22 IULIE Sfânta Mironosiţă întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena Sărbătorită în Biserica Catolică și în Biserica Ortodoxă la 22 iulie. Maria Magdalena, era din semintia lui Neftalim, din Magdala Galileei, un sat situat intre orasele Capernaum si Tiberiada. Maria Magdalena, literal Maria din Magdala, (în ebraică : מרים ממגדל, "Miriam din Migdal"), a fost o femeie discipol a lui Iisus Hristos, venerată ca sfântă în creștinism. Maria Magdalena o desfranata? Evanghelistul Luca mentioneaza ca Hristos a tamaduit-o de sapte demoni. In Evanghelii nu se face nicio mentiune cu privire la ce fel de demoni o posedasera. Unul din temeiurile pentru identificarea ei cu o desfranata, a fost acela ca Maria Magdalena preia imaginea Israelului infidel, descrisa de profeti ca o prostituata in privinta relatiilor sale cu Dumnezeu. Alt motiv pentru sustinerea afirmatiei ca Maria Magdalena a fost o desfranata, cu care nu trebuie sa fim de acord, sunt cateva fragmente gnostice in care ea este privita ca fiind amanta lui Hristos. In Evanghelia lui Filip, de exemplu, ea este descrisa ca insotitoarea cea mai intima a lui Iisus: "Insotitoarea Mantuitorului e Maria Magdalena. Hristos a iubit-o mai mult decat pe toti ucenicii Sai si obisnuia adesea sa o sarute pe gura". Din diverse texte apocrife, fara legatura cu Sfanta Scriptura, reiese ca ea a fost logodita cu Sfantul Ioan Evanghelistul, insa pentru ca acesta a lasat-o pentru a-L urma pe Hristos, Maria Magdalena a devenit prostituata: "Fugind de aici la Ierusalim, fara sa-i pese de nasterea ei si uitand de legea lui Dumnezeu, s-a facut o prostituata vulgara si dupa ce de bunavoie a facut un bordel al destrabalarii, s-a facut pe drept cuvant un templu al demonilor, fiindca sapte diavoli au intrat deodata in ea si o chinuiau neincetat cu dorinte spurcate". Maria Magdalena in Evanghelii In Sfintele Evanghelii (Luca 8,2 si Marcu 16,9), Maria Magdalena este prezentata ca fiind "o femeie din care s-au scos sapte draci", dar si cea dintai care a adus vestea invierii lui Iisus apostolilor (Ioan 19, 25; 20, 1-19). Maria Magdalena confundata cu alte femei A fost confundata cu cele trei femei care au uns cu mir pe Mantuitorul. Doua sunt numite pacatoase, cea de la evanghelistii Luca si Marcu, pe cand cea de la evanghelistul Ioan este Maria, sora lui Lazar. Evanghelistul Luca vorbeste de o femeie pacatoasa care "a inceput sa ude cu lacrimi picioarele Lui, cu parul capului ei le stergea si ungea cu mir picioarele Lui" (Luca 7, 36-50). Marcu vorbeste si el de o femeie pacatoasa, dar care toarna mir de mare pret doar pe capul lui Iisus si nu pe picioarele Acestuia (Mc. 14,3), in vreme ce Evanghelistul Ioan vorbeste de o femeie care unge numai picioarele Domnului, cu sase zile inainte de Pasti (Ioan 12, 13). Nu avem nici un motiv sa vedem in femeia pacatoasa (desfranata) pe Maria Magdalena, tinand seama ca in Traditia bisericeasca, in imnologia cultica sau in scrierile Sfintilor Evanghelisti, nu se vorbeste de Maria decat ca a fost izbavita de sapte demoni. Cea de-a treia femeie a fost vazuta ca fiind Maria din Betania, sora Martei, identificata fara temei scripturistic cu Maria din Magdala. Maria Magdalena prezenta la rastignirea Mantuitorului Maria Magdalena este prezenta la procesul lui Hristos, pe drumul Crucii si in momentul rastignirii Mantuitorului. Potrivit relatarii Sfantului Evanghelist Matei, ea a fost prezenta si la punerea Domnului in mormant. Dupa ce mormantul a fost pecetluit, femeile mironosite s-au intors in cetate, insa numai Maria Magdalena si Fecioara Maria au ramas langa mormant pana seara tarziu. Au fost nevoite