În Franţa nu există o lege specială privind partidele politice. Această materie este și în prezent reglementată de dispoziţiile cu caracter general, valabile pentru orice tip de asociaţie, ale Legii din 1 iulie 1901 a asociaţiilor, în continuare Legea3. Însă nici această lege, dreptul comun în materia asociaţiilor, nu conţine vreo dispoziţie particulară cu privire la partide. ---- Franța I. Sistemul electoral Sistemul electoral francez pentru alegerea Adunării Naţionale (a doua cameră a Parlamentului Francez)este unul pluralist-majoritar în două tururi (two-ballot majority–plurality system) în circumscripţii cu un singur candidat (uninominale).Alegătorul are la dispoziţie un singur vot pe care îl dă unui singur candidat ce reprezintă un partid politic sau este independent. Competiţia electorală este câştigată din primul tur, dacă unul dintre candidaţi obţine majoritate absolută (50%+1) a voturilor, numai dacă majoritatea câştigată este cel puţin egală cu 25% din numărul alegătorilor înregistraţi. În absenţa majorităţii, se organizează al doilea tur de scrutin la care participă doar candidaţii ce au obţinut voturile a cel puţin 12,5% din electoratul înregistrat. La acest al doilea tur, câştigă candidatul cu pluralitate de voturi.1 Din punct de vedere administrativ-teritorial, Franţa este împărţită în 22 de regiuni divizate în departamente, care la rândul lor se împart în arondismente; arondismentele cantoane şi cantoanele în comune şi o ultimă subdiviziune, arondismentele municipale. Dintre toate aceste diviziuni şi subdiviziuni teritoriale, Franţa organizează alegeri pentru regiuni, cantoane şi comune. Pentru alegerea consiliilor regionale pe o durată de şase ani, se aplică un sistem mixt, în care partidul ce strânge în primul tur majoritatea voturilor, primeşte şi majoritatea locurilor în consiliu, iar restul locurilor sunt alocate conform principiului proporţionalităţii prin aplicarea unui prag electoral de 5%. Dacă nici o listă nu obţine în primul tur majoritatea voturilor, se organizează un al doilea tur de scrutin la care pot participa doar partidele ale căror liste au abţinut cel puţin 10% din numărul voturilor valabil exprimate. Partidul care obţine cele mai multe voturi primeşte un sfert din locuri, iar celelalte locuri sunt alocate conform metodei proporţionale aplicându-se pragul electoral de 5%. Alegerile în cantoane aplică un scrutin pluralist-majoritar în două tururiîn circumscripţii cu un singur candidat, acelaşi utilizat şi la alegerile pentru Adunarea Naţională, cu menţiunea că membrii consiliilor sunt aleşi pentru 6 ani şi la fiecare trei ani, jumătate din membri sunt aleşi, iar realegerea este limitată la cel mult două mandate. La nivelul comunelor, se folosesc două sisteme electorale, în funcţie de numărul de locuitori. Pentru comunele cu peste 35,000 de locuitori, se aplică un scrutin proporţional cu liste închise de partid în două tururi (two-ballot list system). Partidul cu cele mai multe voturi 2 II. Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerile locale) 12.5% suport al circumscripţiei sau să se situeze în una din primele două poziţii ale circumscripţiei, pentru a participa la turul al doilea, la alegerile legislative. III. Sistemul de partide Sistem de partide pluralist. IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (scurt istoric, membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii) IV.1. Scurt istoric În Franţa nu există o lege specială privind partidele politice. Această materie este și în prezent reglementată de dispoziţiile cu caracter general, valabile pentru orice tip de asociaţie, ale Legii din 1 iulie 1901 a asociaţiilor, în continuare Legea3. Însă nici această lege, dreptul comun în materia asociaţiilor, nu conţine vreo dispoziţie particulară cu privire la partide. IV.2. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători Potrivit definiției conținute în articolul 1 al Legii asociația este o convenție prin care două sau mai multe persoane pun în comun cunoștințele și activitățile în scopuri altele decât împărțirea de profituri. În doctrină s-a reținut că statutul partidului implică semnarea acestuia de către cel puțin 3 persoane, respectiv un ”președinte”, un ”trezorier” și cel mai adesea un ”secretar”4. IV.3. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local Această situaţie nu este reglementată nici în Lege și nici în Legea nr. 88-227 din 11 martie 1988 privind transparența financiară în viața politică. Pe de altă parte Franța este recunoscută pentru recunoașterea legalității partidelor regionale care participă atât în alegerile naționale, cât și la cele locale. IV.4. Alte condiţii Condiții de fond. Elemente intrinseci înființării/existenței partidului Unele condiții relevante pentru înființarea partidelor rezultă şi din Legea nr. 88-227 din 11 martie 1988 privind transparența financiară în viața politică. Astfel, potrivit art. 7 din această Lege, partidul are personalitate juridică5 În lege se precizează că dobândirea personalității juridice a asociației politice este condiționată de efectuarea unor formalităţi de publicitate în Jurnalul Oficial a asociaţiei politice prin diligenţa fondatorilor săi6. Declaraţia prealabilă va fi înregistrată la departamentul sau la subprefectura arondismentului în care asociaţia îşi va avea sediul social. Această declaraţie trebuie să menţioneze obiectul asociaţiei, datele persoanele însărcinate cu adminstrarea asociaţiei căreia îi este adăugată statutul asociaţiei7. dreptul de a sta în judecată8 dreptul de a desfășura anumite activități economice9 Condiții procedurale care trebuie îndeplinit anterior dobândirii personalității juridice a partidului În doctrina10 s-a reținut, sub acest aspect, că exigențele care trebuie respectate sunt formale – redactarea actului constitutiv, o primă adunare generală a membrilor, o primă ședință a conducerii asociației politice, desemnarea unui Președinte și trezorier etc. V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnături pentru a susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii) V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură Nu are. V.2. Situaţiile în care partidele politice îşi încetează activitatea Legea dispune că acele asociiaţii întemeiate e o cauză ilicită sau care urmăresc un obiect ilicit, contrar legilor, bunelor moravuri sau care urmăresc să aducă atingere intergităţii teritoriului naţional şi formei republicane de guvernământ sunt nule şi nu produc niciun efect11. Dizolvarea va fi dispusă de către tribunalul de mare instanţă fie la cererea celor interesaţi fie la cererea Ministerului Public. Alte condiţii Odată înfiinţate asociaţiile trebuie să aducă la cunoştinţă, în 3 luni de la intervenirea acestora, a modificărilor survenite în cursul existenţei acestora, precum şi orice modificări aduse statutului. Acestea vor fi opozabile twerţilor numai de la moemtnul declarării. Menţiunile respective vor fi consemnate şi într-un registru special care trebuie să fie prezentat autorităţilor administrative sau judiciare de fiecare dastă când aceste instituţii solicită acest lucru12.
Posted on: Thu, 21 Nov 2013 14:29:32 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015