7 NOIEMBRIE Bună ziua, prieteni! Vă invit să parcurgeţi câteva articole având ca teme: ISTORIA, BIOGRAFII DE PERSONALITĂŢI, FILME. ISTORIE Evenimente • 1480: Prima mențiune documentară a sulgerului în Țara Românească: denumire dată dregătorului din Țara Românească și Moldova în secolul al XV-lea, care avea ca sarcină aprovizionarea curții domnești cu carne, lumânări și alte provizii • 1784 Are loc asaltul nereuşit al Devei în timpul răscoalei ţăranilor iobagi din Transilvania. În cadrul acestei lupte 44 de ţărani sunt luaţi prizonieri şi executaţi. O altă ceaţă de ţărani distruge curtea din Săvîrşin, alta înaintează pe valea Mureşului şi intră în comitatul Sibiului. • 1801: Alessandro Volta prezintă prima baterie electrică • 1829 Generalul Pavel Dmitrievici Kiseleff, comandant al trupelor ruseşti în principatele româneşti în timpul războiului ruso-turc, este numit preşedinte plenipotenţiar al Divanurilor Moldovei şi Valahiei pînă la 20 martie / 1 aprilie 1834. • 1874: Partidul Republican din SUA a fost reprezentat de imaginea unui elefant, publicată inițial în revista Harpers Weekly • 1877: Trupele române, comandate de colonelul George Slăniceanu, ocupă, orașul-cetate Rahova (7-9 nov.) • 1899 Guvernul român contractează pe cinci ani un împrumut în valoare nominală de 175 de milioane lei cu o dobîndă de 5% anual. Convenţia de împrumut interzice guvernului român încheierea unui alt împrumut pînă la lichidarea acestuia şi anularea creditelor deja votate pentru suma de 83 de milioane de lei. • 1917: Are loc Marea Revoluţie Socialistă din octombrie în Rusia, care inaugurează în istoria lumii epoca trecerii de la capitalism la socialism. Revoluţia a fost numită din octombrie deoarece în Rusia ţaristă de pînă în 1917, conform calendarul vechi bisericesc, data era de 25 octombrie. Conform noului calendar introdus de sovietici în Rusia la 1917 data revoluţiei s-a modificat pe 7 noiembrie. • 1918 Se publică Manifestul Marelui Sfat Naţional din Transilvania privind convocarea la 1 decembrie a Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia. • 1919 -S-a hotărât ca ziua de 1 Decembrie, când s-a proclamat unirea Transilvaniei cu România, să fie decretată “sărbătoare naţională”. • 1950 - A fost inaugurat Teatrul de Operetă din Bucureşti, actualul Teatru Naţional de Operetă „Ion Dacian”. • 1994 - Inaugurarea Biroului permanent al Uniunii Europei Occidentale la Bucureşti. • 1996: NASA lansează sonda spațială Mars Global Surveyor • 1996: Lagos, Nigeria, se prăbușește un avion Boeing 727. Au murit toți cei 143 de oameni aflați la bord • 2001: Operarea regulată Concorde între Paris/Londra și New York va reîncepe după accidentul din 2000 Nașteri • 1598: Francisco Zurbarán, pictor spaniol (d. 1664) • 1810: Fritz Reuter, scriitor german (d. 1874) • Ferenc Erkel, compozitor ungur (d. 1893) • 1818: Emil Du Bois-Reymond, fiziolog german (d. 1896) • 1854 - S-a născut arheologul şi numismatul francez Ernest Babelon, membru de onoare străin al Academiei Române (m.03.01.1924). • 1855: Edwin Hall, fizician american (d. 1938) • 1866: Paul Lincke, compozitor german (d. 1946) • 1867: Marie Curie, chimist, fizician, laureată a Premiului Nobel pentru fizică în 1903 și chimie în 1911 (d. 1934) • 1867 - S-a născut medicul pediatru Mihail Manicatide. Cercetări în domeniul meningitei cerebrospinale la copii, a seroterapiei tusei convulsive (m.17.02.1954). BIOGRAFIE Mihail Manicatide (n. 7 noiembrie 1867, Giurgiu - d. 17 februarie 1954,București) a fost un medic pediatru român, profesor la Facultățile de Medicină din Iași și București. Este considerat fondatorul școlii științifice românești de pediatrie. Este autorul a două tratate de medicină infantilă apărute în mai multe ediții.