CHIMENUL STIMULEAZĂ DIGESTIA ȘI CREȘTE DIUREZA Chimenul (Carum carvi din Familia Umbelliferae) este o planta bianuala erbacee. In primul an formeaza numai o rozeta de frunze, iar in al doilea o tulpina ramificata care fructifica. Radacina este pivotanta, putin ramificata, ce patrunde adanc in sol, bine dezvoltata, de 1,5-2 cm grosime, de culoare bruna deschis la exterior si alba in interior. Tulpina este erecta, inalta de 50-100 cm si ramificata mai mult in partea superioara, cu frunzele asezate altern. Florile sunt in numar de 10-13 si sunt grupate in umbrelute. Inflorirea dureaza din mai pana in iulie. Fructul este o diachena de forma oval-alungita, de culoare cenusie-bruna, cu miros aromat si gust intepator. In popor, chimenul se mai numeste chimion de camp, secarea sau secarica. In traditia populara decoctul si ceaiul din seminte de chimen se dadea copiilor mici pentru spalat pe cap contra bubelor, iar fetele din unele sate se spalau cu zeama de chimen calduta ca sa aiba fata curata. Peste tot chimenul se pune in tuica pentru pofta de mancare. Se lua contra durerilor de stomac. Chimenul fiert in lapte sau apa se lua pentru bolile inimii. Ceaiul din chimen cu iarba creata se dadea ca intaritor celor slabiti de boala. Se mai folosea la raceli sau pentru boli femeiesti alaturi de trandafirul alb si malinul alb. Femeile care aveau copii mici mancau supa de chimen ca sa aiba lapte mai mult. In Antichitate chimenul era folosit de egipteni pentru tratarea gazelor intestinale si pentru improspatarea respiratiei. Compozitia chimica: in fructelede chimen s-au pus in evidenta macro si microelemente ca K, Na, Ca, Mg, Pb, Fe, Ni, Co, Cr, Mo, Cs, Ti. Pe langa acestea se mai gaseste ulei gras in jur de 18%, format din gliceridele acizilor grasi si acid petroselinic. S-au mai semnalat prezenta proteinelor (22%), cantitati mici de aminoacizi liberi, printre care si un sulfoxid de metionina, rasini, putine taninuri, precum si cumarine, ca herniarina, scopoletina, umbeliferona. Principiul activ este uleiul volatil, cu un continut ce variaza in functie de diferiti factori intre 2,70-6,50% si ai carui componenti principali sunt d-carvona (circa 60%) si limonenul (circa 40%). Actiune farmaceutica: aromatizant, stimulent al secretiilor gastrice, carminativ puternic, galactagog, regleaza functiile stomacului, creste diureza, antiinflamator intestinal, antiseptic gastric si intestinal, antispastic, diuretic, galactagog, stimulent, fluidifica secretiile bronhice si regleaza menstruatia. Utilizari medicinale: chimenul este folosit ca digestiv de miide ani. El stimuleaza secretia gastrica si favoizeaza expulzarea gazelor. De asemenea este folosit pentru tratarea aerofagiei, a balonarilor intestinale, a enterocolitelor si a crampelor gastrice si intestinale. In plus este util in afectiuni bronhice, afectiuni renale, amenoree, anorexie, bronsite, dismenoree, dispepsii, mareste cantitatea de lapte la mamele care alapteaza, regleaza menstruatia in cazurile cu intarzierea ciclului si ajuta la vindecarea viermilor intestinali. La copii chimenul trateaza incontinenta, iar ca expectorant poate usura tusea. Mod de folosire: a) Uleiul de chimen este un ulei volatil obtinut prin distilare cu vapori de apa din fructele mature ale plantei. Are actiune carminativa, eupeptica, diuretica, galactogoga si aromatizanta. Se foloseste in anorexie, dispepsie, ca si corector al gustului si mirosului medicamentelor si in insuficienta secretiei lactate. Se administreaza cate 2-6 picaturi pe zahar sau solutie de zaharina 1/20. b) Ceaiul de chimen - o lingurita si jumatate de seminte maruntite se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se acopera 10 minute apoi se strecoara. Se va bea in 3 reprize dupa mesele principale. Este bine ca sa se macine samanta cu rasnita de cafea, chiar inainte de a se pune in apa clocotita si se va macina doar cat se foloseste o data. c) Cataplasmele cu seminte fierte si amestecate cu smantana se aplica pe sanii inflamati si umflati, sau se folosesc pentru calmarea diverselor umflaturi. Se aplica foarte calde. d) Praful de seminte obtinut cu rasnita de cafea se amesteca cu putina apa si se poate folosi la hemoroizi, oprirea laptelui, etc. Se poate combina cu anason, busuioc, tintaura, roinita sau talpa gastei in parti egale. Se pun 2 lingurite de amestec la 250 ml apa clocotita. Se acopera 15 minute, apoi se strecoara. Se pot consuma 3 cani pe zi. Autor: Dr. biochimist Eugen Giurgiu Redactat de Dr. Frunza Alexandru
Posted on: Mon, 29 Jul 2013 12:38:31 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015