Având în vedere că primăria nu a reușit nici până acum să își actualizeze site-ul și să pună mai multe informații pentru cei doritori să ne viziteze, am făcut un mic ghid de vacanță cu locurile pe care le-am considerat eu că merită să fie văzute de turiști și nu numai. Cine mai cunoaște și alte locuri frumoase, este binevenit să împărtășească cu noi. Vreau ca apoi să trimit la primărie lista să o publice pe site-ul primăriei (dacă se vrea) ca să știe cât mai mulți cât de multe avem de oferit în zona noastră și poate ușor-ușor ieșim din conul de umbră făcut de Humor și Dorna. 1. Masivul Rarău – 1.650 m. Este unul dintre cei mai pitorești munți din regiune și printre cei mai des vizitați de turiști datorită accesului facil la creasta acestora pe un drum alpin modernizat și existența unui hotel de altitudine. Vârful Rarău este renumit pentru abrupturi și panorama larg deschisă. Întreaga zona prezintă calcare cu incrustații de corali, amoniți, alge marine, elemente care formau mari recife acum 140 milioane de ani, din perioada cretacica, când acest teritoriu era acoperit de apele calde ale oceanului. 2. Masivul Giumalău – 1.858 m. Este cel mai înalt vârf din Bucovina și oferă o largă panoramă asupra munților Carpați. Crucea de beton armat, înaltă de 9 metri, de pe vârful Giumalău a fost ridicată în 1908 de către Fondul Bisericesc Ortodox Roman Bucovina din Cernăuți cu sprijinul localnicilor din Pojorâta. Crucea a fost culcată la pământ în timpul Primului Război Mondial și refăcuta abia în 1947. În decursul anilor Crucea s-a deteriorat și s-a inclinat fiind la un pas de o noua prăbușire. Totuși, în 1998 la inițiativa unor cetățeni din Pojorâta (Constantin si Vasile Erhan, Viorel si Petru Măgurean) și cu ajutorul primăriei din comună s-a reușit începerea unor lucrări de reparații care au fost finalizate recent. 3. Pietrele Doamnei – 1.634 m. Sunt cele mai interesante forme geologice din lanțul Carpaților Orientali, numite și Bijuteriile Bucovinei. Pietrele Doamnei denumite popular și Turnurile Gotice sunt constituite din 3 turnuri, înalte de aproximativ 70 metri, cel mai înalt având o altitudine de 1634 m, sunt situate la mică distanță de Cabana Rarău. Împreuna cu zona înconjurătoare formează o rezervație complexă care atrage an de an numeroși iubitori ai naturii. Aici pot fi găsite și plante ocrotite de lege ca Floarea de Colț sau Papucul Doamnei. 4. Piatra Șoimului - este un perete stâncos al Rarăului care oferă o priveliște fantastică către valea Moldovei și Vârful Giumalău. Locul de belvedere este îngrădit pentru că abruptul prăpastiei are câteva zeci de metri și persoanele neatente ar putea cădea în gol. 5. Popchii Rarăului – 1.628 m. Relief de turnuri, rezervație geologică, situată în apropierea vârfului Rarău 6. Peștera Liliecilor de pe Rarău – formată prin tracțiune gravitațională a unor formațiuni de calcare jurasice. Fenomenul încă continuă, dovadă fiind modificarea continuă a morfologiei peșterii. Pe o lungime de 340 m și o diferență de nivel de 86 m, se înșiruie 6 încăperi: Sala Luminată, Sala Liliecilor, Sala Dreptunghiulară, Sala Conică, Sala Ramificată și Sala Ascunsă. Legătura între aceste săli se face prin puțuri de până la 14 metri. Plafonul peșterii este diferit de la o sală la alta și este format din îngrămădiri de blocuri de calcar dispuse în mod periculos, iar podeaua este formată din blocuri de pietre mari desprinse din plafonul peșterii. Peștera adăpostește 15 specii de lilieci. 7. Rezervația geologică Cheile Moara Dracului - se întinde pe o suprafață de 10 hectare și se află la circa 10 km de centrul orașului Câmpulung Moldovenesc. Se spune că i s-a dat denumirea de Moara Dracului din cauza zgomotelor înfricoșătoare pe care le face apa de munte care se izbește de stânci. Deși nu sunt foarte lungi, având circa 60 m, totuși sunt foarte spectaculoase. Pereți înalți de calcar, apropiați intre ei, ajungând in unele locuri la aproape 3 metri depărtare, grote si surplombe spectaculoase si cascade tumultoase. 