Desemnarea unui spaţiu corespunzător înfiinţării Parcului agro-industrial destinat investitorilor ce vor să-şi desfăşoare afacerile în comună. Prioritate au fii satului ce vor să se întoarcă din străinătate şi să iniţieze o afacere din care să trăiască. Parcul agro-industrial devine atractorul în jurul căruia va gravita activitatea de prelucrarea a produselor agricole, a IMM-urilor cu activitate industrială, a atelierelor diverse, firmelor ce oferă servicii economice comunităţii sau numai activităţi pentru terţi. Gestiunea parcului agro-industrial va trebui încredinţată unui manager cu pregătire şi gândire moderne, eventual unei firme ce posedă capital, experienţă managerială şi relaţii în domeniul afacerilor. Interfaţa funcţională între economia agrară şi cea nonagricolă- este parcul agro-industrial (cu replici la nivelul fiecărui sat) privit ca pivot al viitorului comunei şi instrument reprezentativ al economiei rurale din sec.XXI, proiectat să ducă, treptat, la urbanizarea vieţii satului. Suportul financiar al Scenariului Înainte de a detalia activităţile economice ce pot fi desfăşurate în persectivă trebuie răspuns la întrbarea : de unde bani ? Ca un prim răspuns, cei mai puţini bani vor veni din partea statului român. Speranţele pot fi puse în următoarele surse: Economiile fiilor satului care au emigrat şi vor să se întoarcă acasă. Aceştia au trimis în anii 2008 – 2009 între 4 şi 8 miliarde euro (la nivelul întregii ţări). Parcurile agro-industriale ar putea fi o tentaţie pentru a absorbi aceşti bani şi a asigura locuri de muncă la întoarcerea în ţară. Condiţia este ca omul cu bani să cunoască existenţa parcului şi intenţiile conducerii acestuia de a-i imprima un profil economic. Primăria ar putea facilita aceast dialog, contactând din timp emigrantul şi prezentându-i oportunităţile de a investi, de a iniţia o afacere în comună. Băncile agricole la nivel de comună pot concentra capitaluri proprii sau din exteriorul comunei, după experienţa dinainte de anul 1944. Ele pot fi avantajoase şi pentru emigranţi, pentru entitatea cooperatistă a gospodarilor şi, mai ales, pentru organizarea şi funcţionarea investiţiilor din parcul agro-industrial. Atragerea investitorilor, învăţarea artei de atragere a acestora, având în vedere, continuu, întrebarea: de ce un investitor ar prefera Roşia Montană şi nu altă localitate ? Ce-i oferim deosebit ? Fondurile din Uniunea Europeană, de ordinul zecilor de miliarde de euro s-au dovedit greu de accesat de către români. Este un alt paradox al unei ţări sărace ( cea mai săracă din Europa, confom unei evaluri recente a Fondului Monetar Internaţional din oct. 2010 ) de a nu putea să folosească o parte din aceste fonduri care, în definitiv, provin şi din cotizaţia ţării noastre. Obligarea Întreprinderii Min Deva să execute lucrările necesare, restante, închiderii exploatării şi gestiunii în continuare a apelor acide, refacerii mediului afectat de activităţile miniere anterioare. Economii ocazionate de schimbarea unor modele de producţie şi consum cu altele mai economicoase sau mai eficiente. De pildă, înlocuirea sobelor clasice ce au un randament termic de 10- 20% cu sobe moderne cu randamente de peste 85% aduce economie de combustibil, mai ales de lemn, cu ecou în bugetul gospodăriei şi cu reducerea presiunii asupra pădurii. Costul unei asemenea sobe moderne se situează între 8oo şi 13oo dolari. Banii pot fi împrumutaţi de la Banca agricolă din localitate. Comercializarea în comună a unor produse proprii în locul altora aduse din exteriorul comunei. Exemple: băuturile alcoolice, Programul pentru şcolari cornul, laptele şi mărul, sucuri naturale, eventual produse de panificaţie şi patiserie, carne etc. Reconsiderarea unor cheltueili considerate parazite precum: alcoolismul, tabagismul, amenzile