Deja de la Rusalii oamenii au încercat să asuprească Biserica şi să-i batjocorească ca „Fanatici sfinţi“ şi „Nebuni“. Dar Biserica păşeşte înainte. Dumnezeu se va folosi de Biserica Lui. Aceasta este aşa de sigur, aşa cum stau eu aici. Noi ne apropiem acum de sfîrşitul acestei epoci. Dumnezeu să mă ajute să vă pot arăta şi dovedi în ce timp ne aflăm. Biserica nu va fi distrusă niciodată. Este imposibil. Să nu vă atingeţi de aceasta. Atunci era vorba despre sămînţa naturală care urma să vină. Dacă Sara s-ar fi măritat cu acel rege, atunci nu s-ar fi născut sămînţa naturală (firească) al făgăduinţei. Dacă Dumnezeu a protejat deci această sămînţă omenească, cu cît mai mult va ocroti El sămînţa duhovnicească. Satana trebuie să cedeze, să elibereze! El nu-i poate ţine mai departe în organizaţii şi să-i omoare cu alte lucruri. Ei sînt un popor liber. Satan, trebuie să-i laşi în pace! Lasă-i să plece! Ei sînt sămînţa împărătească. Dumnezeu vorbeşte despre „restituire“. Noi am citit textul din proorocul Ioel. (Eu am vorbit deja odată despre această temă, dar nu am discutat-o destul de pătrunzător cum vreau s-o fac astăzi.) Dumnezeu vorbeşte aici în Ioel despre pomul Său cu rod, pe care l-a plantat cu un scop. El voia ca acesta să poarte rodul Lui; rodul Cuvîntului lui Dumnezeu. El dorea o Biserică care să poarte Cuvîntul Lui prin toate secolele. Eva nu a reuşit să-l ţină. Evreii nu au reuşit. Legea eşuase. Toţi au eşuat. Acum Dumnezeu plantase un pom pentru Sine însuşi. Gîndiţi-vă la aceasta! În grădina Eden erau doi pomi. Voi puteţi să-i denumiţi cum doriţi. Eu cred că printr-unul din pomi a venit păcatul, dar celălalt a fost păstrat. Pomul vieţii venise de la Dumnezeu din cer. Isus a zis: „Părinţii voştri au mîncat mană din pustie şi au murit. Dar cine mănîncă din acest pom, va trăi în veci.“ Pomul vieţii din grădina Eden l-a plantat Dumnezeu. El urma să producă nouă feluri de roade şi nouă daruri ale Duhului. Cele nouă roade ale Duhului şi cele nouă daruri ale Duhului aparţin împreună. Acesta este Pomul lui Dumnezeu. El l-a plantat aici pe pămînt în ziua de Rusalii. Acum, timpul nostru este limitat, dar eu aş dori să citesc din Ps. cap. 1. David a văzut acest pom de mult timp. El a cîntat psalmii care au fost scrişi, iar noi ne bucurăm de conţinutul lor. El văzuse atunci un pom sădit lîngă rîuri. Un om ca un pom al lui Dumnezeu sădit lîngă ape. Nu în biserica metodistă, baptistă sau lutherană, ci lîngă ape. Nouă daruri duhovniceşti şi nouă roade ale Duhului curg din acelaşi izvor. El este ca un pom sădit lîngă rîuri de ape. David a văzut lucrul acesta şi a zis: „Binecuvîntat este omul …“ Acest pom nu poate muri. Frunzele lui nu se vestejesc. Pomul acesta nu poate muri, indiferent ce s-ar întîmpla, pentru că el este sădit lîngă rîuri de ape pentru că viaţă rămîne în rădăcini.
Posted on: Thu, 22 Aug 2013 05:47:55 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015