8. Fânețele montane Todirescu – sunt pe versantul estic al muntelui Todirescu ce se desface din Vârful Rarău spre sud-est. Pășune alpină situată deasupra Codrului secular Slătioara. Adăpostește o bogată floră montană cu specii monumentale botanice ale naturii. Profesorul Mihail Gușuleac a propus punerea sub ocrotire a Codrului secular Slătioara care avea la partea superioară ca zonă tampon fânețele Todirescu. În 1931 a fost pus sub protecție odată cu Codrul secular Slătioara, apoi ca rezervație independentă în 1971. 9. Rezervația Codrul Secular Slătioara - situat pe versantul estic al masivului Rarău, la o altitudine cuprinsa intre 790 m si 1353 m, în satul Slătioara, la 12 km de comuna Stulpicani, codrul secular Slătioara se întinde pe 3 creste mari: Batca neagra, Batca cu Plai, Batca Lesei, separate intre ele prin vai adânci. Ideea de a declara aceasta zona drept rezervație, datează de la începutul secolului trecut. Monumentele naturii întâlnite in codrul secular Slătioara sunt: tisa, vulturica de stanca, tulichina, foaie grasa - alga roșie de apa dulce. Aici au fost descoperite 5 specii noi de fluturi, dar și specia endemică (unică in lume) Carabus rarauense. 10. Piatra Buhei - reprezintă o rezervație geologico-geomorfologica, aflată pe pârâul Izvorul Alb din Câmpulung, la km 2 pe drumul spre Rarău. Loc tipic de cuibărire pentru bufnita (Buho buho), declarată monument al naturii, rezervația ocupa o suprafață de 2 ha. 11. Codrul secular Giumalău - se află pe versantul nordic-vestic al masivului Giumalău, în bazinul superior al pârâului Putna, pe teritoriul comunei Pojorâta, cuprinzând o suprafață de 314,2 ha. Pădurea seculară este situată între 1230 și 1680 m și a fost declarată rezervație forestieră în anul 1971. 12. Rezervația Geologica Stratele de Aptychus de la Pojorâta - păstrează vechi sedimente ce pot fi observate în peretele stâncos al Dealului Măgura cunoscute sub numele de Strate de Pojorâta sau Stratele cu Aptychus. Aceste strate dețin fosile de vârsta jurasică din grupa amoniților. 13. Clipa de calcare triasice Pârâul Cailor - formațiuni geologice foarte vechi si importante prin diferitele specii de pești, scoici și amoniți de origine marină încrustați în stâncile rămase ca martori ai unor mișcări tectonice și ai vieții din oceanele calde de altădată. Rezervația Clipa de calcare triasice Pârâul Cailor se găsește în Obcina Feredeului pe raza comunei Fundu Moldove, pârâul Cailor, afluent de stânga al Moldovei, pe un drum de exploatare, după care, pe o cărare traversând fânețe, se ajunge la un bloc de calcare roșii. Aceste calcare au fost descoperite de geologul austriac K. Paul (1874) si redescoperite in 1878 de alt geolog austriac, B. Walter. Din aceasta rezervație s-au extras multe fosile, trecute într-o importantă monografie asupra cefalopodelor triasice din zona mediteraneeană a renumitului paleontolog E. Mojsisovice. Suprafața rezervației este de cca. 0,10 ha. 14. Lacul Iezer din fundul Sadovei - este un lac alpin de alunecare, situat in masivul muntos Obcina Feredeului. Suprafața lacului este de cca.1.5 ha, adâncimea maxima fiind de 12m. In anul 1999 pe lacul Iezer a fost doborât recordul național la păstrăv indigen fiind pescuit un păstrăv de 7.8 kg si 86 cm 15. Muntele Cocoșu – vedere peste Valea Câmpulungului vis-à-vis de Masivul Rarău 16. Muntele Cucoara – 944 m. Vedere peste Valea Câmpulungului vis-à-vis de Masivul Rarău 17. Gara Câmpulung Est - La 1 mai 1885, împăratul Franz Joseph I al Austro-Ungariei a acordat companiei Bukowinaer Lokalbahnen, după aprobarea de către cele două camere ale Parlamentului imperial (Reichsrat), dreptul de concesiune al construcției unei căi ferate secundare de la Dărmănești (anterior Hatna) spre Câmpulung Moldovenesc (anterior Kimpolung). Clădirea din Câmpulung a fost data în folosință în 1888. 18. Casa „Grămadă Gheorghe” clădire monument istoric, construită în 1817. Se află pe Strada Ciprian Porumbescu nr. 28. A fost declarat monument de arhitectură încă din anul 1955. În perioada construirii casei familia Grămadă era una dintre cele mai înstărite familii ale ocolului câmpulungean. Casa a fost construită din lemn, folosindu-se și material provenit de la demolarea altor două case. Influența orășenească dezvoltă în planul locuinței cu tindă și două încăperi, un al doilea rând de spații de locuit, dispus în spate, întreg ansamblul fiind împrejmuit de o prispă din bârne cioplite, având înălțimea de 0,7 m. Streașina largă este susținută de stâlpi crestați, cerdacul păstrându-și forma tradițională. 