diverse, procesele în justiţie pentru cauze care ar putea fi rezolvate în comună pe cale amiabilă 21 sau prin medierea autorităţilor etc. La nivel naţional, cheltuielile cu fumatul şi băuturile alcoolice reprezintă 9% din totalul cheltuielilor făcute pe gospodărie (4-5 miliarde euro anual!) În perspectiva anului 2030 va deveni reală independeţa energetiă a aşezărilor rurale prin valorificarea biomasei, energiei soarelui, vântului etc. Costul energiei electrice şi termice obţinută astfel, va fi mai redus decât al energiei ce provine din resurse convenţionale. Prezentarea localităţii Comuna include 16 sate situate în zona muntoasă a Munţilor Apuseni, cuprinsă între 500 şi 1200 m altitudine. Populaţia a cunoscut o scădere numerică, de la 4393 locuitori în anul 1997, la 4146 în 1992, 4088 în 1998 şi la 3085 locuitori în anul 2002 (la Recesământ./4/. Erau înregistrate în Comună, în anul 2002, 1352 gospoodării ce posedau o suprafaţă totală de teren agricol de 2.36o. ha, din care, teren arabil, 280 ha, la care se adaugă 1.088 ha păşuni, 938 ha fâneţe (tabelul 1). Tabelul 1. Potenţialul agricol al comunei Roşia Montană a. Suprafaţa agricolă în anul 2002 b. Producţia agricolă în anul 2002 c. Situaţia şeptelului din gospodăriile populaţiei în anul 2002 Total zonă ha Comuna Roşia Montană ha TOTAL suprafaţă agricolă, din care: 28.706 2.360 - arabilă 3.572 2.360 - păşuni 14.797 1.088 - fâneţe 10.337 938 Total zonă tone Comuna Roşia Montană tone Porumb boabe 715 5 Cartofi 17.351 2.220 Legume 1.072 223 Fructe 1.666 351 Grâu 205 0 Total zonă capete Comuna Roşia Montană capete Bovine 14.380 1.460 Porcine 4.703 190 Ovine 5.236 280 Păsări 44.590 6.20022 d. Situaţia producţiei zootehnice la nivelul gospodăriilor populaţiei, anul 2002 Total zonă Comuna Roşia Montană Carne, total greutate vie 3.062 tone 269 tone Lapte de vacă şi bivoliţă 165.995 hl 19.495 hl Lână 10.140 kg 500 kg Ouă 3.428 mii buc 495 mii buc Sursa: Academia Română, Institutul Naţional de Cercetări Economice: “Prezent şi perspective de dezvoltare durabilă a zonei Roşia Montană”, vol. 11-12, Ed. Centrul de Informare şi Documentare Economică, Bucureşti 2003, pag. 92 Cu această zestre, locuitorilor le reveneau 1.745 ha teren arabil/gospodărie, valoare superioară mediei gospodăriilor din zona de deal şi munte /6,7/ şi care asigură un nivel de trai de semisubzistenţă Resursa cea mai importantă, valoroasă ese omul; structura populaţiei este redată în tabelul 2, în care, totalul populaţiei este de 3866 persoane (din care 496 cu vârsta de peste 65 ani), dar care, în anul 2002, ajunsese la 2171 persoane (tabelul 2) ca resursă potenţială de lucru . Tabelul 2. Structura populaţiei şi a resurselor de muncă din comuna Roşia Montană, şi din din localitatea Roşia Montană a. Structura populaţiei totale din comuna Roşia Montană în anul 2002 Total populaţie Resurse potenţiale de muncă Tineri între 0-19 ani Persoane peste 65 ani Total Bărbaţi Femei Total Băieţi Fete Comuna Roşia Montană din care: 3.866 2.171 1.206 965 1.199 595 604 496 Loc. Roşia Montană 1.360 756 426 330 410 206 204 194 b. Structura resurselor de muncă din comuna Roşia Montană în anul 2002 Resurse potenţiale de muncă T otal B ărbaţi F emei Salariaţi Nesalariaţi T otal B ărbaţi F emei T otal B ărbaţi F emei Comuna Roşia Montană din care: 2 .171 1 .206 9 65 1 .177 8 10 3 65 9 94 3 96 5 98 Loc. Roşia Montană 7 56 4 26 3 30 4 73 3 21 1 52 2 83 1 05 1 78 Sursa: Academia Română, Institutul Naţional de Cercetări Economice: “Prezent şi perspective de dezvoltare durabilă a zonei Roşia Montană”, vol. 11-12, Ed. Centrul de Informare şi Documentare Economică, Bucureşti 2003, pag. 91 Dacă rezultatele activităţii agricole, la nivelul Comunei sunt satisfăctoare sau bune, privite în comparaţie cu realizările medii din localităţile din zonele de deal şi