sa plece pentru ca era vineri si Legea mozaica poruncea ca in ziua sambetei sa se odihneasca. Maria Magdalena, "apostol al Apostolilor" Din Evanghelii aflam ca in prima zi a saptamanii, duminica, femeile mironosite au venit cu miresme la mormantul lui Hristos, cu care aveau de gand sa unga, dupa obicei, trupul lui Iisus. Se pare ca Maria Magdalena, venita cu celelalte femei, ajunge prima la mormant si uimita de vederea pietrei ridicate si a mormantului gol, nu le mai asteapta pe celelalte femei si alearga sa le vesteasca apostolilor cele petrecute. Ea nu mai vede ingerul, care le intampina pe celelalte femei si nici nu-i asculta mesajul - ca Hristos a inviat. La mormant ajung si Ioan si Petru. Maria Magdalena, care ii urmase pe cei doi ucenici, nu pleaca de la mormant, ramane aici sa planga. Gandul ei era ca trupul lui Iisus fusese furat. Pe cand plangea, potrivit Scripturii, i se arata doi ingeri. Dupa putin timp, i se arata si Hristos, pe care Il aseamana pentru inceput cu un gradinar, caruia ii cere sa-i vesteasca unde a fost pus Hristos. Dupa ce are loc recunoasterea lui Hristos, primeste misiunea sa mearga si sa vesteasca ucenicilor: "Mergi la fratii Mei si le spune: Ma voi sui la Tatal Meu si Tatal vostru". Maria Magdalena propovaduieste in Biserica primara Potrivit Traditiei, Maria Magdalena va fi prezenta in Fenicia, Egipt, Siria si Roma, pentru a propovadui invatatura lui Hristos. Se vorbeste si de faptul ca l-a tamaduit pe imparatul Tiberiu (14-37 d.Hr.), care avea un ochi bolnav. A fost inmormantata intr-o pestera din Efes, loc ce va deveni locas de tamaduire pentru multe neputinte. In anul 899, imparatul Leon al VI-lea Filosoful a poruncit ca moastele Sfintei Maria Magdalena sa fie mutate la Constantinopol, pentru a fi asezate in Manastirea "Sfantul Lazar". Racla cu mana stanga a Sfintei Maria Magdalena este prezenta la Manastirea "Simonos Petra" din Sfantul Munte Athos. În Evanghelia după Luca (8, 2), Maria Magdalena este menționată ca prima femeie vindecată de Iisus Hristos, pe care apoi l-a urmat. Se mai spune că stătea lângă Crucea lui Iisus (Mc 15, 40-41), că era la mormântul lui Iisus (Mc 15, 47), iar în dimineața Paștilor s-a dus la mormânt cu celelalte femei (Mc 16, 1-8). Domnul înviat i s-a arătat mai întâi ei și a trimis-o să ducă vestea Învierii ucenicilor (Mc 16, 9; In 20, 14-18). În Biblie mai apare scris despre ea în Noul Testament în următoarele versete: Tot în prima zi, a Învierii, Domnul s-a arătat întâi Mariei Magdalena, din care scosese șapte demoni! (Marcu 16,9). Ea stătea afara lângă mormântul gol și plângea și plecându-se spre mormânt a văzut doi îngeri în veșminte albe, unde a fost trupul Lui Iisus. Îngerii au întrebat-o: Femeie, de ce plângi? Pe cine cauți? Ea a răspuns: Că au luat pe Domnul meu și nu știu unde L-au pus! Apoi întorcându-se înapoi a văzut pe Iisus, care a întrebat-o: Femeie, de ce plângi? Pe cine cauți? Ea crezând ca este grădinarul, I-a zis: Doamne, dacă Tu L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus și eu Îl voi ridica! Iisus iarăși i-a zis: Marie! Ea întorcându-se și văzând ca este Iisus, a exclamat în evreiește: Rabuni! (adică Învățătorule). Apoi Iisus a trimis-o la propovăduirea Evangheliei și Maria Magdalena a mers și a vestit ucenicilor că a văzut pe Domnul. (Ioan 20,11-18). Biblia nu susține nicăieri că Maria Magdalena ar fi fost o prostituată, acesta fiind un mit inventat de slujbașii bisericii pentru a limita rolul femeilor în biserică. Maria Magdalena a fost confundată cu femeia păcătoasă care i-a spălat picioarele lui Isus, iar aceasta cu Maria, sora Martei, din Evanghelia după