INFLUENŢA ADMINISTRĂRII TUFURILOR VULCANICE ZEOLITICE ÎN SUBSTRATUL DE CULTURĂ AL PLANTELOR ORNAMENTALE Experienţele au fost înfiinţate în anul 2002, în sera didactică a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi şi au avut ca scop stabilirea posibilităţile de înlocuire parţială sau totală a îngrăşămintelor chimice cu materiale native, ieftine, nepoluante şi uşor de prelucrat şi administrat. Prin folosirea în paralel a fertilizatorilor convenţionali şi neconvenţionali s-a urmărit influenţa acestora asupra evoluţiei fertilităţii substratului de cultură şi caracterelor ornamentale a 2 specii floricole cultivate la ghivece, utilizate pentru decorarea interioarelor: Hibiscus rosa –sinensis şi Ficus elastica. Variantele experimentale s-au realizat în trei repetiţii, având ca factori experimentali: planta de cultură, tipul de îngrăşământ (tuf zeolitic Ø=0,5-1mm, tuf zeolitic Ø=1-3 mm şi NH+4+NO-3 34%) şi doza de N g s.a /kg substrat (nefertilizat şi fertilizat în 3 variante de raport N:P:K- 0,5:1:1, 1:1:1 şi 1,5:1:1). Substratul de cultură a fost constituit din pământ de grădină, turbă oligotrofă, nisip şi mraniţă în raport volumetric diferit: la hibiscus 1:2:1:1, iar la ficus 1:1:0,5:0,5. S-au folosit în paralel doi fertilizatori: unul convenţional NH4NO3 34% s.a. şi unul neconvenţional – tuful zeolitic măcinat, de provenienţă Mîrşid (România), cu conţinut în azot de 18 mg/g, în două sortimente: sortimentul I, sub formă de granule cu Ø=0,5-1,5 mm şi sortimentul II, sub formă de granule cu Ø= 1-3 mm. Fertilizarea cu azot a fost asociată cu administrarea de superfosfat 20% şi sare potasică 30 %, realizând raporturile amintite anterior Pe parcursul celor doi ani de experimentare, plantele din toate variantele au beneficiat de condiţii similare de mediu şi li s-au aplicat simultan aceleaşi lucrări de întreţinere, tipice tehnologiei fiecărei specii. De asemenea, s-au urmărit şi determinat unele însuşiri morfologice şi ornamentale ale plantelor (înălţimea, coloritul şi numărul frunzelor, numărul florilor). Coloritul frunzelor s-a determinat cu atlasul de culori Munsell (Munsell Color Charts For Plants Tissues), culoarea fiind exprimată prin cele trei variabile: nuanţă (culoarea dominantă spectrală), valoare (luminozitate) şi cromă (saturaţie sau intensitate). La specia Ficus elastica, influenţa factorului singular „tip de fertilizant” se face remarcată prin utilizarea tufului sort II, cu care se obţin valori ale conţinutului de azot asimilabil ale amestecului de 15,9 ppm (anul I) şi respectiv 16,8 ppm (anul II) NH+4+NO-3 (fig.13), asigurat statistic foarte semnificativ. Privită prin prisma factorului „doză”, evoluţia conţinutului în forme asimilabile ale azotului este maximă prin utilizarea dozelor maxime de fertilizanţi, respectiv 18,3 ppm (anul I) şi 19,1 ppm (anul II) NH+4+NO-3 (fig.14). zeolit Fig. 13 – Influenta tipului de fertilizant asupra evolutiei azotului asimilabil(NH+4+NO-3 ppm ) pentru plantele de Ficus elastica (an Isi II) Fig. 14 – Influenta dozei de fertilizant asupra evolutiei azotului asimilabil (NH+4+NO-3 ppm ) pentru plantele de Ficus elastica (an I si II) În interacţiune, cei doi factori au avut efect benefic asupra conţinutului de azot asimilabil din