munte, la nivelul satelor ce formează Comuna Roşia Montană, rezultatele diferă, cea mai dezavantajată localitate este Roşia Motană 23 – centrul administrativ şi fost industrial al Comunei. Aici, la un total de 750 gospodării, terenul arabil corespunzător nu totalizează decât 225 ha sau o,3 ha/gospodărie. Se explică astfel şi vehemenţa cu care locuitorii din localitatea Roşia Monană, militează pentru o nouă investiţie în exploatarea minereurilor aurifere care să asigure câteva sute de locuri de muncă, în locul celor 700 locuri de muncă pierdute odată cu închiderea Companiei Roşia min. În potenţialul economic al Comunei Roşia Motana mai trebuie incluse şi următoarele resurse: - pădurea; - islazurile comunal; - apele curgătoare:Valea Roşie cu 8,5 km, Valea Săliştei cu 5,5 km,Valea Coco cu 6,5 km,Valea Vârtoapelor cu 5,5 km; - lacuri: Tăul Mare, Torica, Brazi, Anghel, Corna, Tapului, Găuri, Cartuş. Cu acestă ofertă de resurse naturale şi produse agricole pot fi conturate filiere de valorificare prin procesare industrială. Într-o analiză SWOT, Scenariul acesta, separat pe activităţi agricole şi nonagricole, ar putea fi astfel caracterizat: Activităţi agricole: Puncte tari Existenţa unor resurse naturale regenerabile Experienţa acumulată de locuitori în desfăşurarea unor activităţi agricole Piaţă potenţială pentru produse agricole la nivel naţional. Posibilitatea diversificării producţiei agricole şi a amplificării volumului producţiei Puncte slabe Localitatea Roşia Montană, defavorizată economic după închiderea investiţiei Motivare redusă pentru angajare în activitatea agricolă Individualism, respingerea formelor de cooperare în desfacerea produselor Câştiguri modeste, nivel de trai la subzistenţă pentru unii locuitori Nepregătirea generaţiei următoare de agricultori Climat naţional nepropice micii gopodării rurale Dificultate în desfacerea produselor: lipsa canalelor de comercializare, distanţă mare până la oraş, lipsa formelor cooperative de producţie sau desfacere etc. Scăderea numărului populaţiei Oportunităţi Emigranţii se pot întoarce în comună cu economii ce pot fi investite în desfăşurarea unor afaceri. Au o altă mentalitate ce le permit un spirit antreprenorial mai activ, asumare riscurilor etc. Balanţă deficitară de produse alimentare la nivel naţional Pensiile cuvenite din activitatea anterioară din industrie Start imediat posibil în reconsiderarea agriculturii Tendinţe Alimentele vor deveni critice, ca disponibilitate, la nivel naţional şi mondial Produsele agricole tradiţionale şi de calitate ecologică vor deveni din ce în ce mai căutate şi mai scumpe Gospodăriile tradiţionale pot deveni atractori turistici (turism interactiv). Intervenţia statului va fi minimă, comuna trebuie să se autorganizeze şi să se susţină financiar.24 Marile corporaţii transnaţionale, hipermarket-urile vor stabili preţul produselor agricole. Şansa micilor gospodării rămâne comerţul de nişă sau colaborarea cu hipermareket-urile în cadrul unor forme cooperatiste de comercializare a a produselor. Activităţile nonagricole corepunzătoare Scenariului pot fi astfel privite: Puncte tari Forţa de muncă disponibilă pe termen scurt şi mediu Tradiţie în industria extractivă Existenţa reţelelor de apă, energie electrică Spaţii şi clădiri disponibile Unele materii prime provenite din agricultură pot fi procesate (lapte, fructe, carne, etc) Puncte slabe Distanţă mare faţă de căile ferate, marile oraşe, consumatorii potenţiali Populaţie care îmbătrâneşte pe termen mediu Infrastructură de transport deficitară Mediu neatractiv pentru investiţii Lipsa capitalului pentru investiţii locale Epuizarea resursei lemnoase Spirit întreprinzător redus, demotivare, pasivitate Lipsa gândirii prospective a autorităţilor locale şi a locuitorilor Oportunităţi Personal cu abilităţi