Ioan. Papa Grigore I cel Mare a preluat aceste zvonuri, declarând-o într-o predică din secolul al VI-lea pe Maria Magdalena drept posedată de șapte demoni, păcătoasă care în cele din urmă s-a pocăit. Începând din vremea Papei Grigore cel Mare, în Occident se presupunea că este aceeași persoană cu păcătoasa care i-a spălat picioarele lui Iisus (Lc 7, 36-50) și cu sora Martei și a lui Lazăr (Lc 10, 38-50; In 12, 1-8), dar Biblia susține că Mariiile respective proveneau din orașe diferite, deci nu puteau fi aceeași persoană. În 1969 Biserica Catolică a retractat zvonul că Maria Magdalena ar fi fost o prostituată. Apostoli trimiși către apostoli Conform evangheliilor canonice, Maria Magdalena îndeplinește toate criteriile pentru a fi considerată apostol: a fost împreună cu Isus în timpul predicilor lui, a fost martoră la moartea și învierea lui Iisus și i-a învățat pe alții evanghelia (ceilalți apostoli au aflat de la ea de învierea lui Iisus, conform Evangheliei după Ioan). Dr. Tal Ilan consideră că Maria Magdalena a fost fondatoarea creștinismului, fiind prima persoană care a avut ideea că Iisus ar fi înviat. Bart Ehrman este de acord, susținând că ea a fost primul apostol și menționând printre altele titlul ei medieval apostola apostolorum. Fapte istorice petrecute în 22 iulie Evenimente • 1209: Simon de Montfort, lider al Cruciadei Albigensiene, pradă orașul Beziers, ucigând cathari și catolici deopotrivă. • 1298: Edward I al Angliei i-a învins pe scoțienii lui William Wallace în bătălia de la Falkirk. • 1451: Umanistul italian Poggio Bracciolini menționează, în lucrarea "Disceptationes convivales", latinitatea limbii române, precum și continuitatea elementului romanic în cuprinsul vechii Dacii, din vremea împăratului Traian. • 1456: Strălucită victorie, la Belgrad, a lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, împotriva puternicei armate otomane conduse de Mahomed al II–lea, cuceritorul Constantinopolului. În urma acestei victorii, Papa Calixt al III-lea l–a caracterizat pe Iancu de Hunedoara drept „atletul cel mai puternic – unic – al lui Christos". • 1812: În cadrul Războiului Peninsular, ducele de Wellington Arthur Wellesley a învins armatele franceze în bătălia de la Salamanca. • 1946: A fost creată Organizația Mondială a Sănătății (OMS), instituție specializată a Națiunilor Unite, cu sediul la Geneva; funcționează, efectiv, de la 7 aprilie 1948 (România este membru al OMS din 1948). • 1946: Organizația sionistă teroristă "Irgun" bombardează hotelul "Regele David" din Ierusalim, locul administrației civile și comandamentul militar pentru Mandatul britanic pentru Palestina; au rezultat 91 de decese. • 1950: Regele Leopold al III-lea al Belgiei se întoarce din exil însoțit de proteste. Peste un an, la 16 iulie 1951, va abdica în favoarea fiului său cel mare, Baudouin I. • 2000: Fostul premier al Pakistanului, Nawaz Sharif (17 februarie 1997 - 12 octombrie 1999), a fost condamnat de un tribunal anti-corupție din Attock la 14 ani închisoare, sub acuzația de evaziune fiscală. • 2005: Microsoft anunță numele final al noului sistem de operare: "Windows Vista". • 2009: Cea mai lungă eclipsă totală de Soare din secolul al XXI-lea. Durata maximă a fost de 6 minute și 39 de secunde pe coasta Asiei de sud-est. O eclipsă mai lungă va fi posibilă în iunie 2132. • 2011: În două atacuri din Norvegia, 77 de oameni mor, zeci sunt răniți. Atacurile au fost lansate împotriva guvernului, populației civile și unei tabere de vară. Extremistul de dreapta Anders Behring Breivik a fost arestat și condamnat la 21 de ani de închisoare. Nașteri • 1478: Filip I al Castiliei (d. 