19. Casa “Lateș” – clădire monument istoric, construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Se află pe Calea Transilvaniei nr. 15. 20. Casa de lemn „Petru Crăcană” – clădire monument istoric, construită la începutul secolului al XIX-lea. Se află pe Strada Cerbului nr. 1 21. Casa de lemn „Gheorghe Mnesciuc” – clădire monument istoric, construită la mijlocul secolului al XIX-lea 22. Casa „Prundeanu” - Casa Prundeanu, din strada Paltinului nr.1, se presupune că ar avea peste 300 de ani. Cel mai mare interes îl prezintă interiorul, care nu a suferit modificări până astăzi. Pe jos nu prezintă dușumea de scândură ci lut bine bătătorit, iar tavanul este realizat din scânduri cioplite și grinzi de lemn. Cea mai mare parte din suprafața camerei este ocupată de un cuptor cu vatră și horn, specific secolului al XVIII-lea. 23. Vila Silvia – clădire monument istoric, construită în secolul al XIX-lea. Se află pe Calea Transilvaniei nr. 53 24. Casa „Vila Coca” – clădire monument istoric, construită la începutul secolului al XX-lea. Se află pe Calea Bucovinei nr. 48 25. Casă de lemn – clădire monument istoric, construită în secolul al XIX-lea. Se află pe Calea Transilvaniei nr. 108 26. Casă de lemn – clădire monument istoric, construită în secolul al XIX-lea. Se află pe Calea Transilvaniei nr. 140 27. Sinagoga veche - a fost construită în anul 1873 și este cea mai veche casă de rugăciune evreiască din oraș. Se află pe Strada Dimitrie Cantemir nr. 20 28. Templul Havre Gah – lăcaș de cult evreiesc construit în 1894. Se află pe Strada Arboroasa nr. 1 29. Monumentul statuar „Dragoș Vodă și Zimbrul” – a fost realizat din bronz de către sculptorul Ion Jalea (1887-1983), fiind amplasat în piața centrală din Câmpulung Moldovenesc, lângă noua clădire a Casei de Cultură. A fost dezvelit în anul 1978. Alte lucrări ale sculptorului: Monumentul eroilor ceferiști – amplasat în fața Gării de Nord; Statuia lui George Enescu – amplasată în fața Operei Naționale București 30. Bustul lui Mihai Eminescu – realizat de sculptorul Ion Lucian Murnu în 1975 31. Colegiul Militar Liceal Stefan cel Mare – liceul activează în garnizoana Câmpulung Moldovenesc din vara lui 1956. Schimbarea denumirii instituției din Școala Militară Medie « Ștefan cel Mare » în Liceul Militar „Ștefan cel Mare“ a avut loc la 1 ianuarie 1957, iar începând cu 1 decembrie 1999, Liceul Militar « Ștefan cel Mare » își schimbă denumirea în Colegiul Militar Liceal „Ștefan cel Mare”. Arhitectura liceului este una deosebita, arătând ca o cetate cu arcade mari. Se poate vizita muzeul liceului, o mica capela si se poate admira frumusețea locului in care este amplasat, la poalele Rarăului. Un detaliu puțin știut de cei din viața civilă este faptul ca este singura unitate militara din țară fără garduri, datorită tipologiei locului – un platou înconjurat de dealuri și valea unui pârâu (pârâul Izvorul Malului). 32. Biserica romano-catolică Înălțarea la cer a Domnului Christos – construită în 1815. Este cea de a doua biserică mai veche din sudul Bucovinei. Planurile de construcție și stilul acestor biserici din Bucovina erau proiectate de serviciul de construcții civile de la Viena. La început biserica nu a avut clopote. În locul clopotelor se întrebuințează toba, fapt pentru care se percepe de la comunitate, de fiecare dată, câte 15 kreuzer (moneda de argint folosita la acea vreme in Imperiul Habsburgic). 33. Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului – biserică de lemn construită în perioada 1855-1858 ca biserică ortodoxă. Se află pe Strada Vasile Cârlova, în cartierul Capu Satului. A fost construită pe locul unei biserici mai mici construite in 1751, dăruite apoi comunității din Bucșoaia fiind neîncăpătoare pentru credincioșii tot mai numeroși din Câmpulung. Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc este construită în totalitate din bârne de brad și se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Are trei turle octogonale deasupra altarului, naosului și pronaosului. Crucile de pe turle sunt înfipte în câte o semilună, ca simbol al luptei românilor împotriva turcilor. 34. Biserica Sfântul Dumitru – construită în 1883 ca biserică greco-catolică de comunitatea ruteană și folosită în prezent ca biserică ortodoxă. Se află pe Strada Ion Ștefureac nr. 7, în centrul orașului. Biserica greco-catolică a fost sfințită în 1895, ea fiind cunoscută o lungă perioadă ca "Biserica Rusească". În 1910 s-a construit o casă parohială din piatră, apoi în 1927 o clopotniță de lemn lângă absida altarului. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1936. Catapeteasma a fost confecționată la München. 35. Biserica Sfântul Nicolae – construită în perioada 1887-1896 ca biserică ortodoxă, pe locul unei biserici de lemn din 1698. Se află pe Calea Bucovinei nr. 24, în centrul orașului. Vechea biserică de lemn a fost dăruită comunității din Ciumârna. Proiectul bisericii a fost realizat de arhitectul Cosinschi. Piatra de temelie a noului lăcaș de cult a fost sfințită la 28 iunie/10 iulie 1887, participând la sfințire și principele de coroană Rudolf, unicul fiu al împăratului Franz Joseph al Austriei și moștenitor al tronului. Acesta a sosit la Câmpulung la orele 10-11 în sunetele clopotelor și în aclamațiile de "Să trăiască", fiind primit la arcul triumfal cu pâine și sare de către primarul orașului, Beligan. La momentul sosirii, fusese sfințită deja piatra de temelie și înălțată crucea. Principele și însoțitorii săi (ministrul agriculturii Julius von Falkenhayn, baronul Felix Pino von Friedenthal, contele Bombelles etc.) au semnat actul de ctitorire, iar înaltul oaspete a dat apoi trei lovituri de ciocan în piatra unghiulară în care a fost depus documentul. După aceasta, s-a intonat imnul împărătesc și s-a cântat "Mulți ani trăiască", iar principele s-a deplasat la Palatul comunal din localitate. 36. Catedrala Adormirea Maicii Domnului – construită în 1913 ca biserică ortodoxă. Se află pe Calea Transilvaniei nr. 8, în centrul orașului. Pe locul actualei biserici (mai exact în curtea din spate unde acum este cimitirul), a fost construită în 1781 o biserică de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Devenind neîncăpătoare, s-a hotărât construirea unei noi biserici, piatra de temelie a acestui lăcaș de cult fiind pusă la 20 iulie 1908. Construcția acestei biserici s-a făcut după un plan întocmit de arhitectul austriac Karl Romstorfer și a durat 6 ani (1908-1913). Noua biserică a fost construită din piatră și cărămidă, având acoperiș din țiglă smălțuită, multicoloră, în formă de solzi, comandată la Viena. Vechea biserică de lemn a fost desfăcută și mutată în satul Bădeuți din apropierea orașului Rădăuți. 37. Biserica din Sâhla – este o filială a Bisericii Adormirea Maicii Domnului, și a fost construită în anii 90 prin efortul oamenilor din cartier, în curtea cimitirului din Sâhla. 38. Biserica Izvorul Tămăduirii – construită în perioada 2001-2009 ca biserică ortodoxă, ctitorită de Alexandru Șandru-Alboi și de preotul Teodor Giosan. Se află pe Strada Izvorul Alb, în cartierul Capu Satului. Reîntors în România după mulți ani de muncă în străinătate, inginerul diplomat Alexandru Șandru Alboi a cumpărat în anul 2000 un teren pe strada Izvorul Alb din Câmpulung Moldovenesc. Cu cheltuiala sa integrală și cu purtarea de grijă a preotului Teodor Giosan (paroh al Bisericii "Nașterea Maicii Domnului" din Capu Satului), a început să se construiască aici începând din anul 2001 o biserică monumentală în stilul arhitectural al bisericilor bucovinene. Edificiul a fost acoperit cu țiglă smălțuită și colorată, importată din Germania. În anul 2006, ctitorul Alexandru Șandru Alboi a murit, fiind îngropat sub streașina bisericii, lângă zidul sudic. Ca o recunoaștere a efortului făcut în favoarea comunității locale, Consiliul Local al municipiului Câmpulung Moldovenesc le-a acordat, la 12 ianuarie 2004, inginerului Alexandru Șandru Alboi și preotului Teodor Giosan titlul de "Cetățean de onoare al municipiului Câmpulung Moldovenesc". 