ETA BOERIU, EXISTĂ UN CEAS Există un ceas către seară, un ceas pentru alţii, fireşte, când solzii desprinşi de cuţite cresc iarăşi pe trupul de peşte, când penele smulse din păsări se-ntorc să se-nfigă sub piele şi pielea de şerpi lepădată se strânge la loc în inele, când floarea tăiată de coasă din nou se ridică pe lujer şi laptele muls, din pahare se-ntoarce acasă în uger, când scoica pe mal izgonită mai soarbe o gură de spumă şi râma turtită de roată se umflă din nou pe sub humă, când sucul ciorchinei stâlcite se-ntoarce în boaba de struguri şi frunza strivită-n picioare se urcă la loc printre muguri, când puii de păsări din gheare de şoimi se întorc în găoace şi scoarţa de pomi jupuită pe trunchiul mâhnit se reface, când ţipătul prăzii-ncolţite pe loc se preschimbă în cântec şi mieii străpunşi de junghere se-ntorc la căldura din pântec, când însăşi otrava din guşa de şerpi veninoşi se-ndulceşte, există un ceas către seară, un ceas pentru alţii, fireşte.
Posted on: Sun, 01 Sep 2013 21:42:26 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015