substratul de cultură. De aceea, se remarcă pentru ambii ani experimentali formula de fertilizare cu raportul de complexare 1,5:1:1 (tab.18 şi 19). Utilizarea tufului tip sort II în această variantă de fertilizare, realizează în anul I o valoare de 21,0 ppm NH+4+NO-3 a amestecului, superioară martorului şi asigurată statistic, pentru ca în anul II, aceeaşi variantă, să realizeze în substrat 23,0 ppm NH+4+NO-3 (foarte semnificativ), valoare simţitor apropiată de cea a utilizării fertilizatorului convenţional (NH+4+NO-3), respectiv 24,5 ppm azot asimilabil. Tabelul nr.18 Influenţa interacţiunii tip de fertilizant-doză asupra evoluţiei azotului asimilabil (NH+4+NO-3 ppm) pentru plantele de Ficus elastica, anul I Varianta NPK 0.5:1:1 NPK 1:1:1 NPK 1.5:1:1 NH+4+NO-3 ppm % Difer. Semnif. NH+4+NO-3 ppm % Difer. Semnif. NH+4+NO-3 ppm % Differ Semnif. Nefertilizat 8.0 100.00 - 8.0 100.00 - 8.0 100.00 - Tuf sort I 15.5 193.75 7.7 xxx 14.0 175 6.0 xxx 19.5 243.75 11.5 xxx Tuf sort II 19.5 237.50 11.0 xxx 15.5 193.75 7.5 xxx 21.0 262.50 13.0 xxx NH4NO3 20.5 256.25 12.5 xxx 19.0 237.50 11.0 xxx 24.5 306.25 16.5 xxx DL 5% 1.1 ppm DL 1% 1.5 ppm DL 0.1% Tabelul nr.19 Influenţa interacţiunii tip de fertilizant-doză asupra evoluţiei azotului asimilabil (NH+4+NO-3 ppm) pentru plantele de Ficus elastica, anul II Varianta NPK 0.5:1:1 NPK 1:1:1 NPK 1.5:1:1 NH+4+NO-3 ppm % Difer. Semnif. NH+4+NO-3 ppm % Difer. Semnif. NH+4+NO-3 ppm % Difer Semnif. Nefertilizat 8.0 100.00 - 8.0 100.00 - 8.0 100.00 - Tuf sort I 16.5 206.25 8.5 xxx 14.5 181.25 6.5 xxx 21.0 262.50 13.0 xxx Tuf sort II 19.5 243.75 11.5 xxx 16.5 206.25 8.5 xxx 23.0 287.50 5.0 xxx NH4NO3 22.5 281.25 14.5 xxx 19.0 237.50 11.0 xxx 24.5 306.25 16.5 xxx DL 5% 1.6 ppm DL 1% 2.4 ppm DL 0.1% 4.3 ppm zeolit Fig.15-Influenta tipului de fertilizant asupra evolutiei azotului asimilabil (NH+4+NO-3ppm) pentru plantele de Hibiscus rosa-sinensis (an I si II) Fig. 16– Influenta dozei de fertilizant asupra evolutiei azotului asimilabil (NH+4+NO-3 ppm ) pentru plantele Hibiscus rosa-sinensis (an I si II) La specia Hibiscus rosa-sinensis, evoluţia azotului asimilabil din substratul de cultură a fost asemănătoare şi din acest punct de vedere, valorile obţinute prin studiul influenţei separate a factorilor au contrabalansat, factorul „doză” atrăgând după sine valori uşor mai ridicate decât factorul „tip de fertilizant” şi cotate statistic mai bine, încă din primul an de experimentare (fig.15 şi 16). Prin interacţiune, cei doi factori luaţi în studiu au realizat valori ale conţinutului în azot asimilabil asigurate statistic maxime, în raportul de complexare 1,5:1:1 pentru sortul de tuf I încă din primul an, 23,5 ppm NH+4+NO-3, valoare care se menţine şi în anul II de experimentare (tab.20 şi 21). Tabelul nr. 20 Influenţa interacţiunii tip de fertilizant-doză asupra evoluţiei azotului asimilabil (NH+4+NO-3 ppm) pentru plantele de Hibiscus rosa-sinensis, anul I Varianta NPK 0.5:1:1 NPK 1:1:1 NPK 1.5:1:1 NH+4+NO-3 ppm % Difer. Semnif. NH+4+NO-3 ppm % Difer. Semnif. NH+4+NO-3 ppm % Difer Semnif. Nefertilizat 8.0 100.00 - 8.0 100.00 - 8.00 100.00 - Tuf sort I 15.5 193.75 7.5 14.5 181.25 6.5 12.0 150.00 4.0 Tuf sort II 20.5 256.25 12.5 xx 17.5 218.75 9.5 x 23.5 293.75 