Botezul Apostolic ! Există teologi care caută o „ uşă dosnică” , pentru a justifica „ botezul sugarilor” . Ei se referă la textul din Fap. 16, 32 explicînd că temnicerul din Filipi s-ar fi botezat cu toată casa lui. Ei susţin ipoteza conform căreia în casa respectivă ar fi fost, probabil, şi copii, lucru neconfirmat de relatarea biblică. Înainte de actul botezului a avut loc vestirea Cuvîntului. Noi citim: „ ...şi i-au vestit Cuvîntul Domnului, atît lui cît şi tuturor celor din casa lui.” Aici este vorba despre o casă în care oamenii au auzit Cuvîntul prin predică, au primit credinţa în Dumnezeu şi s-au lăsat botezaţi. Alţii se întemeiază, la „ botezul sugarilor” , pe fraza exprimată de Domnul: „ Lăsaţi copilaşii să vină la Mine... ” (Mar. 10, 14). Cine citeşte mai departe va constata că Domnul nu a stropit copilaşii, ci i-a luat în braţe, i-a mîngîiat şi i-a binecuvîntat. Apoi mai există şi aceia care nu dau nici o importanţă botezului. Ei se referă la exprimarea lui Pavel: „De fapt, Hristos m-a trimis nu să botez, ci să propovăduiesc Evanghelia ” (1 Cor. 1, 17). Acest verset nu anulează porunca misionară de a vesti Evanghelia şi de a boteza. Acest text ne arată doar că Pavel s-a dedicat mai ales vestirii şi învăţăturii, iar actul botezului l-a lăsat altor fraţi. Istoricii bisericii au mai aflat că primii creştini şi cei deveniţi credincioşi în primele secole au fost botezaţi în Numele lui Isus Hristos, şi nu în formula „ În Numele Tatălui, al Fiului şi al Duhului Sfînt , aşa cum se întîmplă de la instituirea bisericii romane.” (Dr. J. J. Herzog, Abriß der gesamten Kirchengeschichte; pag. 29; K. D. Schmidt, Grundriß der Kirchengeschichte, pag. 73 şi altele). Porunca pentru botez, din Mat. 28, 19: „ Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezîndu-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh” a fost înţeleasă şi practicată corect de apostoli şi de fraţii din timpul imediat următor. Cine citeşte cu răbdare va afla că nu este vorba despre o formulă, ci despre Nume: „ ...botezîndu-i în Numele... ” De aceea ei au botezat, conform poruncii Domnului, în Numele Domnului Isus Hristos. Dumnezeu S-a descoperit ca Tată, ca Fiu şi ca Duh Sfînt. Aceasta s-a întîmplat în Numele noutestamentar de legămînt Iahshua=Isus, Nume în care copiii Noului Legămînt trebuie botezaţi. Dumnezeu este Tatăl nostru, de aceea noi ne rugăm: „ Tatăl nostru care eşti în ceruri, sfinţească-Se Numele Tău ”, dar aici este vorba despre Numele în care urmează să se facă botezul. Mărturia unanimă din timpul apostolilor este copleşitoare şi clară. După pogorîrea Duhului Sfînt, apostolul Petru a ţinut prima predică şi le-a spus celor ce au fost mişcaţi lăuntric: „ Pocăiţi-vă, şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre” (Fap. 2, 38). Aici, la înfiinţarea Bisericii primare creştine, li s-a spus celor deveniţi credincioşi ce trebuie să facă: să se pocăiască, şi cum trebuie să se lase botezaţi. Petru ştia, prin descoperire, despre care Nume este vorba, şi l-a exprimat. Prin aceasta practica botezului apostolic a fost stabilită şi ancorată în adevăr, de la început. În Samaria, Filip a vestit Evanghelia şi i-a botezat pe cei credincioşi, cum este scris: „ ...ci fuseseră numai botezaţi în Numele Domnului Isus Hristos ” (Fap. 8, 16). Pentru că orice lucrare trebuie să fie bazată pe mărturia a doi sau trei martori, noi vrem să vedem în ce mod a botezat apostolul Pavel: „ Cînd au auzit ei aceste vorbe, au fost botezaţi în Numele Domnului Isus” (Fap. 19, 5). Fie în Ierusalim, fie în Samaria sau Efes, fie Petru, fie Filip sau Pavel - toţi au botezat în Numele Domnului Isus Hristos. Duhul Sfînt poate să descopere numai în acelaşi fel.
Posted on: Mon, 05 Aug 2013 13:32:38 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015