Capital Guvernul declanşează o nouă ofensivă fiscală împotriva contribuabililor, asumîndu-şi sărăcirea acestora, pentru a oferi cadouri bugetarilor, pensionarilor şi primarilor, în anul electoral. Reducerea contribuţiilor sociale şi a TVA mai are de aşteptat, deşi Guvernul promisese că va fi aplicată anul viitor. În schimb, pentru companiile româneşti începe calvarul. În următoarele 6 luni, trebuie să îşi facă reevaluări pentru toate construcţiile speciale, altele decît clădirile din patrimoniu, deoarece va trebui să plătească un impozit de 1,5% din valoarea acestora, în fiecare an. În special în cazul companiilor din energie, efortul va fi uriaş şi neclarităţile numeroase, în condiţiile în care unele dintre aceste construcţii sînt în proprietatea statului, iar modul exact de calcul al impozitului este, încă, neclar. Companii precum OMV Petrom, Enel sau CEZ România au sute de mii de astfel de construcţii, pentru care au investit sute de milioane de euro, astfel încît, în fiecare an, ar trebui să se aştepte la plata unor impozite suplimentare, de milioane, sau zeci de milioane, de euro. Deocamdată, însă, nici una nu face comentarii, deoarece nu se cunosc normele de aplicare. Nici o construcţie fără taxă Noul impozit pe proprietate va afecta, însă, multe alte firme din ţară, deoarece se va aplica unei liste uriaşe de construcţii, de la sonde, staţii de transformare, reţele aeriene de transport şi distribuţie a energiei şi stîlpii aferenţi, cabluri subterane, instalaţii electrice, reţele de telecomunicaţii, planuri înclinate subterane şi rampe de puţ, coşuri de fum, turnuri de răcire, construcţii-anexe de îmbunătăţiri funciare, platforme betonate, împrejmuiri, instalaţii tehnologice, rezervoare, bazine pentru depozitare şi multe altele. Impactul măsurii rămîne o nebuloasă, chiar şi pentru autorităţi. Guvernul a estimat venituri suplimentare de circa 500 milioane de lei, fără a preciza cum a ajuns la o astfel de sumă, iar BNR nu a putut evalua clar influenţa asupra inflaţiei, în condiţiile în care, potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, nu deţine încă suficiente informaţii. Pentru şeful Băncii Centrale este încă incert, în momentul de faţă, şi impactul pe care o altă măsură de creştere a fiscalităţii – pentru carburanţi – o va avea asupra inflaţiei, avansînd un interval posibil destul de larg, de 0,2%-0,6%, în funcţie de modul în care se va calcula acciza şi de evoluţia preţurilor internaţionale. Printr-o invenţie fiscală, deoarece modul de calcul al accizei la carburanţi stabilit în UE (la cursul euro din 1 octombrie) ar fi avantajat anul acesta contribuabilii şi nu statul, Guvernul va indexa cu inflaţia în lei o acciză calculată în euro, majorată suplimentar şi cu o taxă care, pînă acum, nu exista, toate urmînd să intre şi în baza de impozitare pentru TVA. Potrivit proiectului de Cod fiscal, preţul benzinei şi al motorinei ar trebui să se majoreze cu 50 de bani pe litru (9% în cazul benzinei, la preţul mediu actual de 5,5 lei/litru, şi 8,8% în cazul motorinei, la un preţ mediu de 5,5 lei pe litru). Potrivit calculelor Energy Report, dacă anul trecut Guvernul încasa 1.627 de lei din acciza pe 1.000 de litri de benzină fără plumb şi 1.494 lei din acciza pe mia de litri de motorină, după indexarea cu rata inflaţiei şi includerea taxei de infrastructură în acciză, va încasa 2.034,5 de lei, respectiv 1.897 de lei. Adică va scoate numai din acciză 409 lei la mia de litri în plus, în cazul benzinei, şi 402 lei la mia de litri de motorină. După includerea acestor accize în baza de impozitare a TVA, bugetul va mai lua încă 100 de lei la mia de litri, şi în cazul benzinei şi în cel al motorinei, rezultînd o povară fiscală de 500 de lei pe 1.000 de litri sau de 50 de bani pe litru, ceea ce echivalează cu o majorare a preţului benzinei de 9% şi al motorinei de 8,7%. Astfel, arată Energy Report, numai de pe urma indexării accizelor cu rata medie anuală a inflaţiei, de 4,77%, a introducerii noii taxe de infrastructură şi a includerii acestora în baza de impozitare a TVA, Guvernul ar urma să ia de la contribuabili un plus de 1 miliard de euro, respectiv 0,5% din PIB. Tot de anul viitor se vor majora şi redevenţele, cu 25%, nescăpînd decît sectorul de petrol şi gaze, graţie contractului de privatizare a Petrom, care împiedică o astfel de măsură pînă la finele lui 2014. Liber la majorat impozite locale Un cadou pentru aleşii locali, alături de majorarea sumelor alocate din TVA la 15,3 miliarde de lei (de la 14,6 miliarde anul acesta) şi majorarea plafonului de împrumuturi pentru plata arieratelor la 1,2 miliarde de lei, va fi şi posibilitatea de a mări, fără restricţii, impozitele şi taxele locale. Pînă acum, legea prevedea o limită de 20% pînă la care primarii puteau creşte taxele, restricţie pe care Guvernul Ponta a eliminat-o începînd de anul viitor. O povară suplimentară pentru companii va fi pusă o dată cu majorarea salariului minim pe economie. Acesta va creşte anul viitor în două etape: de la 800 de lei, în prezent, la 850 de lei începînd cu 1 ianuarie şi la 900 de lei de la 1 iulie. Veşti proaste vin şi pentru industria alcoolului şi a tutunului, în condiţiile în care o practică comercială tradiţională – vînzarea cu prime – va fi interzisă, Guvernul considerînd că este prejudiciat statul de încasări suplimentare. 1 miliard de euro vrea Guvernul să ia din buzunarele contribuabililor prin indexarea accizelor cu rata medie anuală a inflaţiei, de 4,77%, introducerea noii taxe de infrastructură şi includerea acestora în baza de impozitare a TVA OANA OSMAN („Capital“)
Posted on: Tue, 12 Nov 2013 12:03:07 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015