6 AUGUST Sărbătoare ortodoxă şi catolică: Schimbarea la Faţă a Domnului – zi de post cu dezlegare la peşte în calendarul ortodox. Importanţa istorică: Evenimente: • 1484: Începe asediul cetății Chilia, în timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova (iunie - august 1484); după opt zile, cetatea este cucerită de invadatori (la 14 august) și devine raia turcească. • 1791: Inaugurarea Porții Brandenburg din Berlin. • 1806: Ca urmare a înfrângerii suferite în Războiul celei de-a Treia Coaliții, împăratul Francisc al II-lea abdică și dizolvă Sfântul Imperiu Roman. • 1813: Generalul și omul de stat sud-american Simon Bolivar a ocupat orașul Caracas și a restaurat republica. • 1825: Proclamarea independenței Boliviei. Sărbătoare națională. • 1845: „Societatea Geografică Rusă” este fondată la Sankt Petersburg. • 1863: La Londra a intrat în funcțiune primul metrou din lume, de-a lungul sectorului Victoria Street, cu lungimea de 6,3 kilometri. Tracțiunea era realizată cu o mașină cu abur. • 1867: S-a înființat Biblioteca Academiei Române. • 1877: Marele duce Nicolae adresează domnitorului Carol I noi telegrame în care solicită trecerea Dunării de către întreaga armată română. Unități ale armatei române trec Dunărea și iau în primire paza podului de vase Zimnicea-Șiștov. • 1890: Criminalul William Kemmler, condamnat la moarte, a fost prima persoană executată pe scaunul electric, în închisoarea Auburn din New York. • 1893: Canalul Corint este deschis pentru traficul navelor maritime. • 1914: Primul Război Mondial: Serbia declară război Germaniei. • 1917: Primul Război Mondial: Începe Bătălia de la Mărășești între armatele României și Germaniei. • 1926: Înotătoarea americană Gertrude Ederle a fost prima femeie din lume care a traversat Canalul Mânecii. Traversarea a durat mai mult de 14 ore. • 1940: Estonia a fost anexată ilegal de Uniunea Sovietică. • 1942: Regina Wilhelmina a a Țărilor de Jos devine prima regină domnitoare care se adresează sesiunii comune a Congresului Statelor Unite. • 1945: Al doilea război mondial: Bombardierul american Enola Gay a lansat prima bombă atomică, denumită Little Boy, asupra orașului japonez Hiroșima. În jur de 70.000 de persoane sunt ucise instantaneu, și câteva zeci de mii de oameni mor în anii următori de arsuri și de radiații. • 1945: Guvernul sovietic restabilește relațiile diplomatice cu România. Guvernele SUA și Angliei au condiționat reluarea relațiilor diplomatice de includerea în guvernul Petru Groza a unor reprezentanți ai PNL și PNȚ. Vor stabili relații diplomatice cu România la 5 februarie 1946. • 1960: Revoluția Cubaneză: Cuba naționalizează proprietățile americane și cu capital străin din țară. • 1962: Proclamarea independenței statului Jamaica. Sărbătoare națională. • 1973: Compozitorul și cântărețul american Stevie Wonder a suferit un grav accident răsturnându-se cu mașina, în urma căruia a stat patru zile în comă și și-a pierdut complet vederea. • 1990: Organizația Națiunilor Unite decretează un embargou împotriva Irakului și autorizează, la 25 august 1990, recurgerea la forță împotriva regimului de la Bagdad. • 1991: Programatorul britanic Tim Berners-Lee și-a publicat primele sale idei pentru realizarea unui sistem de documente legate între ele prin Internet, sistem ce avea să fie denumit World Wide