Barajul Măneciu deschide Valea Teleajenului Caleidoscop - TopicsExpress



          

Barajul Măneciu deschide Valea Teleajenului Caleidoscop Barajul Măneciu este situat pe râul Teleajen la confluenţa cu Telejenelul, la poalele masivului Ciucaş, în amonte de localitatea Măneciu din judeţul Prahova. Stăvilarul din pământ cu o înălţime de 75 de metri a fost ridicat pe un fundament de roci stâncoase şi umplut cu aproximativ şase milioane de metri cubi de argilă. El este protejat în amonte şi aval cu câte două strate de filtre, iar prismele de rezistenţă sunt din balast şi anrocamente. Barajul Măneciu a fost gândit de marele inginer hidrotehnist Aristide Teodorescu, construcţia lui începând în 1977 şi a fost finalizat după ieşirea lui la pensie, în 1994, de Ariana Teodorescu. Ridicarea barajului şi formarea lacului de acumulare au dus în 1980 la strămutarea satului Plăieţu. Peste 500 de oameni nevoiaşi, slăbiţi sau bolnavi din Plăieţu au acceptat câte 3.000 de lei de la Primăria Măneciu şi fie s-au mutat în blocurile construite special de comunişti, fie pe la rudele din alte părţi şi şi-au construit alte gospodării. Totuşi, au fost şi familii care au refuzat strămutarea, iar când apele lacului s-au început a revărsa peste sat şi-au mutat casele mai sus, preferând să-şi ducă traiul pe munte. În 1994, apele lacului Măneciu au invadat întreaga zonă, acoperind biserica, şcoala, cooperativa şi sute de case. Deşi ridicat din pământ şi argilă, stăvilarul Măneciu are o înălţime de 75 de metri şi o lungime a coronamentului de 750 de metri. Lacul de acumulare format în urma ridicării barajului are un volum de 60 de milioane de metri cubi şi o suprafaţă de 192 de hectare. Apele lacului provin din râul Teleajen şi afluenţii săi, bazinul de colectare având o suprafaţă de 247 de kilometri pătraţi. Multiple funcţiuni Barajul şi lacul de acumulare de la Măneciu a fost gândit ca având multiple funcţiuni. Astfel, ele joacă roluri importante în alimentarea cu apă a localităţilor din Prahova, irigaţii şi în producerea energiei electrice. Pentru producerea energiei electrice a fost ridicată în aval de baraj hidrocentrala Măneciu. Aceasta a fost dată în funcţiune în 1989 şi are o putere de 10 MW. Printr-o aducţiune lungă de 8,1 kilometri, apa din lacul Măneciu ajunge la centrala de la Izvoarele. Având asigurată o cădere de 110 metri, apa pune în funcţiune două hidroagregate de tip Francis vertical cu putere instalată de 16,2 MW. Hidrocentrala a fost dată în folosinţă în 1997. De la Izvoarele se prelungeşte aducţiunea spre Vălenii de Munte. Aici apa pune în funcţiune o centrală hidroelectrică cu o putere instalată de 10 MW, iar apa uzinată este folosită pentru alimentarea unei microhidrocentrale cu o putere de 0,32 MW. Centrala de la Vălenii de Munte a fost pusă în funcţiune în 2005, iar microhidrocentrala în 2008. Un alt rol important al barajului este cel de atenuare a viiturilor. Astfel, pentru evacuarea apelor mari, pe versantul drept a fost executat un deversor de suprafaţă cu o capacitate de 1.359 metri cubi pe secundă. Destinaţie turistică În weekend-uri şi vara lacul devine o destinaţie turistică pentru locuitorii din judeţele limitrofe şi capitală, fiind unul din punctele de atracţie a Văii Teleajenului, care se întinde de la staţiunea Cheia la Vălenii de Munte. În jurul lui s-a dezvoltat o zonă de agrement, favorizată de existenţa în apropiere a şoselei naţionale Ploieşti - Braşov. Măneciu este plin de pensiuni unde pot cantona turiştii. De aici au numeroase variante de excursii şi trasee turistice în Munţii Ciucaş, Munţii Zăganu, Muntele Roşu sau Valea Teleajenului. Pe Valea Teleajenului, Valea Berii şi Muntele Roşu se pot face trasee de mountain-bike. În lacul Măneciu se găsesc numeroase specii de peşti, dar pescarii îşi pot încerca norocul la clean, aici reuşind câteva capturi de excepţie care depăşesc chiar şi un kilogram. Spre coada barajului, pe Teleajen şi pe Telejenel, se pot pescui şi păstrăvi, dar aceştia sunt din ce în ce mai puţini. Mai rar pescarii reuşesc să agaţe în undiţele lor ştiucă sau biban. Barajul Măneciu - date sintetice - este situat la confluenţa râului Teleajen cu râul Telejenelul la poalele Munţilor Ciucaş; - construcţia barajului a început în anul 1977 sub coordonarea inginerului Aristide Teodorescu şi a fost terminat în 1994 de Ariana Teodorescu; - a fost ridicat pe un fundament de roci stâncoase şi umplut cu aproximativ şase milioane de metri cubi de argilă; - barajul şi lacul de acumulare au rol multiplu: atenuarea viiturilor, energetic, irigaţii, alimentarea cu apă a localităţilor prahovene şi de agrement; - apele lacului de acumulare sunt uzitate de hidrocentralele Măneciu, Izvoarele şi Vălenii de Munte, dar şi de microhidrocentrala Vălenii de Munte; - sistemul de pe Teleajen produce 46,52 MW; - înălţimea barajului este de 75 de metri; deschiderea la coronament este de 750 de metri; - suprafaţa lacului este de 192 de hectare, iar cea a bazinului hidrografic de 247 de kilometri pătraţi; - volumul acumulării este de 60 de milioane de metri cubi.
Posted on: Wed, 03 Jul 2013 09:01:48 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015