De ce se scrie-ntr-una istoria în fals, N-ajunge oare sângele vărsat? Ne-nchipuim că viața-i tot un vals, Am și uitat că dansul pe cadavre e-un păcat?! Și cine-o scrie nu știm. Nu-ntrebăm Ce interese au, de ce-s meschine. Suntem total indiferenți și-i acceptăm Și umplem țara, neamul, lumea de rușine?! Nici d-adevăr nu mai avem habar, Trăim doar ca să trecem zile-n rând, Nici la părinți n-avem un gând măcar... Ce-a fost demult se șterge, preferăm ” curând”?! La școli copiii-nvață -vorba vine- Despre contemporani, futilii și anoști... N-au etalon să-nvețe zborul la-nălțime! Vrem viitor de superficiali, d-agnostici sau de proști?! Dar nici neștiința nu-i așa de gravă Pe cât minciuna într-una invocată... Nu-s, dar se cred, eroi de gașcă sau enclavă Făcând din sfântul neam, bandit, din țară... o spurcată! Nemaiavând nicicum din rădăcini Ne-a părăsit deja orice putere. Deși cunoaștem vinovații -și nu-s din străini- Naivi tot noi îi venerăm și-i umplem de avere!? Ne merităm și soarta țării și destine, Trăim cu ignoranța-ntr-un păcat... Încet, încet, vom pierde viitorul ce ne vine Și vom sfârși-n declin... Pământu-i săturat! Istoria-i acum doar simplă conjunctură În folosul celor... ce nu scriu ce fac!? Pierzându-ne pe veci tot ce-am trăit și morți... E-o făcătură! Decideți!!! Timpu-i scurt schimbării... Pierdeți iar un veac?!?
Posted on: Sun, 25 Aug 2013 16:38:23 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015