[1] Mihail Manicatide și-a facut o parte din studiile medicale la Berlin, perioadă în care a fost președintele Societății românilor din Berlin, societate înființată în 1896.[2] În 1900 este numit profesor de pediatrie la Facultatea de Medicină din Iași unde activează până în 1920 când este transferat la București.[1] În 1919 Mihail Manicatide a făcut parte din comisia universitară care a selecționat corpul didactic al nou înființatei Universități din Cluj.[3] A fost unul din elevii lui Victor Babeș,[4] realizând cercetări în domeniul meningitei cerebrospinale la copii și al seroterapiei tusei convulsive. A avut doi fii: Titu Manicatide (1910-2004), a fost un cunoscut medic pediatru român Radu Manicatide (1912-2004), a fost un cunoscut inginer constructor de aeronave și pilot român. • 1869: Teodor Balasel, preot și folclorist (d. 1941) SCURTĂ BIOGRAFIE Teodor Bălăşel (7 noiembrie 1869, Bogdăneşti, judeţul Vâlcea - 30 ianuarie 1941, Ştefăneşti, judeţul Vâlcea) este un folclorist. După ce a urmat cursurile Seiriinarului de la Râmnicu Vâlcea (1885-1889), a fost învăţător (din 1889), diacon (din 1892) şi preot paroh (din 1894) în comuna vâlceană Ştefăneşti. Împreună cu C.S. Nicolăescu-Plopşor, G.F. Ciauşanu, N.I. Dumitraşcu, Gh. N. Dumitrescu-Bistriţa, I.N. Popescu, C. Ciobanu-Pleniţa, I.I. Buligan-Delagorj şi Gh. Gh. Fierăscu a pus, la 3-5 ianuarie 1927, bazele Tovă¬răşiei folcloriştilor olteni, care a editat, timp de un an, revista „Suflet oltenesc. Culegeri • Sfânta Duminică, Vălenii de Munte, 1912; • Versuri populare române, I-IV, Craiova, 1919-1926; • Ostrovul de la Călimăneşti, Râmnicu Vâlcea, 1931; • Cămătarul fix, Râmnicu Vâlcea, 1935; • Împăratul şi ciobanul, Râmnicu Vâlcea, 1938; • Cântece populare olteneşti, prefaţă de N. Iorga, în Folclor din Oltenia şi Muntenia, II, ediţie îngrijită de Gh. Alexe şi Vasile D. Nicolescu, Bucureşti, 1967. • 1875: Mihail Ivanovici Kalinine, politician rus (d. 1946) • 1878: S-a născut fiziciana austriacă Lise Meitner. Împreună cu Otto Hahn şi Fritz Strassmann a descoperit fisiunea uraniului. Laureată a premiului Enrico Fermi, în anul 1966 (m.27.10.1968). • 1879: Leon Trotsky, revoluționar rus (d. 1940) • 1881 -S-a născut Peter Neagoe, scriitor şi publicist (m.28.10.1960). BIOGRAFIE Peter Neagoe (n. 7 noiembrie 1881, Odorhei, Austro-Ungaria - d. 28 octombrie 1960, Kingston, sau Woodstock a trait 79 ani,[1]New York) a fost un scriitor și pictor american, originar din Transilvania. După cursurile primare și secundare din Aciliu, Sibiu sau Blaj, merge la București, unde în 1900 se înscrie la Școala de Belle-Arte, fiind coleg cu Brâncuși. Frecventează, în paralel, și cursurile de filosofie și drept la Universitate. În 1901[1] sau 1903, părăsește țara fără învoirea părinților, și după o perioadă de stat în Germania, emigrează în America și ajunge la New York în anul 1906, unde ocupă diferite slujbe și își continuă studiile artistice la Academia Națională și în cadrul Asociației Studenților de Artă. După Primul Război Mondial revine în Europa, stabilindu-se la Paris. Îi cunoaște personal pe James Joyce,Ezra Pound, Gertrude Stein. Întră în contact cu grupările dadaiste și suprarealiste. Îl reîntâlnește pe Brâncuși, căruia îi dedică volumul Sfântul din Montparnesse (publicat postum, 1965). În 1933 se reîntoarce în Statele Unite, publicând în următorii trei ani două romane și un volum de povestiri cu subiecte din realitatea românească transilvăneană. Invitat al Societății Scriitorilor Români, din aprilie 1937 vizitează România. În timpul războiului lucrează la Biroul de Informații al Armatei Americane. Scrie tot mai puțin, revenind în literatură cu A Time to Keep („Timp de neuitat”), la New York, 1949. S-a căsătorit în 1911 cu Anna Frankeul, pictoriță. Arhiva scriitorului și a soției se află la Universitatea Syracuse, New York. Opera • Storm („Vifor”), 1932, trad. în română de Profira