Casa Naţională de Sănătate urmează să publice lista de tarife pentru serviciile medicale din străinătate Cum ne putem trata în UE plătind asigurări în România 2 August 2013 Cum ne putem trata în UE plătind asigurări în România Din luna octombrie, românii vor putea opta pentru tratamente medicale în străinătate, iar la întoarcerea în ţară statul român le va deconta o parte din cheltuieli. Serviciile medicale vor fi decontate la valoarea celor din ţară, iar termenul de rambursare nu este fixat la o anumită perioadă de timp. După transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 24/2011 privind asigurarea asistenţei medicale în statele membre ale Uniunii Europene, românii vor putea merge să se trateze în clinicile din străinătate. Asistenţa medicală, se arată în directivă, înseamnă servicii de sănătate furnizate pacienţilor pentru: evaluarea, menţinerea sau refacerea stării lor de sănătate, inclusiv prescrierea, eliberarea şi furnizarea de medicamente şi dispozitive medicale. RL a încercat să răspundă la principalele întrebări legate de modul în care vom putea beneficia de aceste servicii. Cine va avea prioritate? Avantajaţi vor fi pacienţii care se află pe o listă de aşteptare, cetăţenii din regiunile de graniţă şi pacienţii care necesită un tratament specializat datorită bolilor rare de care suferă. „Marele avantaj este că nu va mai fi nevoie de autorizare prealabilă decât pentru tratamentele scumpe sau care implică o spitalizare pe timp mai îndelungat. Prin urmare, toate tratamentele medicale care se vor face în străinătate se vor putea face fără a fi nevoie de aprobarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate sau a Ministerului Sănătăţii”, declara, pentru Mediafax, preşedintele CNAS, Cristian Buşoi. Cum decontează Casa Naţională de Sănătate cheltuielile făcute în UE? Potrivit directivei, românii care optează pentru servicii medicale în străinătate vor plăti iniţial din buzunarul lor acele costuri, iar apoi, pe baza documentelor justificative, casa de asigurări de sănătate rambursează contravaloarea serviciilor medicale la nivelul tarifelor din România. Ţinând cont de diferenţele mari între costurile serviciilor medicale din Occident şi costul oficial al serviciilor medicale din România, sumele care trebuie suportate de pacienţi vor fi notabile. Rambursarea se poate face numai în situaţia în care serviciul medical acordat într-un stat membru şi achitat de către asigurat face parte din pachetul de servicii de bază din sistemul de asigurări sociale de sănătate din România. Având în vedere faptul că în România tariful pentru un serviciu medical acordat în regim de spitalizare diferă de la un spital la altul, rambursarea se face la nivelul tarifului cel mai mare care se poate deconta în România pentru acelaşi serviciu medical. „Termenul de rambursare a costurilor asistenţei medicale transfrontaliere nu poate fi fixat la o anumită perioadă de timp. Procedura de rambursare presupune corespondenţa, de multe ori lungă şi greoaie, cu instituţia corespunzătoare din statul membru în care pacientul a primit tratament medical. Casele teritoriale de asigurări de sănătate vor rambursa asiguratului cheltuielile aferente serviciilor medicale în termen de 90 de zile din momentul aprobării dosarului de către CNAS. De asemenea, Directiva 24/2011 nu stabileşte un termen de rambursare, ci precizează că aceasta va fi făcută „în cel mai scurt timp posibil”, precizează Casa Naţională de Sănătate pentru România liberă. Care sunt diferenţele de costuri dintre tratamentele din România şi din străinătate? Preşedintele CNAS a explicat, în acelaşi context, şi un aspect legat de costuri ce ar putea fi în defavoarea pacienţilor din România. „Partea ce ar putea să fie în defavoarea cetăţenilor români este aceea că nu vom mai plăti la costul real din străinătate, aşa cum se întâmplă astăzi pe formularele E112, ci până la nivelul la care ar fi costat tratamentul respectiv în România. De exemplu, o operaţie de glaucom la Spitalul General din Viena costă echivalentul a 7.403 lei, însă, în România, pacientul va primi 3.633 de lei.”, a precizat Buşoi. O dată cu aplicarea directivei transfrontaliere, va fi organizat un punct naţional de contact, unde va fi o listă de tarife pentru diverse servicii în spitale din ţară şi din străinătate. „Va fi o listă clară, transparentă public şi uşor de accesat, care va fi baza de referinţă pentru calculele celor care vor decide să meargă să se trateze în străinătate”, a adăugat preşedintele CNAS. Sistemul sanitar românesc va rămâne fără pacienţi? Întrebarea care se pune este dacă vor pleca foarte mulţi pacienţi români să se trateze în străinătate. Cristian Buşoi crede că nu există acest risc. „Directiva nu poate prezenta risc pentru sistemul sanitar din România, întrucât pacientul trebuie să plătească în străinătate costul intervenţiei şi apoi să aştepte decontul. Preţurile foarte mari din străinătate pentru anumite tratamente sau intervenţii vor reprezenta un obstacol pentru ca românii să se trateze acolo. Din păcate, acum, foarte mulţi români îşi plătesc din buzunar tratamentele, însă nu toţi pot plăti. Cetăţeanul român merge, face prestaţia, îşi plăteşte, vine cu factura înapoi şi cu documentele îşi primeşte banii până la nivelul la care ar fi în România. Faptul că pot recupera o anumită parte din bani este un avantaj”, a spus Buşoi. Din luna octombrie, românii vor putea opta pentru tratamente medicale în străinătate, iar la întoarcerea în ţară statul român le va deconta o parte din cheltuieli. Serviciile medicale vor fi decontate la valoarea celor din ţară, iar termenul de rambursare nu este fixat la o anumită perioadă de timp. Potrivit lui Buşoi, în acest an au fost alocate de la buget 290 de milioane de lei pentru plata unor servicii medicale în străinătate. „Nu sunt toate din 2013, mai sunt şi din anii trecuţi. Numai în 2012 au fost peste 1.300 de români care au plecat cu formularul E112, S2 în varianta nouă”, a precizat Cristian Buşoi. Întrebat care va mai fi rolul cardului european după aplicarea directivei transfrontaliere, preşedintele a explicat că respectivul document va fi utilizat numai pentru urgenţe medicale. „Cardul european de sănătate emis de CNAS este utilizat numai pentru urgenţe şi necesităţi majore. Cardul european de sănătate este gratuit şi rămâne gratuit. Dacă vorbim de spitalizare îndelungată, dacă vorbim de tratamentele foarte scumpe, atunci pacientul trebuie să ceară o autorizare prealabilă. Probabil că va fi un formular similar cu E112”, a spus Buşoi. Când vom putea pleca să ne tratăm în alte ţări UE? România trebuie să transpună directiva UE până în 25 octombrie Apoi, vor fi create punctul naţional de contact şi lista de tarife din România, dar şi lista de furnizori din ţară şi din străinătate. Astfel, spre sfârşitul acestui an, românii şi străinii ar putea beneficia de efectele directivei. COSTURI Exemple de tratament în România faţă de UE O operaţie de glaucom la Spitalul General din Viena costă 7.403 lei. În România, pacientul va fi primi 3.633 de lei. Un RMN de coloană vertebrală într-un cabinet medical de radiologie din Germania costă 1.032 de lei. În România îi vor fi decontaţi doar 300 de lei. 15 şedinţe de radioterapie la Institutul de Oncologie St. James din Marea Britanie costă 49.581 de lei. La revenirea în ţară pacientul va primi doar 1.455 de lei.
Posted on: Wed, 07 Aug 2013 12:45:35 +0000