Ce naiba faci de fapt cu Viata Ta ? I. Pardon, scuzati deranjul! Pentru inceput vreau “sa ma pun bine cu tine”, pentru ca apoi sa iti deranjez mintea…sper eu, suficient de tare! Si ca sa pot obtine performanta la puterea a doua, am sa iti fac pentru inceput o invitatie. Te invit intr-o calatorie fascinanta. I-am dat si un nume de rezonanta regala: Calatoria Nebunilor! Aceasta este calatoria la care majoritatea oamenilor si-au cumparat din vreme un bilet extrem de scump, dar ei nici macar nu stiu asta! Si acum te intreb pe tine, cel care citesti: - Tu stii care este adevarata definitie a nebuniei? Hai, te provoc, cauta raspunsul inainte sa citesti mai departe! Nebunie, inseamna sa urmezi ceea ce face “toata lumea”, ca sa fii “in rand cu lumea”, asa incat “sa nu fii judecat de lume”. Altfel spus: sa mergi cu turma inainte, cu ritm de mars in pas vioi! Dar stii ce este culmea? – ca toti acei oameni se considera perfect normali, intrucat “a fi in randul lumii” este realitatea pe care mintea lor o cunoaste si o accepta. Si tocmai de aceea o considera normalitate. Vezi tu, in lumea nebunilor, normalitate inseamna sa fii nebun, la fel cum in lumea saracilor, normalitate inseamna sa fii sarac. Similar este jocul si in lumea bogatilor: normalitate inseamna sa fii bogat. Si tot ceea ce mintea ta vede si accepta ca fiind normal este plasat in zona normalitatii mintii tale, iar tot ceea ce este in afara, este interpretat de mintea ta ca fiind… anormal! Are sens ceea ce tocmai ai citit? Oare TU esti constient de faptul ca… daca urmezi ceea ce face majoritatea oamenilor, vei obtine rezultatele pe care le obtine majoritatea? Iti plac acele rezultate? Da-ti singur raspunsul! Ooooo, sau poate tu crezi ca in cazul tau, o stea cazatoare iti va calauzi drumul, si in timp ce actionezi ca majoritatea, rezultatele tale vor fi net diferite? Eu sper sa nu cazi in capcana unei gandiri atat de idioate! Sper ca nu este cazul tau! II. Si acum, incepe balciul! Pune-ti centura de siguranta! Daca la inceput ti-am promis calatorie, atunci calatorie sa fie! Este calatoria majoritatii oamenilor! Poate si a ta, asa ca deschide ochii mari si trece-ti neuronul responsabil cu atentia in starea “Jbenghi”! Intrebare deranjanta: – Ai definit clar si specific cum vrei sa arate viata ta peste 5-7 ani? Daca raspunsul tau este NU, atunci: – Cum crezi ca vei ajunge acolo unde nici macar nu ai decis ca vrei sa ajungi? Afirmatii deranjante: – Ti se pare ciudat sa definesti cum vrei sa arate viata ta!… insa, – Nu ti se pare ciudat sa faci o lista de cumparaturi cand te duci la supermarket (caci.. vorba aia… trebuie sa ti se scoata banii din buzunare) sau - Ti se pare ciudat sa iti stabilesti obiective si vise pe termen lung (5-10 ani)!… insa, - Nu ti se pare ciudat sa muncesti ca un sclav zi dupa zi, luna dupa luna, an dupa an, pe bani putini! Gata! START! Plecam in calatorie! Scoate-ti din buzunar: Permisul de Calatorie pentru propria viata! (…sper ca ai unul), intrucat urmeaza un film in 3 scenarii. Scenariul 1: Am intrat cu cai, cu boi, si-am iesit cu cracii goi! Pana aici ai ajuns la 23-25 ani, adica s-a scurs cam 30% din viata ta! 30% (cel putin)!!! Corect? Verifica! Hai sa vedem care este rezultatul nenorocit: ai trecut printr-un sistem clasic de educatie (i se spune scoala – un loc care este mai degraba un bal mascat in care doar se flutura din stegulete ca se fac lucruri marete… insa… doar se flutura!). Iata ce a facut din tine sistemul clasic de educatie: ti-a pus in brate sute de manuale, te-a trecut prin zeci de examene (daca ai o facultate ai simtit bine asta), ti-a imprimat un mod gresit de gandire (in ceea ce priveste valoarea ta, succesul tau in viata, modul de a lua decizii, modul in care se fac banii), dupa