Vasile Constantin-Mao postat romanian rugby federation acum 4 ore · DESPRE JUNIORI Cu consideratia de rigoare pentru meritul cluburilor de a sustine si desfasura activitatea de formare rugbystica in randul copiilor si juniorilor, si in special pentru efortul antrenorilor respectivi, cred ca se impune o anliza critica a sezonului competitional recent incheiat (vezi turneele finale ale juniorilor). In acest sens, sectorul tehnic federal, asa de larg si dotat in specialisti, ar trebui sa trateze constatarile turneelor finale, fie valorificand/generalizand aspectele pozitive, fie corectand cele deficitare, prin masuri adecvate. Din punctul meu de vedere, tratatarea ar trebui sa se refere imperios la cele doua faze esentiale ale procesului de formare a „schimbului de maine”: selectia sportiva si instruirea rugbystica. Se impune, cu atat mai mult, acest proces responsabil si profesionist cu cat activitatea de reprezentare internationala a nationalelor tinere plaseaza rugbyul romanesc la periferia celui de al doilea esalon european (vezi si U18: locul 13!). Din observatiile proprii, la turneul final U18, si nu numai, se constata o selectie slaba la nivelul tuturor echipelor, cu un procentaj dominant a jucatorilor cu o dezvoltare fizica improprie oarecarei perspective in performanta. Se intelege ca la nivelul echipelor neparticipante la TF situatia, sub acest aspect, este si mai grava. Nu este locul de a pleda avantajul enorm pentru instruire si competitivitate a unei selectii corespunzatoare, dar revin cu propuneri pentru eficientizarea procesului, astfel: a. Impunerea unor cerinte minime pentru echipele de juniori in privinta selectiei (care sa si conditioneze participarea in competitii), respectiv existenta in loturile acestora a unor elemente cu dezvoltare fizica, robustete si calitati motrice la limita superioara a varstei respective. Concret, obligativitatea echipelor in a prezenta 5-6 jucatori de talie inalta si tot atatia cu motricitate foarte buna (in special viteza). Pentru inceput aceste exigente trebuie aplicate la nivelul categoriilor mici (U15 si U16), la care selectia este mai intensa; tot pentru inceput acestea vor fi ferme pentru echipele participantele la turneele finale, urmand ca progresiv, in 4 ani, sa se generalizeze la toate categoriile si toate echipele. (Nota: Personal am elaborat si determinat aplicarea acestor cerinte la inceputul anilor 90, si a functionat, iar rezultatele promotiilor lui Mitu, Socol, Manta, Petrache, Balan, Brezoianu si altii pot fi, cu siguranta, dovada raspunsului in performanta a acestei masuri.) b. Organizarea unui concurs national pentru depistarea si atragerea in activitate a elementelor de exceptie, super-dotate, cu monitorizarea evolutiei si a instruirii, cu o alimentatie de efort pentru acestia, cu recompensarea colaborarii antrenorilor la selectie si instruire. Cu un numar limitat de elemente pe promotie (7-10) si numai de exceptie (incepand progresiv cu U16), ar fi cea mai fructuoasa investitie pentru inobilarea cu valori a rugbyului nostru. (Nota: Caracterul stimulant al actiunii, exigentele ferme in evaluare si instruire, stimularea tinerilor jucatori super dotati si antrenorilor implicati, pe langa o emulatie in selectie, pot recompensa din plin o investitie care defineste cel mai bine interesele federatiei.) Altfel, este dezolant ca din tribuna sa nu observi, din cele mai bune 8 echipe ale unei categorii, macar un jucator cu un suport fizic si motric adecvat, un talent cert pentru rugbyul mare.
Posted on: Wed, 19 Jun 2013 20:04:45 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015