profesionale diferite Existenţa unui minim de economie rurală pe care se pot cupla servicii şi activităţi industriale tip IMM Promovarea energeticii rurale Teren disponibil pentru a fi concesionat pentru construirea de case de vacanţă Tendinţe Forme cooperative de producţie şi cosum pentru a rezista pe piaţă Stimularea investiţiilor, spirit inovator, competiţie Strategii de dezvoltare pe termen lung Propunere de filiere de valorificare a produselor provenite din agricultură prin procesare industrială în Comuna Roşia Montana, via Parcul agroindustrial Conform esenţei Scenariului de supravieţuire are lor un sinergism între activităţile agricole din Comună şi cele nonagricole, care urmează a fi dezvoltate, baza evoluţiei pozitive a localităţii pe seama resurselor proprii mai bine valorificate. Astfel se consideră fezabile organizarea următoarelor filiere de punere în valoare a resurselor naturale care să crescă valoarea adăugată şi volumul activităţilor economice: Filiera carne. Cantităţile sunt înscrise în tabelele 1 şi 2; filiere posibile de procesare:25 o minabator cu depozit frigorific, carne congelată o preparate din carne de tip tradiţional şi convenţional o alimente granulate pentru animalele de companie o alimente granulate pentru crescătorii de peşte o tăbăcire ecologică a pieilor de animale, prelucrare la produse pentru mediul rural, artizanat, harnaşamente, etc. o obţinere făină de oase ca ingredient sau produs finit o obţinere biogaz şi compost organic din deşeurile organice de la abator: pot fi colectate şi dejecţiile animale de la gospodării şi folosite ca materie primă în instalaţia de biogaz . Compostul este valoros ca fertilizant al terenurilor din zonă sau se comercializează. Puncul nodal al filierei, cel ce marchează startul sinergiei este abatorul de unde se dirijează materia primă către filiera cu produsele cele mai solicitate pe piaţă. Trebuie observat că la un potenţial de cca 25.000 ha păşuni şi fâneţe, numărul de bovine şi ovine este mult mai mare decât realizările actuale. Se consideră că un ha de păşune sau fâneaţă asigură existenţa a 4-6 vaci sau 10-12 oi. Abatorul induce şi pe verticală, efecte pozitive, apropiind şeptelul de capacitatea resursei naturale.Privită astfel, creştere animalelor se prefigurează ca o resursă economică de primă importanţă pentru amplificarea activităţii agricole şi cuplarea cu activităţi nonangricole într-un sinergism evident. Cantitatea de biogaz depinde de volumul dejecţiilor: în general, la o tonă de dejecţii se obţin 34 mc biogaz şi două tone compost. Pentru a justifica economic o instalaţie de biogaz de interes gospodăresc sunt necesare cca 11 animale domestice. Filiera lapte. Sunt probleme mari la nivel naţional la valorificarea laptelui, legate de colectare lui şi de preţurile oferite de colectori sau de procesatori. Unele produse din lapte, provenite din import pot să fie subvenţionate. Ca produs perisabil este necesar ca laptele să fie rapid procesat şi pentru aceasta în practica mondială s-au impus mininstalaţiile de procesare a laptelui la produse stabile calitativ în timp mai îndelungat ,mai uşor de transportat şi de păstrat la cosumator. Depăşirea termenului de perisabilitate este punctul nodal al filierei de prelucrare ale cărei ramificaţi pot ajunge la: separe unt, fermentare la brânzeturi, obţinerea de lapte praf, dulciuri cu ingrediente din lapte, etc. La dimensionarea miniinstalaţiei de prelucrare a laptelui se poate lua în calcul şi cantităţile de lapte ce sunt disponibile în zonele adiacente Comunei Roşia Montană şi care ar pute fi transportate la o instalaţie cu capacitate mai mare. În evaluarea sinergiei trebuie luată în seamă şi structura calitativă a laptelui: sunt preţuri diferite pentru laptele şi produsele obţinute din acesta, dacă laptele provine de