Web. • 2001: Președintele Boliviei, Hugo Banzer, a demisionat din funcție. • 2005: În Brazilia a avut loc unul dintre cele mai mari jafuri bancare: 65 milioane de dolari americani. • 2012: Rover-ul Curiosity, trimis de NASA la 26 noiembrie 2011, a ajuns pe Marte. Nașteri • 1644: Louise de la Vallière, metresa regelui Ludovic al XIV-lea al Franței (d. 1710) • 1666: Maria Sofia de Neuburg, regină a Portugaliei (d. 1699) • 1697: Carol al VII-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman (d. 1745) • 1766: William Hyde Wollaston, medic și chimist englez (d. 1828) • 1775: Louis-Antoine, Duce de Angoulême, ultimul Delfin al Franței (d. 1844) • 1809: Alfred, Lord Tennyson, poet englez (d. 1892) • 1844: Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha, tatăl reginei Maria a României (d. 1900) • 1866: Maria Ciucurescu, actriță româncă (d.1939) • 1868: Paul Claudel, poet, dramaturg și eseist francez (d. 1955) • 1868: Lipót Ács (Lipót Auerbach), scriitor, designer, pedagog maghiar (d. 1945) • 1871: Ion Popescu-Pasărea, compozitor român de muzică bisericească (d. 1943) • 1878: Ioan P. Papp, jurist român, membru de onoare al Academiei Române (d. 1959) • 1881: Sir Alexander Fleming, bacteriolog britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1955) • 1895: Iuliu Nițulescu, medic nutriționist și fiziopatolog român, membru al Academiei Române (d. 1975) • 1910: Iva Dugan, actriță româncă • 1917: Robert Mitchum, actor american (d. 1997) • 1928: Andy Warhol, grafician și pictor american (d. 1987) • 1937: Tamás Adamik, scriitor, filolog și istoric literar maghiar • 1938: Liviu Glodeanu, compozitor român (d. 1978) • 1941: Cezar Ivănescu, poet român (d. 2008) • 1954: Cezar Atodiresei, pictor român • 1962: Cornel Ștefan Bardan, politician român • 1962: Michelle Yeoh, actriță malaeziană de origine chineză • 1972: Geri Halliwell, cântăreață britanică (Spice Girls) • 1972: Monica Davidescu, actriță româncă de teatru și film Decese • 0258: Papa Sixt al II-lea • 0523: Papa Hormisdas (n. 450) • 1195: Henric Leul, fiul lui Henric al X-lea, Duce de Bavaria (n. 1129) • 1458: Papa Calixt al III-lea, primul papă spaniol al Romei (n. 1378) • 1623: Anne Hathaway, soția lui William Shakespeare (n. 1555 sau 1556) • 1660: Diego Velasquez, pictor spaniol (n. 1599) • 1746: Christian al VI-lea, rege al Danemarcei și Norvegiei (n. 1699) • 1753: Georg Richmann, om de stiința german (n. 1711) • 1879: Johann von Lamont, astronom și fizician scoțiano-german (n. 1805) • 1886: Wilhelm Scherer, critic și filolog austriac (n. 1841) • 1887: George Crețianu, poet și publicist român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1829) • 1926: Constantin Climescu, matematician român (n. 1844) • 1935: George Vâlsan, geograf român, membru al Academiei Române (n. 1885) • 1942: Alfonso Castaldi, compozitor și dirijor român de origine italiană (n. 1874) • 1955: Nicolae Bălan, mitropolitul Transilvaniei și Banatului (n. 1882) • 1973: Sică Alexandrescu, regizor român (n. 1896) • 1978: Papa Paul al VI-lea (Giovanni Battista Montini) (n. 1897) • 1979: Feodor Lynen, biochimist german, laureat al Premiului Nobel (n. 1911) • 2000: Petre Gheorghiu, actor român (n. 1929) • 2001: Jorge Amado, scriitor brazilian (n. 1912) • 2002: Edsger Dijkstra, informatician olandez (n. 1930) Schimbarea la Faţă a