39. Schitul din Poiana Sihăstriei – construit în perioada 1992-1994. În secolul al XVI-lea aici a existat un schit de călugări, schitul din Poiana Sihăstriei, construit în anul 1541 de către domnitorul Petru Rareș într-o poiană de la poalele Munților Rarău, desființat de stăpânirea austriacă. Cu timpul s-a ridicat în acest loc o troiță din beton și piatră, ulterior înlăturată de comuniști. Biserica este o construcție din bârne de lemn, pe fundație de piatră, în formă de cruce, cu spațiul compartimentat în altar, naos, pronaos și pridvor. În incintă se intră printr-o poartă monumentală din stejar, în fața căreia s-a ridicat pe o temelie de un metru o frumoasă troiță înaltă, cu Maica Domnului, avându-l alături pe Sfântul Ioan Evanghelistul. 40. Mănăstirea Rarău - Este situată la aproximativ 15 km sud de municipiul Câmpulung Moldovenesc pe teritoriul aparținând satului Chiril (comuna Crucea). Este ctitorită de voievodul Petru Rareș , care a construit-o în anul 1541, ca răsplată călugărilor ce i-au ocrotit soția și copiii când au pribegit în Rarău la schimbarea sa din domnie, în anul 1538. Construcția bisericii s-a sfârșit în anul 1800 primind hramul “Adormirea Maicii Domnului” (vechiul hram a fost “Sfântul Ioan Bogoslovul”). Este o mănăstire care cuprinde 10 călugări fiind construită din lemn, pe fundație din piatră, compartimentată în altar, naos, pronaos și pridvor. Pictura a fost executată numai la catapeteasmă, în rest pereții sunt împodobiți cu icoane. Clopotnița amplasată la 25 m nord de biserică este o construcție de zid, cu două etaje și gang de intrare. Tot la nord de biserică este construită o clădire nouă pentru chilii, care are un cerdac închis cu geamuri. 41. Schitul Sfântul Ioan Iacob - este o obște de călugări situat în sat Corlățeni, comuna Pojorâta, la 15 km sud-vest de Câmpulung Moldovenesc. A fost sfințit în anul 1934 de Mitropolitul Nectarie. Aici au slujit călugări până în anul 1962 când a fost desființat de regimul comunist. Schitul a fost demolat, materialele au fost transportate în comuna Voroneț, unde s-a ridicat o biserică pentru această parohie, iar o parte dintre obiectele de cult au fost luate de Mănăstirea Putna. A fost reactivat după 1989 din inițiativa Protosinghelului Visarion Breban. 42. Schitul Orata – sfințit la 26 septembrie 1954, situat în comuna Fundu Moldovei, pe drumul forestier care începe de lângă școala generală din Botuș. În poiana largă din dreapta drumului forestier, într-un loc pitoresc prin varietatea peisajului și bogăția pădurilor de brad, s-a construit biserica de către Traian Pomohaci, în amintirea soției sale Raveica. Mănăstirea are hramul la 15 august, "Adormirea Maicii Domnului". În 1960, la ordinul organelor superioare ale Partidului Comunist Român, călugării și călugărițele de la mănăstire au fost împrăștiați prin țară, iar chiliile și celelalte dependințe au fost demolate, iar o parte din materialul rezultat a fost folosit la construirea școlii cu 2 săli de clasă din satul Deluț. Din 1990, s-a redeschis schitul Orata, fiind stareț preotul călugăr Grigore, în total fiind 2-3 călugări Din anul 1993, conducerea mănăstirii a trecut sub comanda Monahiei Eupraxia, devenind schit de maici. După acest an, activitatea mănăstirii a luat amploare și s-a diversificat. 43. Biserica de lemn din Colacu - a fost construită în anul 1800 în satul Colacu din comuna Fundu Moldovei pe temelia unei bisericuțe vechi de la care se păstrează iconostasul. Clopotul a fost donat de localnicii din Colacu în anul 1810 și amplasat în clopotniță iar catapeteasma a fost pictată în anul 1818, după cum indică o inscripție de pe icoana Maicii Domnului. În anul 1910, localnicul Simion Mândrilă a donat bisericii un clopot de 2.000 kg, dar acesta a fost topit în primăvara anului 1918 de autoritățile militare austriece pentru a folosi bronzul la fabricarea de tunuri. 