care ti-a pus in mana o diploma si te-a aruncat in viata cu mintea total nepregatita pentru adevaratele provocari. Si daca tot am mentionat de bani, te-ai intrebat vreodata de ce in scoala nu esti invatat cum sa faci bani? Crezi ca este o intamplare? Sau crezi ca s-a omis? Nu te pacali! Adevarul este ca sistemul clasic de educatie nu ar trebui sa fie asa de laudaros, luand in considerare REZULTATELE (adica tinerii absolventi). Probabil i-ai vazut si tu: cu o diploma in mana, cu buzunarele goale, privind in gol si speriati de faptul ca sunt atat de slab pregatiti pentru un nenorocit de statut de angajat intr-o firma .. fie ea si una mica. JALNIC! Insa tot jocul asta pagubos, ti-a furat cam 30% din viata! Un pret al dracului de mare, asa-i? Ai intrat in scoala cu vise, cu sperante si incredere si ai iesit fara vise, cu sperantele moarte si lipsit de incredere. Vorba aia: Al dracu de scoala lunga, fara soare, fara umbra De cand sunt la colectiva, nu am bani nici de coliva Nici de sare, nici de gaz, nici de popa la necaz! Veniti lume sa vedeti colectivul din Danetz C-am intrat cu cai, cu boi si-am iesit cu cracii goi… Dar stai sa vezi… ca acesta este doar inceputul… urmeaza nebunia, adica Scenariul 2! Scenariul 2: Permis de calatorie pentru propria viata! Dupa indelungi incercari de a obtine cu disperare un job, pana la urma trebuie sa te multumesti (in general) cu unul prost platit (caci scoala nu a avut grija sa te invete care este modul corect in care sa aplici la un job si nici cum sa iti negociezi salariul). Si dupa ce ai obtinut un loc de munca, vorba aia… trebuie sa intri si tu in randul lumii. Asa ca te casatoresti, apoi dai fuga la banca unde cu mana intinsa cersesti (binenteles, intr-un mod diplomatic) o suma de bani pe care sa ii returnezi cam in 30 de ani de munca! Deci te asteapta un viitor glorios plin de datorii, timp in care.. nu uita sa faci copii…carora sa le arati cum trebuie sa isi programeze si ei viata… la fel ca si tine! Stii care este adevarul? Filmul nu este gata. Mai avem ultimul scenariu, asa ca trage bine cu ochiul la ce urmeaza, ca este pericol! Scenariul 3: Socoteala cu viata…se cam incheie! Dupa ce muncesti zi dupa zi (si Luni si Marti si Miercuri si Joi si Vineri… uneori chiar mai mult), an dupa ani, zeci de ani, vine si vremea in care te cam “hodorogesti”, “te cam lasa balamalele”! Iata ce inseamna asta (in traducere libera, fara nici o retinere): de acum nu prea mai ai putere de munca, asa ca te felicitam pentru contributia ta gigantica, te trimitem acasa si iti dam ceea ce se numeste “pensie”, adica bani care provin din contributia ta la sistemul de pensii (doar ai contribuit toata viata la asta)! Stii ce este culmea: cand iesi la pensie, primesti doar o parte din salariul pe care il primeai atunci cand erai activ (care si asa nu iti ajungea). Iar acum ca si pensionar ca sa produci mai mult, chiar devine greu, caci “te-au cam lasat balamalele” si nu ai luat decizii mari in viata care sa te mentina intr-o zona de siguranta financiara! Ceea ce mai poti face este doar sa accepti realitatea vietii tale! Asta te cam pune pe ganduri, asa-i? Te inteleg foarte bine! III. Ce alegere faci: Optinuea 1: Faci ce face majoritatea! Asta inseamna ca pe la 60 de ani te vei trezi intr-un fotoliu zdrentuit, cu visele spulberate si dorintele inabusite, constient ca ai dus o viata de disperate tacuta! Optinuea 2: Iei decizii mari pentru viata ta! Asta inseamna ca pe la 60 ani, te vei trezi intr-un fotoliu, dar plin de prosperitate si multumit cu adevarat de rezultatele pe care le-ai produs in viata ta! Decizia insa, iti apartine! Si cum decizi TU, asa sa fie! Ce poate fi mai drept decat asta?
Posted on: Tue, 20 Aug 2013 16:43:06 +0000
Recently Viewed Topics
© 2015