Acum două săptămâni a fost ziua mea. Cand m-am trezit dimineaţa, nu ma simţeam prea bine, dar speram ca soţia o să îmi cante "Mulţi ani trăiască" şi eventual o sa îmi dea un cadou, dar ea nu mi-a zis nici macar "Bună dimineaţa". Copiii s-au aşezat şi ei la micul dejun fără ca unul sa spună nimic special. Am ajuns deprimat la birou, iar când am intrat pe usă, secretara , plina de entuziasm, mi-a urat "La mulţi ani!". M-am simţit un pic mai bine, măcar ea şi-a adus aminte de ziua mea... Am lucrat normal şi spre dezamăgirea mea, nimeni din prieteni sau rude nu m-au sunat să mă felicite. Înainte de pranz, secretara a intrat la mine în birou şi mi-a zis: - Ce ar fi să mergem să mâncăm împreuna?? I-am răspuns că ar fi cea mai bună propunere pe care am auzit-o în acea zi, şi am acceptat. Am ales un restaurant intim unde am mâncat bine şi ne-am distrat de minune. În maşina, în drum spre birou, ea mi-a zis: - Într-o zi aşa deosebită, de ce să ne mai întoarcem la birou, mai bine vino la mine acasă şi să continuam să ne distram? - Bine, am zis, hai să bem câte un paharel. Odată ajunşi în apartamentul secretarei, ea mi-a spus: - Sper să nu te deranjeze dacă am să mă fac mai "comoda"?!? - Nuuu, nici o problemă! i-am raspuns, iar în sinea mea mă gândeam că o sa fie o experienţă interesantă... Ea a intrat în dormitor şi după câteva clipe a ieşit cu un tort imens cu lumânari, urmată de soţia mea, copii, prieteni şi rude, care cântau în cor "La mulţi ani!" iar eu stăteam ca un idiot în fundul gol, în mijlocul sufrageriei... Asta e motivul pentru care am dat-o afară pe secretara mea...
Posted on: Wed, 31 Jul 2013 16:33:54 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015