1506) • 1519: Papa Inocențiu al IX-lea (d. 1591) • 1784: Friedrich Bessel, matematician și astronom german (d. 1846) • 1822: Gregor Johann Mendel, cercetător austriac în domeniul transmiterii ereditare a caracterelor (d. 1884) • 1831: Împăratul Kōmei, al 121-lea împărat al Japoniei (d. 1867) • 1848: Adolphus Frederic al V-lea, Mare Duce de Mecklenburg (d. 1914) • 1882: Edward Hopper, pictor american (d. 1967) • 1887: Gustav Ludwig Hertz, fizician german, laureat al Premiului Nobel (d. 1975) • 1934: Leon Rotman, canoist român de etnie evreiască • 1940: Alexandre Revcolevschi, chimist francez de origine română • 1941: Peter Paulhoffer, actor german născut în România (d. 1993) • 1945: Daniel Turcea, poet român (d. 1979) • 1946: Mireille Mathieu, cântăreață franceză • 1946: Petre Roman, politician român • 1947: Mihaela Peneș, atletă româncă • 1951: P.F. Daniel Ciobotea, Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (2007), membru de onoare al Academiei Române (2007) • 1955: Willem Dafoe, actor american • 1967: Ileana Șipoteanu, solistă româncă de muzică ușoară • 1992: Selena Gomez, actriță și cântăreață americană Decese • 1461: Carol al VII-lea al Franței (n. 1403) • 1540: Ioan I Zápolya, rege al Ungariei (n. 1487) • 1676: Papa Clement al X-lea (n. 1590) • 1826: Giuseppe Piazzi, astronom italian (n. 1746) • 1832: Împăratul Napoleon al II-lea al Franței (n. 1811) • 1845: Heinrich von Bellegarde, feldmareșal austriac (n. 1756) • 1908: William Randal Cremer, parlamentar liberal, pacifist englez, laureat Nobel (n. 1828) • 1915: Sandford Fleming, geograf, inginer și inventator scoțiano-canadian (n. 1827) • 1934: John Dillinger, jefuitor american de bănci (n. 1903) • 1938: Ionel Fernic, compozitor român (n. 1901) • 1939: Ioan I. Mironescu, scriitor român,(n. 1883) • 1958: Mihail Zoșcenko, scriitor rus (n. 1895) • 1967: Carl Sandburg, poet american (n. 1878) • 1970: George Johnston, scriitor australian (n. 1912) • 2000: Claude Sautet, regizor francez (n. 1924) • 2001: Vlad Mugur, regizor român de teatru (n. 1927) • 2004: Sacha Distel, cântăreț francez (n. 1933) • 2006: Herbert Walther, fizician german (n. 1935) De reţinut pentru noi, românii: 1. Lupta de la Belgrad: Turcii au rupt armistițiul în 1454 și au asediat Semendria, dar Iancu a repurtat o nouă victorie împotriva lor la Krusevac (se pronunță Crușevaț), unde i-a zdrobit cu desăvârșire. Miza cea mai mare era cetatea Belgradului, pe care sultanul Mahomed al II-lea se pregătea intens să o cucerească. La rândul lui Iancu a luat măsuri pentru întărirea ei și a chemat oameni de la orașe și sate să ia parte la război. Pentru a avea un aliat în Țara Românească, l-a ajutat pe Vlad Țepeș să-și recapete tronul și a reușit să adune din Transilvania 20.000 de soldați și mici nobili. De această dată a beneficiat și de un sprijin mai consistent din Apus. De asemenea a reușit să adune o armată de oameni simpli cu arme proprii, coase, furci, prăștii de circa 27-28.000 de țărani cu toată opoziția nobililor și a orășenilor. Asediul Belgradului de către turci a început la 4 iulie 1456, și a fost deosebit de puternic. Însă, flota cruciată a câștigat bătălia pe apă distrugînd, în 14 iulie, flota turcească, ce împiedica aprovizionarea orașului. Lupta decisivă s-a dat între 21-23 iulie. Atacul musulman a fost respins în 21 iulie, iar în 23 iulie creștinii atacau tabăra turcilor. Concepția strategică modernă a lui Iancu l-a ajutat să-l înfrângă pe sultan în ciuda raportului de forțe defavorabil creștinilor și să obțină cea mai mare victorie de pînă atunci a creștinătății împotriva turcilor. Ca omagiu papa Calixt al III-lea elogiază