44. Biserica de lemn cu hramul Sfântul Nicolae din Vama - a fost construită în anul 1796 în localitatea Vama din comuna omonimă (aflată în județul Suceava). Edificiul s-a aflat o lungă perioadă în centrul satului, dar în anul 1937 a fost mutat în cimitir, pe fostul său amplasament construindu-se o biserică de zid cu același hram. Este construită din bârne de brad, cioplite în patru fețe, așezate în plan orizontale și îmbinate la colțuri în tehnica “coadă de rândunică”. Construcția prezintă bogate ornamente geometrice și stilizări zoomorfe. Streașina largă este susținută de console cioplite în “cap de cal”. Edificiul are un acoperiș înalt din șindrilă, lipsit de turle și cu rupere în pantă în dreptul absidelor laterale. Catapeteasma datează de la începutul secolului al XIX-lea, având motive decorative vegetale aurite. Icoanele au fost executate în primul deceniu al aceluiași secol de către meșterul Toader Zugravu din comuna Frumosu, după cum atestă inscripția de pe icoana “Înălțarea Sfintei Cruci”. Icoanele împărătești sunt datate din anul 1805. 45. Muzeul „Arta Lemnului” – se află într-un imobil construit la sfârșitul secolului XIX în care a funcționat fosta prefectură a județului Câmpulung. Se află pe Calea Transilvaniei nr. 10, în centrul orașului. Acest muzeu reprezintă o impresionantă monografie închinată prelucrării lemnului și artei lemnului de pe meleagurile câmpulungene. La 1 iunie 1936 s-a înființat „Muzeul județean de etnografie și artă populară” care conținea peste 1000 de valori etnografice și peste 1000 de piese din domeniul științelor naturii. În 1967 a fost reprofilat ca „Muzeu al Artei Lemnului” și este unic în țară prin denumire și printre puținele din Europa ca tematică și valoare a exponatelor. 46. Muzeul Etnografic „Ioan Grămadă” – gospodărie tradițională din Câmpulung Moldovenesc, organizată ca muzeu, deține o colecție etnografică care numără peste 7000 de exponate, amplasate în zece tipuri de săli și opt spații cu expunere în aer liber, care reprezintă întreaga sferă ocupațională a locuitorilor din zonă. Inaugurarea oficială a colecției etnografice a avut loc pe data de 4 aprilie, 1999, în Duminica Floriilor. 47. Muzeul lingurilor (Casa-muzeu profesor Ion Țugui) – adresa: strada Gh. Popovici Nr. 1. Are cea mai mare colecție de linguri de lemn din tara noastră. Colecția originală de linguri de lemn, a profesorului Ioan Țugui, cuprinde peste 5000 de exponate, de diverse mărimi și forme, simplu sau bogat ornamentate. Colecția, care reprezintă munca profesorului timp de trei decenii, ocupă practic întreaga casă, camerele de la parter și etaj, holul, scările și chiar ferestrele. Colecția cuprinde linguri din țara noastră, cea mai reprezentată fiind zona Moldovei de nord, dar și din alte regiuni ale globului. 48. Sera și Parcul Dendrologic din curtea Colegiului Dragoș Vodă - sunt printre puținele din țară care funcționează pe lângă unități școlare. Sera cuprinde peste 500 de specii de plante indigene exotice, și este amenajată sub forma colecțiilor științifice. Plantele sunt ordonate după regiunile geografice de răspândire. Parcul dendrologic al liceului adăpostește specii rare: Gyngko biloba, un adevărat arbore-relicvă, rar întâlnit chiar și în marile parcuri dendrologice ale țării, apoi chiparosul de California, bradul de Canada, mahonia, magnolia, etc. 49. Vechea primărie a orașului - imobilul în care a funcționat primăria județului Câmpulung, clădire monument istoric, construită în 1896. Se află pe Calea Transilvaniei nr. 2, în centrul orașului. 50. Școala Generală nr. 3 „Bogdan Vodă” – clădire monument istoric, construită în secolul al XIX-lea. Se află pe Calea Bucovinei nr. 26, în centrul orașului. În anul 1905 se dă în folosință actualul local al scolii „Bogdan Voda”. Școala va funcționa cu clase separate, pentru băieți în partea de răsărit și pentru fete în jumătatea dinspre apus. În timpul celui de-al doilea război mondial, școala a fost ocupata de comandamente militare române, germane si italiene. Spre sfârșitul războiului școala a fost evacuată în Muntenia. În 1945 învățătorii se reîntorc și școala se redeschide în condiții precare. În 1947 se înființează la Câmpulung Institutul de silvicultura, ocupând clădirea Liceului „Dragoș Vodă”, iar liceul funcționează în clădirea scolii. În anii 1953-1954 Institutul de silvicultura se muta la Brașov, liceul revine în propria-i clădire și școala funcționează mai degajat cu clase mixte de băieți și fete, cu școlarizare de șapte ani apoi de opt ani obligatorii. 