la vaci, capre, oi sau bivoliţe – toate putând fi crescute în zonă. Produsele de tipul lapte praf pentru sugari (pe bază de lapte de capră), brânză din lapte de bivoliţă (tip mozarella) pot concura cu laptele şi derivatele din lapte de vacă. Zerul –obţinut ca produse secundar de fabricaţie – este folosit în hrana porcilor din zonă sau prelucrat în continuare la un sortiment de brânză. Auxiliar fabricii de produse din lapte îşi găseşte locul un atelier de confecţionat ambalaje diverse necesare transportării şi distrbuţiei laptelui şi produselor din lapte: depozitul frigorific şi mijloacele de transport auto completează filiera de prelucrare a laptelui. Un spor de valoare ar putea fi obţinut dacă se mai găsesc în zonă păşuni şi fâneţe nepoluate care să justifice calitatea de produs ecologic unor sortimente cu valoare adăugată mai mare, precum laptele praf pentru sugari, de exemplu În nici-un caz, apele reziduale de la instalaţiile de prelucrare a laptelui nu trebuie să ajungă în apele de suprafaţă, putându-le polua, ca încărcătură organică.26 Filiera albine. Zona este propice practicării apiculturii, domeniu aflat în dificultate la nivel europan, deoarece: - necesarul de miere este acoperit din import din alte continente; - numărul familiilor de albine scade continuu din cauza unor boli ce au atins albinele din întrega Europă; - urmarea reducerii sensibile a numărului de familii de albine, a scăzut; - productivitatea pomilor fructiferi în proporţie ce poate ajunge la 50% ; - s-a extins gama sortimentală a produselor stupului :propolis, lăptişor de matcă venin de albine; - piaţa pentru ceara de albine cuprinde acum mobila ecologică (impregnare lemn) produsele cosmetice; - este o piaţă reală şi pentru familii de albine. Procesarea produselor stupului este relativ simplă: colectarea şi omogenizarea mierii, certificarea calităţii, ambalare, depozitare, transportul la consumatori. Produsele fermentate din miere pot interesa piaţa, sănătatea oamenilor. In tradiţia din România hidromelul era un asemena preparat, mult preţuit la export şi medaliat la expoziţiile internaţionale de profil. Procesul de fermentare este delicat şi poate trebuie realizat în gospodărie şi nu centralizat, în Parcul agro-industrial. Adaosul de ingredienţi în hidromel de tipul aromelor din flora spontană, fructelor de pădure pot duce la apariţia unor brand-uri de băuturi interesante comercial. Comercialzarea familiilor de albine face necesar un atelier de confecţionare stupi, valorificându-se lemnul din pădurile locale. Filiera fructelor de pădure. Ziarul de Apuseni prezintă o realizare a Ocolului Silvic Valea Arieşului ce a reuşit să exporte afine în valoare de 10-15 milioane lei anual, afinele fiind achiziţionate la preţul de 4 lei/kg. Se poate reţine ideia că fructele de pădure care aparţin proprietarului ROMSILVA şi care au piaţă favorabilă în Europa, ar putea fi produse în cantităţi mari şi în gospodăriile populaţiei, pe suprafeţele terenurilor publice din Roşia Montană . Sunt specii de zmeură, afine care pot fi cultivate în afara pădurii. Li se pot adăuga măceşul, socul, alunul, cătina ce-şi găsesc locul pe terenurile virane, nepoluate, slab producţive din zonă, de-alungul drumurilor comunale, haturilor dintre terenurile agricole ca şi în grădinile populaţiei. Fructele de pădure produse în incinta comunei pot deveni materie primă pentru întreprinzătorii din Parcul agro-industrial pentru a fi transformate în fructe uscate, siropuri, sucuri, dulceaţă, băuturi alcoolice, extracte medicinale etc. Calitatea de produs ecologic le-ar aduce un spor de valoare pe piaţă. Pe piaţa europeană a produselor medicinale se caută cătina în orice cantiţăţi, condiţia fiind cantitatea necesară încărcării unui TIR, pe care beneficiarul îl trimite pentru transportul produsului. Parcul