Dacă nu credeţi, pentru că sunt şi economist în afară de iubitor de animale, vă invit la un calcul simplu: o comună cu 3000 de familii numără cel puţin 3000 de câini, câte unul de fiecare gospodărie, şi ştim că de regulă sunt mai mulţi, însă ne limităm la acest minim. Cei 3000 de câini nesterilizaţi, în două cicluri de reproducere anuală produc un minim de 6000 de câini. Unde credeţi că ajung aceşti câini? Extrapolaţi la întreaga populaţie canină din case şi curţi, de la oraşe şi ţară şi vă veţi cutremură la cât se va ucide în România mulţi ani de acum încolo. Desigur, soluţia este cea clamata ani şi ani de zile de către specialişti şi anume o lege care să oblige în prima fază sterilizarea câinilor din curţi şi abia apoi alte măsuri de gestionare a respectivei populaţii. Ştiţi de ce nu se face acest lucru: din frica politicienilor de a pierde voturi, de a nu-i obliga pe cei ce deţin câini, masa mare de electorat, să facă un efort în acest sens, unii dintre ei fiind atât de înapoiaţi încât cred că sterilizarea înseamnă o înjurătură şi nu ceea ce de fapt reprezintă. Nu mă aştept ca cei din a doua jumătate de populaţie să înţeleagă ceva din ceea ce eu exprim, ei savurează clipele care-i mai despart de începerea genocidului, a holocaustului populaţiei canine, salivează de plăcere la gândul că vor elimina acele elemente nedorite, care le deranjează drumul şi rafinata existenţă.
Posted on: Thu, 03 Oct 2013 00:20:25 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015