:( ....oricine poate deveni un cerşetor. Şi atunci, de ce să acceptăm să fim cerşetori în Italia? Imi vine să râd de naivitatea întrebării mele. Ca să răspund, trebuie mai întâi să clarific de ce plecăm. De sărăcie ? Nu. Chiar şi cel mai rău dintre noi pleacă în căutarea fericirii. Fericirea care poate fi un vis, o dorință de iubire, de bani, de linişte. Plecăm ca să fugim, de fapt. Ok, şi nu ştim că viața e o probabilitate determinată de mai mulți factori? Nu ştim că probabilitatea de a găsi fericirea e infimă? Că foarte puțini dintre noi găsesc ceea ce au căutat? ...poate că e mai bine să rămâi cerşetor în Italia. E uşor să fii îngenuncheat într-o țară străină. Probabil că ai fost îngenuncheat o viață şi în țara ta. Dar e mai greu de suportat ideea în țara ta. Printre străini, nu trebuie să priveşti pe nimeni în ochi, să te simți umilit. Nu eşti de fapt un cerşetor. Eşti “un barbone”, salvezi câini, iar privirea animalelor nu te judecă. Nu, ele te privesc cu recunoştință. Te acceptă aşa cum eşti, fără a fi nevoie de a demonstra că eşti cineva .
Posted on: Thu, 05 Sep 2013 14:47:27 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015