Domnului În aceasta lună, în ziua a şasea, Schimbarea la Faţă a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. La şase zile după ce a spus ucenicilor Săi : "Sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere" (Matei 16, 28 ; Marcu 9, 1), Iisus îi luă pe Apostolii Săi preferaţi : Petru, Iacov şi Ioan ; ducându-i deoparte, urcă pe un munte înalt - muntele Taborului în Galileea - ca să se roage. Se cuvenea într-adevăr ca cei care aveau să asiste la suferinţa Sa la Ghetsimani şi care aveau să fie martorii cei mai importanţi ai Patimilor Sale, să fie pregătiţi pentru această încercare prin priveliştea slăvirii Sale: Petru, pentru că tocmai îşi mărturisise credinţa în dumnezeirea Sa ; Iacov, căci a fost primul care a murit pentru Hristos ; şi Ioan care mărturisi din experienţa sa slava dumnezeiască, făcând să răsune ca "fiu al tunetului" teologia Cuvântului întrupat. El îi urcă pe munte, ca simbol al înălţării spirituale care, din virtute în virtute, duce la dragoste, virtute supremă care deschide calea contemplării dumnezeieşti. Această înălţare era de fapt esenţa întregii vieţi a Domnului care, fiind îveşmântat cu slăbiciunea noastră, ne-a deschis drumul către Tatăl, învăţându-ne că isihia (liniştirea) este mama rugăciunii, iar rugăciunea este cea care arată către noi slava lui Dumnezeu. "Şi pe când se ruga, deodată, faţa Sa deveni o alta, Se schimba şi sclipi ca soarele, în timp ce hainele sale deveniră strălucitoare, de un alb scânteietor, cum nu poate înălbi pe pământ înălbitorul" (Marcu 9, 3). Cuvântul lui Dumnezeu întrupat îşi arăta astfel strălucirea naturală a slavei dumnezeieşti, pe care o avea în El însuşi şi pe care o păstrase după Întruparea Sa, dar care rămânea ascunsă sub acoperământul trupului. Încă de la zămislirea Sa în pântecele Fecioarei, într-adevăr, dumnezeirea S-a unit cu natura trupească iar slava divină a devenit, în mod ipostatic, slava trupului asumat. Ceea ce Hristos le arăta Apostolilor Săi în vârful muntelui nu era deci o privelişte nouă, ci manifestarea strălucită în El a îndumnezeirii naturii omeneşti - inclusiv trupul - şi a unirii Sale cu splendoarea dumnezeiască. Spre deosebire de faţa lui Moise care strălucise de o slavă venită din afara după revelaţia din Muntele Sinai (cf. Exod 34, 29), faţa lui Hristos apăru pe muntele Taborului ca un izvor de lumină, izvor al vieţii dumnezeieşti făcută accesibilă omului şi care se răspândea şi pe "veşmintele" Sale, adică asupra lumii din afară dar şi pe lucrurile făcute de activitatea şi civilizaţia omenească. "El s-a schimbat la Faţă, ne confirmă Sfântul Ioan Damaschin, nu asumând ceea ce El nu era ci arătându-le Apostolilor Săi ceea ce El era, deschizându-le ochii şi, din orbi cum erau, făcându-i văzători" (Sfântul Ioan Damaschin, Predică la Schimbarea la Faţă, 12 - PG 96, 564). Hristos deschise ochii Apostolilor Săi iar aceştia, cu o privire transfigurată de puterea Duhului Sfânt, văzură lumina dumnezeiască indisociabil unită cu trupul Sau. Fură deci ei înşişi schimbaţi la faţă şi primiră prin rugăciune puterea de a vedea şi cunoaste schimbarea survenită în natura noastră datorate unirii sale cu Cuvântul (Sf. Grigore Palama). "Precum soarele pentru cele ale simţurilor, aşa este Dumnezeu pentru cele ale sufletului" (Sf. Grigore Teologul), de aceea autorii Evangheliilor spun că faţa