51. Școala Generală nr. 2 „George Voevidca” – clădire cu valoare arhitecturală, construită în 1937. Se află pe Calea Bucovinei nr. 206, în cartierul Capu Satului. Școala primară mixă din Capusatului a fost deschisă la 22 octombrie 1883, ca anexă a școlii din centrul orașului și va funcționa timp de 2 ani într-o casă particulară din ulița bisericii din Capusatului. La 19 octombrie 1891 devine școală de sine stătătoare și s-a mutat în edificiul propriu de lângă gară. În 1937, devenind neîncăpătoare pentru numărul tot mai mare de elevi, școala se mută în clădirea în care funcționează și astăzi. 52. Colegiul Național „Dragoș Vodă” – clădire cu valoare arhitecturală, construită în perioada 1919-1934. Se află pe Strada Liceului nr. 1, în centrul orașului. La 27 septembrie 1907, decretul împărătesc austriac hotăra întemeierea unui gimnaziu complet cu 8 clase în Câmpulung Moldovenesc. Un rol important în înființarea acestui gimnaziu l-a avut deputatul de Câmpulung în parlamentul austriac din acea vreme, contele Franz Bellegarde. În perioada 1907-1918 liceul a funcționat având româna și germana ca limbile de predare. După unirea Bucovinei cu România, în 1918, structura liceului s-a schimbat, rămânând cu româna ca singură limbă de învățământ. În 1919 gimnaziul a fost denumit Liceul Dragoș Vodă. 53. Clădirea poștei – clădire cu valoare arhitecturală construită la începutul secolului trecut. Se află pe Calea Bucovinei nr. 33, în centrul orașului. Este amintit acest edificiu ca fiind construit de un mare avocat bucovinean, stabilit in Câmpulung - dr. Emilian Criclevici, cu destinația "spațiu de locuit". De-a lungul timpului a avut diverse întrebuințări: spațiu de locuit, sediul Tribunalului Județean, sediul "Domeniilor Bucovina" (continuatorul "Fondului Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei"), centrala "Trustului Lemnului" și in final "Posta Romana". 54. Banca Comercială Română – clădire monument istoric, construită în 1940. Se află pe Calea Transilvaniei nr. 6-8, în centrul orașului. 55. Spitalul de Psihiatrie – clădire cu valoare arhitecturală, construită în perioada 1885-1889. Se află pe Strada Trandafirilor nr. 2, în centrul orașului. 56. Biblioteca municipală - Continuă activitatea primelor biblioteci din Câmpulung Moldovenesc care au funcționat din 1896 pe lângă cabinetul de lectură "Deșteptarea", Clubul român "Rarăul" și Societatea "Școala Română"; în iunie 1936 ia ființă Biblioteca Județeană a fostului județ Câmpulung Bucovina prin contopirea acestora și a Bibliotecii Învățătorilor. Biblioteca este de tip enciclopedic, cu un fond prezent de 91.973 documente. 57. Gara Câmpulung Moldovenesc – clădire cu valoare arhitecturală. Se află pe Strada Gării nr. 8, în centrul orașului. 58. Izvorul cu apă sărată de pe Deia – este un izvor natural de apă sărată. Locuitorii din zonă folosesc apa pentru a pune murături, apa fiind foarte sărată. Ar putea să fie folosită și în scop terapeutic dar nu este nimic amenajat în acest sens. 59. Pârtia de schi de pe Rarău – are o lungime de 300 de m având altitudinea de plecare la 1500 m iar altitudinea de sosire la 1480 m. Este o pârtie ușoară, recomandată celor care sunt începători. 60. Cabana Rarău - Cabana Rarău, situată la 1520 m, la baza Pietrelor Doamnei din masivul Rarău. Cabana dispune de 107 locuri de cazare în camere dotate cu sistem de încălzire centrală, apă caldă. Majoritatea camerelor au vedere spre "Pietrele Doamnei" priveliștea oferita fiind una de neuitat. 61. Pârtia de schi de pe Runc (la Istrate) - are o lungime de 400 de m, având altitudinea de plecare la 800 de m iar altitudinea de sosire la 600 m. Este o pârtie cu grad de dificultate mediu, dotată cu teleschi 62. Colecția de lemne a lui Maruseac – colecție personală din lemne de diferite forme strânse din pădurile de pe Valea Seaca 63. Cimitirul Eroilor – situat la intersecția dintre strada Pinului cu drumul de centură a orașului 64. Monumentul Deținuților Politici – vis-a-vis de Cimitirul Eroilor, ctitori: Ctitori: ing. Alboi Șandru Alexandru; ing. Nichitovici Dionisie. 