agro-industrial din Comnuă poate procesa cătina până la nivel de preparat farmaceutic. Filierea nucului. Exerciţiul de mai sus poate fi repetat şi în cazul altor culturi posibile de a fi promovate sau extinse în zonă. S-a amintit despre necesitatea cultivării nucului care are condiţii bune de dezvoltarea şi contribuie şi la stabilizarea solului. Pe termen lung, pe lângă fiecare şcoală primară din mediul rural va exista un lot agricol destinat practicii elevilor, lot pe care se pot produce puieţi de nuc din fructe, deci o pepinieră cu funcţionare continuă, nu numai pentru nuc, dar şi pentru alţi pomi fructiferi ce interesează zona în prezent şi perspectivă. Perspectiva se referă la încălzirea climatului –27 urmarea efectului de seră – care va aduce în arealului nordului specii ce cresc astăzi în sudul Continetului european. Filierea nucului are ca punct nodal nucul însuşi: fructele au drumul lor către o piaţă europeană deficitară de asemea fructe, nelipsite din compoziţia produselor de cofetărie, iar lemnul, încadrat în categoria esenţelor preţioase are un domeniu larg de exprimare: mobilă de lux, elemente sculptate mecanic sau manual, paturi de armă de uz civil şi militar, material pentru obiecte de artizanat, tâmplărie specială (rame pentru tablouri, decoraţii interioare pentru imobile, inclusiv de interes bisericesc) etc. Specialiştii din Comuna Roşia Montana au afirmat că nucul se dezvoltă bine în zonă: cultura lui este de interes public când este plantat pe teren public ,(atunci lemnul aparţine Primăriei) sau de interes individual când gosopdarii îl plantează pe terenul lor. Instituţiile publice din Comună, pot să plantezea 1-2 nuci în incinta instituţilor unde funcţionează. Pe termen lung, se poate crea o unitate specializată în sculptura lemnului de nuc, meşteşugul fiind învăţat din Şcoala Primară şi prin ucenicie în atelier: tradiţia în familie ar stimula talentele, inovaţia. Filiera lemnului poate tenta investitorii locali şi din afara localităţii deoarece pădurea face parte din peisajul Munţilor Apuseni. În mod normal, nodul filierei unde era pus în evidenţă sinergismul era gaterul: de aici apăreau filiere diferite de prelucrare în continuare a lemnului. Din nefericire, astăzi nodul filierei s-a mutat în pădure, acolo unde copacii sunt tăiaţi şi, în mare parte, expediaţi ca buşeni, peste graniţă. Prelucrarea lemnului duce la o gamă foarte largă de produse ce se pot obţine în unităţi industriale de mari dimensiuni( mobilă de pildă, case prefabriate etc), dar şi în unităţi de mici dimensiuni pentru lucrări de artizanat, mobilă de tip rural sau pentru pensiunile agro-turistice, ambalaje, porţi de gospodării, jucării din lemn, mobilier pentru grădinile de copii etc. Un investitor străin a fost interesat să găsească un amplasament pentru o fabrică de mobilă în Zona Munţilor Apuseni. Firma de consultanţă din România care-l asista (INALA srl, Preşedinte Laurenţiu Cazan) a solicitat Primăriei din Comuna Roşia Montană să accepte o întâlnire cu investitorul străin, solicitare la care nu s-a primit nici-un răspuns! Filiera resursei umane are, probabil, punctul nodal în sistemul de învăţământ, sinergia reprezentând punerea în valoare a cunoaşterii tradiţionale a populaţiei, cu cunoaşterea tipică societăţii sec. XXI . Manifestări ale acestui sinergism pot fi întâlnite în mai multe tipuri de activităţi, dintre care: Agricultura şi, în special zootehnia Industria (activităţile nonangricole) Meşteşugurile, artizanatul Activităţile în interiorul gospodăriei (economia casnică, predominant feminină) Admininstraţie, cultură, învăţământ, artă, viaţă spirituală Comerţ Turismul. Insistând numai asupra activităţii posibile de turism, privit în perspectivă sunt posibile manifestări ale acestuia sub diverse forme, selectate din cele peste 