și Teodora Sadoveanu (1939) • Easter Sun („Soare de Paști”), 1934, trad. în română de Ionel Jianu (1940) • There is My Heart („Drumuri cu popas”), 1935, în română de Jul. Giurgea (1938) • Winning a Wife („Cucerirea unei soții”), 1936 • A Time to Keep („Timp de neuitat”), 1949, în română de Ioan A. Popa (1975) • No Time for Tears („Lacrimi inutile”), 1959 • The Saint of Montparnasse („Sfântul din Montparnasse”), 1965, în română de Sever Trifu (1977) • 1885: Frank Knight, economist american (d. 1972) • 1888: Chandrasekhara Venkata Raman, fizician indian (d. 1970) • 1903: Konrad Lorenz, zoolog austriac, laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie și medicină în 1973 (d. 1989) • 1913: Albert Camus, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1957 (d. 1960) • 1914 - S–a născut poetul Ion Bănuţă (m.30.12.1986). BIOGRAFIE Ion Bănuţă (7 noiembrie 1914, Siliştea, judeţul Argeş - 30 decembrie 1986, Bucureşti) este un poet. Este fiul Radei (născută Georgescu) şi al lui Dumitru Bănuţă, ţărani. Urmează o şcoală de arte şi meserii, fiind, în paralel, ucenic şi muncitor la Uzinele „Griviţa. Participă la grevele din 1933, iar în 1941 este arestat pentru activitate în cadrul PCR. După 1944, devine primul preşedinte al Sindi¬catului Ziariştilor din Banat. Urmează liceul în particular şi studiază ziaristica la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1959. Bănuţă debutează editorial în 1946, la Lugoj, cu placheta de ver¬suri Cetatea tăcerii, dedicată experienţei carcerale şi memoriei celor căzuţi în „lupta pentru progres. Opera • Cetatea tăcerii, Timişoara, 1946; • Izvoare, Bucureşti, 1956; • La hotarul dintre lumi, Bucureşti, 1960; • Am rechemat iubirea, Bucureşti, 1962; • Scrisoare către anul 2000, Bucureşti, 1963; • Versuri, prefaţă de G. Căli¬nescu, Bucureşti, 1963; • Lacrima Diavolului, Bucureşti, 1965; • Olimpul Diavolului. Panorama efemeridelor, Bucureşti, 1967; • Olimpul Diavolului. Panorama templului meu, Bucureşti, 1968; • Olimpul Diavolului. Panorama sărutului, Bucureşti, 1969; • Olimpul Diavolului. Panorama focului albastru, Bucureşti, 1972; • Olimpul Diavolului. Panorama iubirii zugravului, Bucureşti, 1974; • După flori, Bucureşti, 1975; • Olimpul Diavolului. Panorama duhului meu, Bucureşti, 1976; • Olimpul Diavolului. Panorama-n dor de domnişoara Pogany, Bucureşti, 1977; • Olimpul Diavolului. Panorama-n sălcii plângătoare, Bucureşti, 1981. • 1915: Philip Morrison, fizician american (d. 2005) • 1916 - S-a născut eseistul şi filosoful Mihai Şora, membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi al Alianţei Civice, al „Solidarităţii universitare” şi al Asociaţiei „România viitoare”; după 1989 a fost ministru al Învăţământului (volume: „Despre dialogul interior” , „Firul ierbii”) • 1918: Billy Graham, evanghelist creștin american de orientare neoprotestantă • 1922 - S-a născut Al Hirt, trompetist american. • 1925: Ernst Mosch, muzician volk german (d. 1999) • 1926: Joan Sutherland, cântăreață australiană de operă • 1927: Hiroshi Yamauchi, ex-preșdintele japonez a firmei de jocuri Nintendo • 1932 - S-a născut scriitorul francez de origine rusă Vladimir Volkoff („Reîntoarcerea”) (m.14.09.2005). • 1936: Gwyneth Jones, cântăreață britanică de operă • 1937 - S-a născut Mary Travers, vocalistă americană (Peter, Paul & Mary). • 1938 - S-a născut istoricul literar Eliza Botezatu („Poezia meditativă moldovenească”, „Compunerea”, „Poezia şi dialectica vieţii”). • 1939: Lene Mayer-Skumanz, scriitor austriac • 1940: S–a născut, la Hunedoara, actriţa Dorina Lazăr, director al Teatrului „Odeon” din Bucureşti (“Lumini şi umbre”, “Angela merge mai departe”, “Balanţa”). BIOGRAFIE Dorina Lazăr (n. 7 noiembrie 1940) este o actriță de teatru, televiziune, radio, voce și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, Facultatea