Dumnezeului-Om, care este "lumina cea adevărată Care luminează pe tot omul care vine în lume" (Ioan 1, 9), sclipea ca soarele. Dar această lumină era în fapt incomparabil superioară oricărei lumini a simţurilor şi, incapabili să îi mai suporte strălucirea inaccesibilă, Apostolii căzură la pământ. Lumina nematerială, necreată şi situată în afara timpului, aceasta era Împărăţia lui Dumnezeu venit întru puterea Duhului Sfânt, după cum Domnul promisese Apostolilor Săi. Întrevăzută atunci pentru o clipă, această lumină va deveni moştenirea veşnică a aleşilor în Împărăţie, când Hristos va veni din nou, strălucind în toata scânteierea slavei Sale. Va reveni învăluit în lumina, în această lumină care a strălucit în Tabor şi care a ţâşnit din mormânt în ziua Învierii Sale, şi care, răspândindu-se asupra sufletului şi trupului celor aleşi, îi va face să strălucească şi pe ei "precum soarele" (cf. Matei 13:43). "Dumnezeu este lumină, iar vederea Sa este lumină" (Sfântul Simeon Noul Teolog, Discurs Etic V, 276). Asemeni Apostolilor în vârful Taborului, numeroşi Sfinţi au fost martorii acestei revelări a lui Dumnezeu în lumină. Totuşi lumina nu este pentru ei doar un subiect de contemplaţie, ci şi harul îndumnezeitor care le permite sa "vadă" pe Dumnezeu, astfel încât se confirmă cuvintele Psalmistului : "întru lumina Ta vom vedea lumină" (Psalmii 35:10). În mijlocul acestei slăvite privelişti se arătară - alături de Domnul - Moise şi Ilie, doi mari profeţi din Vechiul Testament, reprezentând respectiv Legea şi Proorocii, care îl mărturiseau ca stăpân al celor vii şi al celor morţi (Moise a murit înainte de a intra în Pământul Făgăduinţei iar Ilie a fost dus într-un loc tainic fără să cunoască moartea). Şi vorbeau cu El, în lumina, despre Exodul pe care avea să îl înfăptuiască la Ierusalim, adică Patimile Sale, căci prin Patimi şi prin Cruce această slăvire trebuia să fie dată oamenilor. Ieşiţi afară din ei înşişi, răpiţi în contemplarea luminii dumnezeieşti, Apostolii erau copleşiţi ca de un somn şi "neştiind ce zice, Petru îi spuse lui Iisus : Stăpâne, ce bine ar fi să rămânem aici; dacă vrei vom face trei corturi : unul pentru tine, unul pentru Moise si unul pentru Ilie". Întorcându-şi apostolul de la aceasta dorinţa prea omenească, ce consta în a se mulţumi de bucuria pământească a luminii, Domnul le arată atunci un "cort" mai bun şi un lăcaş cu mult mai înalt pentru a sălăşlui în el slava Sa. Un nor luminos veni să îi acopere cu umbra Sa, iar glasul Tatălui Se făcu auzit în mijlocul acestui nor, mărturisind pe Domnul : "Acesta este Fiul Meu prea-iubit, în care am bine-plăcut; ascultaţi de El". Acest nor era harul Duhului înfierii şi, la fel ca şi la Botezul Său în Iordan, glasul Tatălui mărturisea pe Fiul şi arăta că cele trei entităţi ale Sfintei Treimi, întotdeauna unite, participă la Mântuirea omului. Lumina lui Dumnezeu, care permisese mai întâi Apostolilor să îl "vadă" pe Hristos, îi ridică la o stare superioară viziunii şi cunoştinţei omeneşti cînd ea străluci mai puternic. Ieşiţi în afară de tot ce este vizibil şi chiar din ei înşişi, ei pătrunseră atunci în întunericul supra-luminos, în care Dumnezeu petrece (Psalmii 17:12) şi "închizând uşa simţurilor lor", ei primiră revelaţia Tainei Treimii, care este mai presus de orice afirmaţie şi de orice tăgăduire (Teologia mistică a Sfântului Dionisie Areopagitul a fost aplicată Tainei Schimbării la Faţă în principal de către Sf. Grigore Palama). Încă insuficient pregătiţi revelaţiei unor asemenea taine, căci nu trecuseră încă prin încercarea Crucii, Apostolii se înspăimântară cumplit. Dar când îşi ridicară capetele, îl vazură pe Iisus, singur, redevenit ca mai înainte, Care se apropie de ei şi îi linişti. Apoi, coborând din munte, El le ceru să nu vorbească nimănui de cele ce văzuseră, până când Fiul Omului nu se va scula din morţi. Sărbătoarea Schimbării la Faţă este deci prin excelenţă aceea a îndumnezeirii naturii noastre omeneşti şi a participării trupului nostru trecător la bunurile veşnice, care sunt mai presus de fire. Înainte chiar de a îndeplini Mântuirea noastră prin Patimile Sale, Mântuitorul arată atunci căscopul venirii Sale în lume era tocmai să aducă pe tot omul la contemplaţia slavei Sale dumnezeieşti. Din acest motiv sărbătoarea Schimbării la Faţă i-a atras în mod deosebit pe călugări, care şi-au închinat întreaga viaţă căutării acestei lumini. Numeroase Mănăstiri au fost închinate acestei Sărbători, mai ales după controversa isihastă din secolul XIV, despre natura luminii din Tabor şi despre contemplaţie. De notat de asemenea că, după o tradiţie care circula pe vremea iconoclasmului, prima Icoană, scrisă de înşişi Apostolii, a fost aceea a Schimbării la Faţă. E vorba desigur mai puţin de un fapt istoric cât de o interpretare simbolică, prezentând legătura intimă întreţinută de tradiţia Bisericii între arta Icoanei şi această Sărbătoare a vederii lui Hristos întru slavă. A Căruia este slava şi puterea în veci. Amin. Reţete de post pentru dezlegare la peşte Iubiţi prieteni, Astăzi este Praznic Împărătesc şi, fiind în Postul Adormirii Maicii Domnului, este dezlegare la peşte şi vin pentru credincioşii care au ţinut postul. Am pregătit în mod special câteva reţete adecvate: A. PLĂCINTE, GUSTĂRI Fileuri de cod în foietaj • 1 kg cod • 500 g făină • 400 g margarină • 25 g ulei • 20 ml oţet • Sare Codul se spală în mai multe ape şi se scot fileurile. Din făină, margarină, o lingură de oţet şi sare se prepară un foietaj obişnuit, care se taie în fâşii cu lăţimea de 4 cm ce se rulează în jurul fileurilor de cod. Acestea au fost bine scurse înainte şi chiar şterse cu un ştergar curat de in. Se aşază rulourile în tăvi unse şi se coc la foc potrivit. Se scot pe platou şi se servesc reci sau calde. B. SALATE Salată de peşte sărat • 300 g peşte sărat • 1 kg cartofi • 200 g ceapă • 300 g fasole albă • 150 g măsline • 200 g castraveţi muraţi • 80 g ulei • 40 ml oţet • Piper • Eventual sare dacă mai e nevoie Peştele se desărează, se curăţă, se îndepărtează capul şi coada şi se taie felii late de 1 cm. Cartofii se fierb în coajă, se curăţă şi se taie felii subţiri. Ceapa se taie peştişori şi se fierbe 10 minute în apă cu oţet. Fasolea se fierbe separat schimbând 3-4 ape în timpul fierberii, apoi se scurge. Castraveţii muraţi se taie cuburi. Se amestecă totul, se adaugă măslinele, uleiul, oţetul şi se potriveşte gustul de piper şi sare. Se aranjează pe un platou şi se decorează după dorinţă şi inspiraţie. C. SOSURI Nu este cazul să pregătim un sos separat pentru reţetele prezentate azi. D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME Borş de urechiuşe • 200 g