Un ciclist de 42 de ani câștigă Turul Spaniei Americanul Chris Horner, care luna viitoare va împlini 42 de ani, a câștigat Turul Spaniei (Vuelta a Espana), a treia mare competiție pe etape a ciclismului mondial, după Turul Franței și Turul Italiei. Horner i-a devansat în clasamentul general pe foștii câștigători ai Vueltei, italianul Vicenzo Nibali, cu 37 de secunde, și pe spaniolul, Alejandro Valverde, cu 1 minut și 36 de secunde. Ciclistul american devine cel mai în vârstă câștigător al un mare tur, vechiul record fiind deținut din 1922 de belgianul Firmin Lambot care a câștigat la 36 de ani Turul Franței. Horner și-a confirmat victoria în ultima etapă, terminată cu urcușul pe Angliru, considerată una dintre cele mai dificile ascensiuni din ciclismul mondial. În ultimii trei kilometri gradientul variază între 19 și 23%, iar ceața persistentă a îngreunat și mai mult misiunea cicliștilor. Americanul a terminat al doilea în vârf la mai puțin de 30 de secunde de învingător, francezul Kenny Elissonde, care la 22 de ani i-ar putea fi fiu lui Horner. Asta a contat ma puțin cât faptul că pe ultimii trei kilometri Horner i-a distanțat pe rivalii săi Nibali, Valverde și pe spaniolul Joaquin Rodriguez. De altfel, Horner a câștigat două dintre cele 21 de etape ale Vueltei și și-a distanțat cu regularitate principalii adversari în etapele cu sosire la vârf, numeroase în acest foarte muntos Tur al Spaniei lung de aproape 3500 de kilometri. Explicațiile unui succes Cum se explică succesul lui Horner la aproape 42 de ani, când vârsta medie a elitei ciclismului mondial este de 28 de ani. Coechipierul său, germanul Jens Voigt, care, născut fiind pe 17 septembrie 1971, este decanul de vârstă al plutonului la ora actuală, spune că Horner este un ciclist care s-a dezvoltat târziu în carieră și cum anul acesta a fost mai mult accidentat a putut să-și menajeze eforturile, pentru această competiție de sfârșit de sezon. Până în 1995 Vuelta se desfășura în lunile aprilie – mai, înainte de Giro (Turul Italiei) și Le Tour de France, dar din acel an a fost mutat la finalul sezonului ciclist, ceea ce i-a diminuat oarecum importanța. Totuși, meritul lui Horner nu poate fi diminuat, deși, după scandalul de dopaj în care i-au fost retrase lui Lance Armstrong cele șapte victorii consecutive din Turul Franței în perioada 1999 – 2005, cinismul și suspiciunea au devenit de rigoare. De altfel, Horner, care a fost coleg cu Armstrong în perioada 2008 – 2009 la echipa Astana, a fost unul dintre puținii cicliști care i-a luat acestuia apărarea. Prestigiosul cotidian italian Gazzetta dello Sport a și ridicat primele dubii, scriind că în etapa a XIX-a, terminată și ea cu o ascensiune, la Pena Cabrga, Horner a dezvoltat în ultimii cinci kilometri o putere de 6,83 w/kg de greutate corporală, având o cadență de pedalare absolut infernală. Potrivit cotidianului italian, experții în fiziologie consideră că limita naturală a performanței este de 6,2 w/kg, care se diminuează cincolo de o anumită vârstă. Ceea ce înseamnă că, până la proba contrarie, veteranul Horner este un fenomen nu doar în ciclism, ci și în sport în general.
Posted on: Mon, 16 Sep 2013 10:49:38 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015