de Teatru, secția Actorie la clasa profesorului Ion Finteșteanu, care i-a avut asistenți pe Sanda Manu și Dem Rădulescu. A debutat în 1961 la Teatrul Regional București, iar din 1969 este actriță la Teatrul Odeon. Pe marele ecran a debutat în 1974 în filmul Păcală al regizorului Geo Saizescu. Printre cele mai importante filme în care a mai jucat se numără Angela merge mai departe (1981), Liceenii (1986), Balanța (1991) și Amen (2001). În anul 1979 a primit premiul Leul de bronz la Festivalul Internațional de Teatru de la Arezzo pentru spectacolul „Năpasta”. În anul1982 a primit premiul Cea mai bună actriță de film din partea Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolul Angela dinAngela merge mai departe (1981). În anul 2000 a fost decorată cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de cavaler. Din 2003 este directoarea Teatrului Odeon. În anul 2012 a primit titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor din partea Ministerului Culturii și Comunicării din Franța[1]. Filmografie • Păcală (1974) • Ochi de urs (1983) • Liceenii (1986) Filmul poate fi vizionat aici: youtu.be/vdpoGNJZ43A. • • Divorț... din dragoste (1992) • București NonStop (2013) • 1941: Angelo Kardinal Scola, cardinal, patriarh de Veneția • 1942: Helen Garner, romancieră și jurnalistă australiană • 1942 - S–a născut, la Bucureşti, Mariana Mihuţ, actriţă cu o remarcabilă activitate teatrală la Teatrul Bulandra (film: “Moartea unui artist”, “Balanţa”, “Cel mai iubit dintre pământeni”, „De ce trag clopotele, Mitică?”). BIOGRAFIE Mariana Mihuț (n. 7 noiembrie 1942) este o actriță română de film, radio, teatru, televiziune și voce. Absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale București, promoția 1964, Mariana Mihuț este actriță a Teatrului Bulandra din București. În anul 2011, i s-a conferitPremiul UNITER pentru cea mai bună actriță [1][2] Roluri în teatru • Audrey, Rosalinda - Cum vă place? de William Shakespeare, Studioul Casandra, 1963 • Pălăria florentină de Labiche, regia Lucian Giurchescu • Nunta lui Figaro de Beaumarchais, regia Dinu Cernescu • Îngerii triști de D.R. Popescu, regia Geo Saizescu • Visul unei nopți de iarnă de Tudor Mușatescu, regia Geta Vlad • Rosaura - Mincinosul de Goldoni, regia Sanda Manu, Teatrul Bulandra București, 1971 • Cecily - Bună seara domnule Wilde de Oscar Wilde, Teatrul C.I. Nottara București, 1971 • Fiica primarului - Revizorul de Gogol, regia Lucian Pintilie, Teatrul Bulandra București, 1972 • Maria - A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1973 • Primărita - Interviu de Ecaterina Oproiu, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra București, 1976 • Eliza Doolite - Pygmalion de G.B. Shaw, regia Moni Ghelerter, Teatrul Bulandra București, 1974 • Cathleen - Lungul drum al zilei către noapte de Eugene ONeill, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1976 • Mașa - Pescărușul de A.P. Cehov, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1977 • Miranda - Furtuna de Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1978 • Zoe - O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1979 • Nicola Davies - Cum se numeau cei patru Beatles de Stephen Poljakoff, regia Florian Pittiș, Teatrul Bulandra București, 1980 • Josie Hogan - Luna dezmoșteniților de Eugene ONeil, regia Sanda Manu, Teatrul Bulandra București, 1983 • Regina Ginevra - Merlin de Tancred Dorst, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra București, 1991 • Kathleen - Home de David Storey, regia Ion Caramitru,Teatrul Bulandra București, 1992 • Placida - Teatrul comic de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete, Teatrul Bulandra București, 1992 • Enea - A șaptea poruncă de Dario Fo, regia Gelu Colceag, Teatrul Bulandra București, 1993 • Claire