Daca pentru oglinda ne apropiem nu pentru ea ci pentru ceea ce se arata si ia chip in ea, prin prezenta personala, asa si de creatie ne apropiem ca de oglinda caci nu ne apropiem de creatie pentru ea ci pentru aratarea Celui Unul Suprem, care se arata in ea. Creatia nu ne poate imbunatatii prin ea insasi. Asta si pentru ca ea e marginita si mereu mintea omului trece de la un lucru finit la alt lucru finit negasind niciodata ceva potrivit setei sale infinite de cunoastere. Exista o dependenta intre om si cosmos dar exista si o scara ierarhica, natura necastigand nimic prin asimiliarea omului in ea, dar omul prin vietuirea in Hristos spiritualizeaza materia ridicandu-o pe un plan superior legilor ei rigide. Aceste legi ne fac cunoscut ca exista un Miscator Nemiscat care vrea sa se intalneasca libertatea oamenilor , intr-o unire intrei ei , dar si intr-o autotranscedere a propriei persoane , ajutata de puterea Dumnezeiasca pe masura nivelului duhovnicesc al fiecaruia. Libertatea Divina si Vointa Persoanelor Dumnezeiesti nu le subjuga pe cele umane ci le potenteaza caci asa cum mama invata copilul sa spuna Tatal asa Harul Duhului invata pe om sa spuna Avva Parinte. Este o mare taina cum Dumnezeu ramane Acelasi dar totusi daruieste din puterile Sale fapturillor marginite fara ca acestea sa devina automate, ele intalnindu-se cu libertatea Divina in lume prin libertatea proprie.
Posted on: Mon, 25 Nov 2013 07:35:59 +0000