100, menţionate în literatura de specialitate şi anume: Bunici de vacanţă. Este o necesitate pentru copiii din mediul orăşenesc ca aceştia să-şi petreacă vacanţele la ţară pentru a descoperi acest univers de cunoştinţe, comportamente, relaţii cu mediul, dar şi sursă de sănătate, prilej de socializare, antrenare în activităţi gospodăreşti etc. Proiectul bunici de vacanţă prevede ca o familie din Roşia Montană să primească, pe perioada vacanţelor, 1-2 copii de la 28 oraş care să trăiască alături de ceilalţi copii sau nepoţi timp de 1-2 luni, bineînţeles pentru această găzduire părinţii copilului de la oraş plătesc gospodarului o sumă de bani . Primăria trebuie să selecteze familiile ce pot oferi asemenea servicii, garantate de Primărie în faţa părinţilor copiilor. După acelaşi model, găzduirea pe termen scurt-mediu a persoanelor convalescente provenite din mediul urban. Este un serviciu de nişă, de mare perspectivă, dată fiind îmbătrânirea populaţiei, singurătatea oamenilor, a bătrânilor în special, nevoia de un mediu rural natural pentru grăbirea însănătoşirii sau numai pentru a petrece anii bătrâneţii într-un cadru familial. Formularea de către autorităţile locale de oferte avantajoase pentru amenjarea taberelor pentru copii şi tineret, pentru persoane cu disabilităţi, tabere tematice, de creaţie, de însuşirea unor cunoştinţe (artizant, de pildă) etc. Pe lângă locaşele de cult din comună, pot fi organizate facilităţi pentru bătrâni, tabere de tineri cu conţinut religios, sesiuni de dezbateri pe teme morale, religioase, ecumenice, de istoria religiilor etc. Împreună cu Primăria trebuie căutate şi soluţii la viitorul persoanelor în vârstă, singure, din comună, mai ales al celor ce trăiesc în sărăcie. Creşterea numărului de asistente sociale care să preia copii în îngrijire maternală, şi speranţa că o parte din aceşti copiii ar putea rămîne în comună după atingerea vârstei majoratului şi a îmbunătăţi astfel, rata de creştere demografică a populaţiei. Şi alte forme de turism pot fi imaginate valorificând potenţialul zonei: antropic, natural, istoric etc. Două lucrări dec anvergură sunt elaborate relativ recent despre oferta posibilă de turism, lucrări elaborate de Fundaţia culturală Roşia Montană şi de Gold Corporation. Proiectul Golden History poate fi de mare anvergură prin complexitate, suprafaţă de teren ocupată şi interes turistic ce depăşeşte graniţele României, îşi propune să pună în valoare tot patrimoniul lăsat de exploatarea aurului trimp de două milenii ca tehnică, arheologie, cultură etc. Inteligent şi modern gândit – de o firmă de specialitate - Proiectul ar putea oferi turiştilor o tematică largă de informaţii şi activităţi precum: vizitarea galeriilor antice şi ale epocii contemporane, cunoaşterea extragerii aurului prin intermediul muzeelor din zonă, inclusiv a unui muzeu (parc) în aer liber cu prezentarea evoluţiie tehnologiei de extracţie a aurului, exploatări de aur din nisipurile aluvionare (tip căutători de aur cu ştrocul) după modelul lui Golden Village din Finlanda, amenajarea funcţionării demonstrative a unui şteamp, deschiderea unui atelier de bijuterii din aur sau de acoperire cu aur şi argint a obiectelor ce aparţin turiştilor prin procedeul electrochimic etc. Proiectul Golden History ar crea locuri de muncă pentru persoane cu experienţă în minerit sau din laboratorele de analize chimice şi fizice ale fostei exploatări Roşia Min etc. În favoarea Proiectului Golden Histoy pledează şi campania în media din ultimii 10 ani, destinată dezbaterilor pe tema oportunităţii investiţiei firmei Gold Corporation. Cu acest prilej, localitatea Roşia Montană a devenit cunoscută la nivel European, atuu ce ar trebuie valorificat în scop turistic Proiectul Golden History nu poate deveni viabil fără un investitor puternic şi