morcovi • 100 g pătrunjel • 100 g păstârnac • 100 g ţelină • 350 g ceapă • 500 g sfeclă roşie • 200 g ulei • 50 g ciuperci uscate sau 500 g ciuperci proaspete • 300 g heringi • 2 l borş de putină • 2 legături pătrunjel verde • Piper • Sare Se curăţă tot zarzavatul de supă şi se pune la fiert împreună cu 150 g ceapă, iar după ce legumele au fiert se strecoară. Borşul se fierbe separat. Din făină, sare şi puţină apă se prepară o cocă tare, ce se lasă să se odihnească circa 30 minute, apoi se întinde pe planşetă cu sucitorul, se taie pătrăţele cu latura de 5 cm, pe care se aşază umplutura, se lipesc marginile ca la colţunaşi, spre a se obţine urechiuşele. Umplutura pentru urechiuşe se prepară astfel: se toacă mărunt ceapa rămasă şi se prăjeşte în ulei, se adaugă ciupercile ce au fost fierte şi tocate şi fileurile de peşte ce au fost tăiate mărunt. Se lasă să se răcească, se trece totul prin maşina de tocat şi se potriveşte gustul de sare şi piper. Se amestecă supa de legume cu borşul de putină, se adaugă sare, apoi se pun în borş urechiuşele şi se lasă să fiarbă încet, circa 30 minute. După ce urechiuşele sunt fierte se adaugă verdeaţă, iar la sfârşit se toarnă în borş şi zeama de sfeclă roşie obţinută prin fierberea sfeclei rasă pe răzătoare sau tăiată cubuleţe. E: MÂNCĂRURI Plachie de crap • 1,5 kg crap; • 6 cepe; • 6 roşii; • 1 legătură pătrunjel verde; • Foi de dafin; • ¼ l vin; • Făină; • Ulei; • Sare; • Piper Se taie peştele felii şi se dau prin făină, apoi se prăjesc. Se taie cepele felii subţiri şi se rumenesc uşor. Se adaugă câteva roşii, sau zeamă de roşii fierte şi strecurate, sau o lingură de bulion, paharul cu vin, sare, piper boabe, 2 – 3 foi de dafin şi pătrunjel verde tocat. Se pun toate acestea într-o cratiţă, împreună cu bucăţile de peşte prăjit. Se lasă să dea în fiert, apoi se trece cratiţa la cuptor şi se lasă să fiarbă încet şi să scadă cât trebuie, dar se ia în considerare că răcindu-se, mâncarea mai scade. Se aşază într-o farfurie rotundă şi se lasă la rece. Se serveşte a doua zi când sosul e puţin închegat, mai ales dacă s-a pus şi capul peştelui la plachie. Se poate servi şi caldă, dar e mult mai bună rece. Păstrăvi cu sos de vin • 4 păstrăvi; • 2 păhărele vin; • 150 g ciuperci; • 3 cepe; • 30 g margarină Se curăţă peştii, se spală şi se pun să fiarbă 15 minute în vin roşu, cu sare, piper şi o bucăţică de margarină. Se curăţă, se spală şi se toacă ciupercile şi ceapa apoi se trag în margarină, se presară puţină făină, se amestecă totul pe foc şi se stinge cu vinul în care au fiert peştii. Se lasă să fiarbă 20 minute. Se leagă cu margarină, se toarnă sosul în farfurie, iar deasupra se aşază păstrăvii. Se presară pătrunjel verde tocat. E. DULCIURI Budincă de mere cu fulgi de ovăz * 1 cană fulgi de ovăz, • 3 mere rase pe răzătoarea mare, • 1/2 cană de stafide, • 1/2 cană de nuci pisate, • 1 cană suc de fructe Fulgii de ovăz se amestecă cu sucul de fructe şi apoi cu restul ingredientelor. Compoziţia obţinută se pune într-un vas de Jena pentru cuptor şi se dă la cuptor, la foc mic, timp de aproximativ 30 de minute. Sfat: amestecul de ovăz cu suc de fructe şi mere se poate servi şi nepreparat termic, în acest fel se vor păstra vitaminele şi elementele nutriţionale intacte.
Posted on: Wed, 07 Aug 2013 10:52:35 +0000
Recently Viewed Topics
© 2015