65. Podul cu arcade peste Moldova - este unic prin arhitectura peste tot râul Moldova. Este un loc frumos de promenadă. 66. Parcul Franz Iosef din centrul orașului cu fântâna arteziană – parcul a fost inaugurat în 1898, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de domnie a împăratului Franz Iosef. Fântâna arteziană (țăranii îi spuneau pe vremea aceea: “proașca”) a fost comandată și adusă de la Viena. 67. Parcul Mihai Eminescu și Ion Creangă – este vorba de un singur parc situat pe malul râului Moldova, dar datorită faptului că este despărțit de o strada de acces către cartierul Deia, a primit două denumiri: cel dinspre gară este parcul Ion Creangă, iar cel dinspre BTT este parcul Mihai Eminescu. Un loc frumos și liniștit pentru promenadă. 68. Complexul din BTT – făcut la începutul anilor 80 a fost creat ca o bază turistică de recreere și tratament, care conținea: discotecă (la vremea aceea a fost printre cele mai frumoase discoteci din țară), hotel, ștrand, sală de bowling cu instalație automată. În momentul de față se păstrează specificul inițial, de complex turistic în care se găsesc terase, hoteluri, discoteci, etc. 69. Păstrăvăria Lacul de Argint – a fost prima păstrăvărie privată din oraș care a avut amenajat și un restaurant. În momentul de față are amenajat pe lângă restaurant și spații de cazare 70. Pârâul Deia – încă de pe vremea ocupației austriece a fost locul preferat de promenadă datorită liniștei și aerului curat al zonei. Urcușul este domol iar pădurea de molid și brad face ca aerul să fie proaspăt și revigorant. 71. Pârâul Mesteacăn – loc ideal pentru o drumeție pe munte. La urcare se întâlnesc cele patru baraje făcute pentru a opri aluviunile aduse de apa pârâului pe timp de furtună. Primele 3 baraje oferă locuri de campare și odihnă, spațiul dintre ele fiind propice pentru așa ceva. Urcarea până pe vârf se face de-a lungul pârâului, după care drumul părăsește valea ducând până în locul numit de localnici: “Poarta Țărnei” – loc în care se termină pădurea și se ajunge pe creasta muntelui. De sus se poate vedea o panoramă superbă: pe deoparte vârful Rarăul cu Pietrele Doamnei și Masivul Giumalău, iar pe cealaltă parte valea Pojorâtei. De la bază se ajunge până sus pe munte în aproximativ o oră de mers lejer. Dacă se coboară de pe creastă înspre Pojorâta, se ajunge la Stânca cu Pruni – o stâncă asemănătoare cu Pietrele Doamnei doar că la o mărime mult mai mică, dar frumoasă prin așezarea între fânețe și datorită frumoasei vederi care se poate admira de pe ea. 72. Stânele de oi de pe Rarău și Giumalău – după cum se știe, Câmpulungul a fost întemeiat de ciobanii care și-au adus turmele în zonă pentru pășunile cu iarbă bună de la poalele Rarăului și Giumalăului. În continuare (din păcate într-un număr tot mai mic) putem întâlni stânele de oi de pe pășunile de munte, unde se poate mânca un balmoș bun și un caș proaspăt de oaie. Iar dacă ciobanul este binevoitor cu oaspeții, le va cânta și din buciumul făcut din scoarță de fag, bucium specific zonei Câmpulungului 73. Herghelia Lucina - este situata in Obcinele Bucovinei la o altitudine cuprinsa între 1200-1590 metri si la o distanta de 45 kilometrii Nord-Vest de Câmpulung. Cronica Hergheliei Lucina începe practic in anul 1788 când terenul pe care se afla actuala herghelie a fost luat în arendă de Comandamentul de Remontă al Armatei Austro-Ungare, de la Domeniile Fondului Religiilor din Bucovina. In anul 1856, se înființează Herghelia Lucina, având statut militar, rasa de cai huțuli fiind apreciată de armata austriaca, în special de companiile de mitraliori, datorită abilităților excepționale de a se strecura pe potecile de munte, pe marginea prăpăstiilor dar și datorită faptului că putea duce o încărcătura impresionantă pe samar nefiind pretențioasă la condițiile de hrănire, prezentând o rezistență și un grad de adaptabilitate excepțional. Locația este superb amplasată, pe muntele Lucina, se poate face și călărie (la niște prețuri foarte mici comparabil cu oriunde alt loc în țară) și se poate și înnopta la hotelul de acolo.
Posted on: Wed, 14 Aug 2013 20:01:33 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015