victoria obținută de Iancu de Hunedoara ca fiind "cel mai fericit moment al vieții sale" și a ordonat ca toate clopotele bisericilor catolice din Europa, de atunci încoace, să fie trase în fiecare amiază, ca o chemare zilnică a credincioșilor la rugă pentru apărarea orașului. Această practică, a trasului clopotelor de amiază, este atribuită în mod tradițional sărbătoririi internaționale a victoriei în bătălia de la Belgrad, contra oștirii otomane a sultanului Mehmed al II-lea Cuceritorul Constantinopolelui. Tot Papa Callixt al III-lea, l-a numit pe Iancu de Hunedoara:"atletul cel mai puternic, unic al lui Christos". Iancu de Hunedoara a murit în 11 august 1456, de ciumă, in tabara de la Zemun. S-a instaurat, după victoria creștinilor de la Belgrad, o perioadă de 70 de ani de liniște relativă la granița de sud est a regatului maghiar. Iancu de Hunedoara, este înmormântat la Alba Iulia, în Catedrala Sf. Mihail. Pe piatra sa funerară stă înscris "s-a stins lumina lumii". Pînă și sultanul Mahomed al II-lea (Mehmed II) i-a adus omagiul său: "Cu toate că a fost inamicul meu, la moartea lui, m-am întristat, pentru că lumea nu a mai cunoscut, niciodată, un asemenea om." 2. Ziua de naştere a cântăreţei Ileana Şipoteanu: Ileana Șipoteanu (22 iulie 1967 - Rucăr, județul Argeș) este o cântăreață de muzică ușoară din România. În anul 1983 începe să cânte alături de formația Valahia din orașul Pitești abordând melodii din repertoriul interpretelor de muzică ușoară românească la modă în acea vreme. Tot la Pitești urmează și cursurile Școlii Populare de Artă la clasa profesoarei Cornelia Voica . Din 1985 se angajează la Teatrul Alexandru Davila unde-și desfășoară activitatea timp de 5 ani. În 1986 se produce debutul în Televiziune la emisiunea ,,Album Duminical,, cu melodia în prima audiție a compozitorului Dumitru Lupu pe versurile lui Eugen Dumitru ,,Nu e greu,,. În 1986 debutează pe scena festivalului de la Mamaia cu două piese în prima audiție :,,Când amintirile le retrăiești,,- Vasile V. Vasilache și ,,Nu sunt vorbe câteodată,, - Dumitru Lupu Apariții pe canalele românești de radio și televiziune, peste 100 de cântece înregistrate, prezenta în concerte și spectacole de revista ale teatrelor muzicale, Constantin Tănase(București), N. Leonard (Galați), Majestic (Ploiești) etc. A mai colaborat și cu alți compozitori și anume: Gheorghe E. Marian, Virgil Popescu, Dan Beizadea, Dan Stoian, Aurel Manolache etc. Șlagăre • „CE MULT TE-AM IUBIT” youtu.be/kaWSLf_JqUs • „CINE MI-A LUAT IUBIREA” youtu.be/aW1gqwYRD_U • „AM TRUP DE CEAȚĂ” youtu.be/boB2kubIZGU • „AI VENIT PREA TÂRZIU” youtu.be/zzx_L8zOFak • „IUBEȘTE-MĂ AȘA CUM TE IUBESC” youtu.be/N1Zx8wG7dt8 • „RENDEZ-VOUS” youtu.be/dVOf-rMIu4k • „DE-AŞ FI EU MAREA” youtu.be/bV2RMn6cYC4 • „MARINAR” youtu.be/hMHpWec_5CM • „VALSUL VALURILOR” youtu.be/fzfkuu8XOzU • „Sunt singura, iubitule” youtu.be/JRZB-aYUwzM • „DAR TE-AM IERTAT” youtu.be/8a4TwHQltpI • „EȘTI IUBIREA VIEȚII MELE” youtu.be/SN24DBYdGvg Toate aceste pot fi găsite pe Youtube, în plus şi altele! 3. Ziua de naştere a PF DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romîne: Patriarhul Daniel, pe numele de mirean Dan Ilie Ciobotea, (n. 22 iulie 1951, satul Dobrești, comuna Bara, județul Timiș) este actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. A fost ales ca patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, de către Colegiul Electoral Bisericesc la data de 12 septembrie 2007, fiind înscăunat în această demnitate la 30 septembrie 2007. Vă mulţumesc pentru atenţie!
Posted on: Mon, 22 Jul 2013 13:06:14 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015