Zachanassian - Vizita bătrânei doamne de Friederich Durrenmatt, regia Felix Alexa, Teatrul Bulandra București ,1993 • Esther - Victor sau copiii la putere de Roger Vitrak, regia Gelu Colceag, Teatrul Bulandra București, 1994 • Halie - Copilul îngropat de Sam Shepard, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra Buucrești, 1996 • Cezara - O batistă în Dunăre de D.R. Popescu, regia Ion Cojar, Teatrul Național București • Nikita Zotov - Petru de Vlad Zografi, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra București, 1998 • Zoe - Levantul de Mircea Cărtărescu, regia Cătălina Buzoianu, Teatrum Mundi și Tetarul Bulandra București, 1999 • Anna Fierling - Mutter Courage de Bertolt Brecht, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra București, 1999 • Dădaca - Unchiul Vanea de A.P. Cehov, regia Yuriy Kordonskiy, Teatrul Bulandra București, 2001 • Fiokla Ivanovna - Căsătoria de Gogol, regia Yuriy Kordonskiy, Teatrul Bulandra București 2003 • Inna Rasadina - Sorry de Aleksandr Galin, regia Yuriy Kordonskiy, Teatrul Bulandra București 2004, premiul UNITER pentru cea mai bună actriță în rol principal Filmografie • 1965 - Pădurea spânzuraților, regia Liviu Ciulei, Marta • Diminețile unui băiat cuminte (1967) - blonda • 1968 - Regizorul, regia Dan Necșulea • 1972 - Revizorul, regia Lucian Pintilie, fiica primarului • Păcală (1974) • 1974 - Capcana, regia Manole Marcus • 1975 - Mușchetarul român, regia Gheorghe Vitanidis • Profetul, aurul și ardelenii (1978) • 1979 - Ultima frontieră a morții, regia Virgil Calotescu • 1981 - Echipaj pentru Singapur, regia Nicu Stan • 1981 - De ce trag clopotele, Mitică?, regia Lucian Pintilie, Mița • O scrisoare pierdută (spectacol de televiziune, 1982) • Fructe de pădure (1983) • 1991 - Cei care plătesc cu viața, regia Șerban Marinescu • 1992 - Balanța, regia Lucian Pintilie • 1993 - Cel mai iubit dintre pământeni, regia Șerban Marinescu Filmul poate fi vizionat aici: youtu.be/lO5dMSuhPEU. • Johnny Rivers, cântăreț american • André Armand Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris • 1943: Joni Mitchell, cântăreț și textier Canadian • 1948 - S-a născut britanicul Jonathan Scheele, din octombrie 2001 este şeful Comisiei Uniunii Europene la Bucureşti. • 1951: Nick Gilder, cântăreț și compozitor Canadian • 1951 - S-a născut Kevin Scott MacMichael, chitarist şi compozitor canadian (Cutting Crew). • 1957 - S-a născut Jellybean (John Benitez), DJ şi producător american. • 1967: Sharleen Spiteri, vocalist, chitarist și compozitor scoțian (Texas) • David Guetta, House-DJ și producător francez • 1968: Liviu Almășan, politician român • 1969: Hélène Grimaud, pianistă franceză • 1970: Marc Rosset, jucător elvețian de tenis • 1972: Christopher Daniel Barnes, actor American Decese • 1877: Constantin Ene, maior român, Erou al Războiului de Independență, căzut în luptele de la Rahova (n. 1837) • 1918 - A murit compozitorul Mihai Burada (n.01.03.1841). • 1962: Eleanor Roosevelt, prima doamnă a SUA (n. 1884) • 1977 - A murit Al. Dimitriu-Păuşeşti, publicist şi traducător. A semnat traducerea romanului lui Roger Martin du Gard, Familia Thibault (n.24.02.1909). • 1980: Steve McQueen, actor american (n. 1930) • 1983: Ion Jalea, sculptor român, membru al Academiei Române (n. 1887) • 1990 - A murit scriitorul britanic Lawrence Durrell (n.27.02.1912). • 2000: Ingrid a Suediei soția regelui Frederick al IX-lea al Danemarcei (n. 1910) • 2002 - A murit Rudolf Augstein, important jurnalist german, fondator şi director al prestigiosului cotidian „Der Spiegel” (n.05.11.1923). • 2011: Joe Frazier, campion mondial american de box la categoria grea (n. 1944) Mulţumesc pentru atenţie! Vă doresc o zi minunată!
Posted on: Thu, 07 Nov 2013 06:49:06 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015