Conceptul de dialog social: Dialogul social este un concept politic prin care toate partile interesate convin sa garanteze ca interesele specifice ale fiecaruia sunt luate in considerare in procesul de luare a deciziilor. Cu toate ca dialogul social est un concept relativ nou, astazi el a dobândit o importanta semnificativa in dezbaterile care au loc peste tot in lume. Câteva institutii internationale au avut un rol determinant in difuzarea acestui concept, una dintre acestea fiind Uniunea Europeana. Dialogul social la nivelul comunitatii a devenit o trasatura obisnuita in adoptarea deciziilor politice la mijlocul anilor ’80. Rolul dialogului social a fost intarit in timpul anilor ’90 si cu privire la alte aspecte semnificative din viata indivizilor sau a comunitatilor. In pofida vastei sale raspândiri, nu a fost inca adoptata o definitie pentru acest concept. Unii oameni inteleg dialogul social ca reprezentând toate formele de dialog bipartit sau tripartit, negocieri sau consultari cu privire la problemele sociale, având loc la oricare din nivelele societatii, natiunii, ramurii industriale sau intreprinderii si implicând angajatorii (sau organizatiile lor), angajatii (organizatiile sau reprezentantii acestora) si autoritatile (reprezentate, dupa caz, in functie de nivelul la care se desfasoara dialogul social). Altii considera dialogul social mai mult ca un proces care are loc la un nivel relativ inalt, cum ar fi cel national, regional sau sectorial, excluzând nivelul intreprinderii sau al locului de munca. Unii limiteaza utilizarea acestui concept la relatiile de cooperare intre parti, altii includ conceptului si relatii de natura conflictuala. In tarile in care procedurile pentru negocierea contractelor colective sunt explicit stabilite de lege, dialogul social se poate referi la forme flexibile de negociere, care pot avea loc in afara mecanismelor stabilite pentru finalizrea formala a acordurilor clective. Dialogul social este, uneori, utilizat pentru a face referire la dialogul care implica mai mult decât partenerii sociali „traditionali”. Organizatiile nonguvernamentale (ONG-urile) sau alti reprezentanti ai asa-numitei „societati civile” sunt adesea invitati sa ia parte la negocieri sau consultari, impreuna cupartenerii sociali „traditionali”. Dar, oricare ar fi definitia dialogului social, el include un proces tripartit care ofera atât angajatorilor cât si muncitorilor posibilitatea de a-si exprima opiniile, atunci când sunt formulate cu privire la politica nationala sau regionala, la munca sau alte probleme sociale (sau economice). Conceptul de dialog social acopera, in mod normal, si dialogul bipartit dintre patronate si organizatiile muncitorilor. In acst caz, suntem in fata unui proces care permite muncitorilor sa formuleze opinii cu referire la adoptarea deciziilor manageriale. In ambele cazuri, dialogul social in sine constituie expresia unei societati democratice, materializind dreptul muncitorilor de a se organiza si negocia colectiv. Mai mult, este evident ca dialogul social la nivel central, prin facilitarea consensului dintre fortele de productie din tara (patronat si organizatiile muncitoresti) in privinta politicilor economice si sociale, contribuie la o performanta economica ridicata. Procedurile de dialog social sunt: consultarea (mijlocul traditional de dialog intre autoritati si partenerii sociali; presupune comitete consultative interprofesionale, forum de legatura si consultari in conformitate cu Articolul 138 al Tratatului de la Amsterdam), dialogul bi-partit (dialog intre patronat si salariati; presupune dialog macroeconomic, dialog asupra ocuparii si protectiei sociale, summit social tripartit pentru crestere si ocupare) si dialogul tri-partit (dialog de nivel macro-economic; presupune dialog social „Val Duchesse” - summituri de dialog social, reuniuni de negocieri). Angajat in 1985 si prevazut cu o baza juridica gratie Actului unic european, dialogul social european are ca obiectiv asocierea partenerilor sociali in construirea pietei interne europene. Pentru a intari rolul organizatiilor sindicale, tratatul de la Maastricht impune, inca din 1992, obligativitatea consultarii partenerilor sociali asupra problemelor sociale si introduce totodata posibilitatea acestora de a negocia intre ei acorduri-cadru.
Posted on: Sun, 07 Jul 2013 12:15:12 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015