fără realizarea infrastructurii absolut necesare turismului europen - sarcină ce revine autorităţilor locale. Tema aurului 29 este complementară altor forme de turism menţionat mai sus şi care întregesc oferta de turism a localităţii. Consideraţii finale Un asemena scenariu nu este uşor a fi transformat în practică economică: nu are precedent în România, forţele Primăriei – în jurul căreia gravitează întreaga activitate economică, nu sunt dimensionate pentru a schimba faţa satului de maniera descrisă mai sus. Sunt de aşteptat ca la orizontul anului 2020 să aibă loc schimbări de esenţă în organizarea administraţiei locale, în calitatea decidenţilor de la nivel central până la nivel local, dar să apară şi schimbări în mentalitatea şi comportamentul populaţiei. Situaţia Comunei Roşia Montana depăşeşte aria de interes locală, ea este valabilă pentru toate localităţile rurale în involuţie din România, motiv pentru care, dacă se acceptă ca Roşia Montană să evolueze după un scenariu ca cel descris mai sus, această acţiune să fie considerată a avea semnificaţie naţională, iar proiectul să fie un Proiect-Pilot, şi care ar pute fi finanţat de Uniunea Europeană. La începutul lucrării am redat spusele unuia dintre locuitorii Roşiei Montane, domnul Andrei Jucă: Ce are Europa cu noi ? Ce o interesează o problemă locală a moţilor ? Ceea ce se întâmplă aici ne priveşte numai pe noi, nu pe Dv. şi nici pe cei din satele vecine. Respectăm părerea locuitorului şi-i punem la dispoziţie un scenariu probabil de evoluţie a Comunei Roşia Montană, scenariu privit la orizontul anului 2030: poate alege scenariul propus mai sus sau un alt scenariu, cel al exploatării minereurilor aurifere, cel care convine gândirii dumnealui şi, bănuim şi majorităţii celorlalţi locuitori ai aşezării. Cu o observaţie însă: localitatea aparţine şi României şi există un interes naţional ca localitatea să nu dispară în timp, /8/, dar interesează şi Europa, deoarece în caz de avarie la iazul de limpezire sau la cariera de depozitare a apelor toxice, Dunărea - via Mureş - va transmite avaria în toate ţările riverane şi în Marea Neagră cu efecte incalculabile pentru populaţia limitrofă şi pentru statul român /9 Două întrebări rămân obsedante la finalul exerciţiului prezentat mai sus şi anume: 1. Ce ar câştiga statul român, localitatea şi locuitorii săi din exploatarea prezumtivă a minereurilor aurifere ce se epuizează în 16 ani ? 2. Ce rămâne din localitatea Roşia Montană, prin extensie din Patrulaterul aurifer al Munţilor Apuseni, după ce investiţia şi-a închis porţile ? Autorii prezentului material au dorit să dovedească posibilitatea existenţei şi a altor variante de evoluţie a economiei comunei Roşia Montană şi în afara investiţiei în exploatarea minereurilor aurifere cu tehologia cu cianură. Resursele minerale din subsolul localităţii rămân în conservare până la găsirea unor tehnologii care să fie mai puţin periculoase pentru mediul înconjurător decât cea cu cianură. Progresul tehnic, ştiinţific imuabil vor duce la apariţia unei asemenea tehnologii. Până atunci, localitatea poate evolua, dezvolta, alegând un scenariu alternativ, care se pare mai potrivit: condiţia este să se vrea acest lucru şi în locul obsesiei proiectului actual să se apeleze la raţiune, logică economică /8,10/ şi la gândirea prospectivă, punîndu-se întrebarea: ce urmează după închiderea investiţiei proiectate ? Cel mai periculos lucru pentru starea comunei şi a locuitorilor săi este starea de nesiguranţă, de blocare a oricărei iniţiative în favoarea economiei Roşiei Montane, de depopulare lentă a localităţii. În acelaşi registru de pericol se situează şi aşteptarea deciziei politice privitoare la avizarea Proiectulu
Posted on: Sat, 14 Sep 2013 13:13:34 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015