Un pensionar neconventional....in Piata Ovidiu.... Metaforic vorbind, arca lui Noe este de fapt pământul peste a cărui suprafaţă se revarsă în prezent potopul de lumină şi volum de timp din viitor cu viteza expansiunii luminii în spaţiu. Interviu Cuget Liber Constanta, 29 septembrie 2008 Un constănţean propune o nouă metodă de măsurare a timpului: „Prezentul se măsoară cu secundă la puterea a doua” Într-o lume în care certitudinile au devenit un lux, în care oamenii sunt prizonierii contradicţiilor şi unde ştiinţa încă nu şi-a scos ultimul as, teoriile sunt care aduc oamenii mai aproape atât de adevăr, cât şi de fals. John Stuart Mill spunea, la un moment dat, că omenirea suferă un abuz atunci când o idee nu este lăsată să iasă la suprafaţă. În acest sens, Costel Copăceanu, fost profesor de matematică, susţine că prezentul se măsoară cu secundă la puterea a doua, în timp ce trecutul are ca unitate cu măsură secunda iar viitorul se măsoară cu secundă la puterea a treia. Schiţele care înfăţişează aceste teorii pot fi văzute pe blogul copaceanu.blogspot. Pentru a-şi expune teoriile pe larg, cercetătorul a decis să-şi facă public numărul de telefon pentru o eventuală colaborare cu edituri sau reviste ştiinţifice: 0762089287. Adresa de e-mail a d-lui Copaceanu este copaceanucostica@yahoo - Cum aţi ajuns la ideea unei alternative de măsurare a timpului? - Noi trăim în prezent dar nu putem cunoaşte (măsura) decât trecutul cu secunda iar Dumnezeul stăpâneşte viitorul, prezentul şi trecutul. Încep cu o observaţie simplă şi anume: ca să existe viteză trebuie să existe acceleraţie. Viteza e o mărime a trecutului, având inclus în unitatea de măsură (metru / secundă) timpul măsurat în secundă. Accelerând în prezent, modific viteza, implicit trecutul. O altă observaţie este că, din câte ştiu, nu există o mărime fizică în a cărei formulă să existe timp la puterea a treia sau să aibă în unitatea de măsură secundă la cub. Dacă există, atunci ar fi o cale spre viitor (întrucât acesta se măsoară cu secundă la cub). - Puteţi înfăţişa o configuraţie a timpului în urma acestei teorii? - Închipuiţi-vă un sistem de trei axe ortogonale cu originea comună, fiecare dintre ele având ca măsură secunda. Ele ne dau trei suprafeţe de timp prezent, măsurat cu secundă la pătrat, corespunzătoare fiecare cu valorile logicii cu trei valori (adevărat – bine, fals – greşit şi indecizie – aşteptare, despre care vorbea matematicianul Grigore Moisil. Viitorul, măsurat cu secundă la cub, vine peste noi continuu în prezent (secundă la puterea doua), iar noi decidem, clipă de clipă, creându-ne trecutul liniar şi acest trecut va avea efecte mai târziu, în viitor (contradicţia e aparentă). Metaforic vorbind, arca lui Noe este de fapt pământul peste a cărui suprafaţă se revarsă în prezent potopul de lumină şi volum de timp din viitor cu viteza expansiunii luminii în spaţiu. - Dacă ar fi să admitem că actuala unitate de măsurare a timpului prezent, respectiv secunda, este eronată, acest fapt ar atrage după sine modificarea unor teorii esenţiale, după care ştiinţa se ghidează în mod fundamental. Conform calculelor dvs., care ar fi urmarea imediat următoare aplicării noii unităţi de măsură? - Dacă 300.000 km pe secundă este viteza luminii în trecut, în prezent, viteza luminii este de 90 de miliarde de km la pătrat / secundă la pătrat. - Dar pentru Dumnezeu aveţi o formulă matematică? - Forţat, am putea spune că da, dar nu ai cum să-l exprimi matematic, e prea mare şi prea bun. Ştiiinţele şi religiile nu fac decât să-l aproximeze pe Dumnezeu. Nu vor ajunge niciodată la Dumnezeu pe cale matematică. Numărul Pi este o poartă care ne desparte pentru totdeauna de Dumnezeu. Nu puteam ajunge la El, dar ne putem apropia din ce în ce mai mult.
Posted on: Fri, 21 Jun 2013 22:30:41 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015