15.4 xxx NH4NO3 23.0 287.50 15.0 xx 20.5 256.25 12.5 xx 25.5 318.75 17.5 xxx DL 5% 7.8 ppm DL 1% 10.9 ppm DL 0.1% 15.4 ppm Tabelul nr. 21 Influenţa interacţiunii tip de fertilizant-doză asupra evoluţiei azotului asimilabil (NH+4+NO-3 ppm) pentru plantele de Hibiscus rosa-sinensis, anul II Variant NPK 0.5:1:1 NPK 1:1:1 NPK 1.5:1:1 NH+4+NO-3 ppm % Difer.. Semnif. NH+4+NO-3 ppm % Difer. Semnif. NH+4+NO-3 ppm % Difer Semnif. Nefertilizat 8.0 100.00 - 8.0 100.00 - 8.0 100.00 - Tuf sort I 20.0 250.00 12.0 xxx 17.5 218.75 9.5 xxx 22.5 281.25 14.5 xxx Tuf sort II 21.0 262.50 13.0 xxx 18.5 231.25 10.5 xxx 23.5 293.75 15.5 xxx NH4NO3 23.5 293.75 15.5 xxx 21.5 268.75 13.5 xxx 26.00 325.00 18.0 xxx DL 5% 1.5 ppm DL 1% 2.1 ppm DL 0.1% 2.9 ppm Determinările biometrice efectuate asupra plantelor au evidenţiat o serie de diferenţe între variante de-abia în cel de-al doilea an. Faţă de martor, înălţimea plantelor, atât la ficus cât şi la hibiscus, înregistra diferenţe mai mari în cazul utilizării formulei de complexare 1,5:1:1, folosind NH+4+NO-3 şi tuf zeolitic Ø=1-3 mm. În ceea ce priveşte numărul de flori/plantă (la hibiscus) şi numărul de frunze/plantă din datele existente până în prezent , nu s-au putut stabili corelaţii care să justifice influenţa fertilizatorilor. Coloritul frunzelor, folosit ca indicator al stării de nutriţie a plantelor, a fost urmărit în 2 stadii: în primul an, la 4 săptămâni după înfiinţarea experienţelor (stadiul I) şi în anul al doilea de experimentare (stadiul II). Dacă în stadiul I culoarea frunzelor era aproximativ identică (5 GY4/8 la hibiscus şi 5 GY4/4-4/6 la ficus), în stadiul al II-lea au apărut diferenţieri de culoare, corelate parţial cu evoluţia azotului asimilabil din substrat. La variantele cu conţinut mare în azot asimilabil, coloritul frunzelor se încadra în valori cuprinse între 7,5 GY4/4 si 7,5 GY4/6 la frunzele bazale şi 5 GY5/8 si 5 GY6/8 la cele din vârful lăstarilor la hibiscus (tab.22), respectiv între 7,5 GY3/4 si 7,5 GY4/4 la frunzele bazale şi 5 GY5/10 si 5 GY6/8 la cele din vârf la ficus (tab.23). Pe măsura scăderii conţinutului în azot asimilabil, culoarea frunzelor s-a apropiat mai mult de nuanţe verzi-gălbui, diferenţele fiind mai evidente la frunzele tinere. Tabelul nr. 22 Evolutia culorii frunzelor la Hibiscus rosa-sinensis (stadiul II) Varianta Pozitia frunzelor N:P:K 0.5:1:1 N:P:K 1:1:1 N:P:K 1.5:1:1 Nefertilizat Varful lastarilor 5 GY 6/10 5 GY 6/10 5 GY 6/10 Baza lastarilor 5 GY 5/8 5 GY 5/8 5 GY 5/8 Tuf sort I Varful lastarilor 5 GY 5/8 5 GY 5/10-6/10 5 GY 6/8 Baza lastarilor 7.5 GY 4/6-5/6 5 GY 4/8 7.5 GY 4/6 Tuf sort II Varful lastarilor 5 GY 6/8 5 GY 5/10 5 GY 5/8-6/8 Baza lastarilor 7.5 GY 5/4-4/4 5 GY 4/8 7.5 GY 4/4-4/6 NH4NO3 Varful lastarilor 5 GY 5/8 5 GY 5/8 5 GY 5/8-6/8 Baza lastarilor 7.5 GY 4/6 7.5 GY 5/4 7.5 GY 4/4 Tabelul nr. 23 Evolutia culorii frunzelor la Ficus elastica (stadiul II) Varianta Pozitia frunzelor N:P:K 0.5:1:1 N:P:K 1:1:1 N:P:K 1.5:1:1 Nefertilizat Varful lastarilor 2.5GY 8/10-7/10 2.5GY 8/10-7/10 2.5GY 8/10-7/10 Baza lastarilor 5GY 5/8-4/8 5GY 5/8-4/8 5GY 5/8-4/8 Tuf sort I Varful lastarilor 2.5GY 7/8-7/10 2.5GY 7/10 5GY 6/8-6/10 Baza lastarilor 5GY 4/6 5GY 5/6 7.5GY 5/4 Tuf sort II Varful lastarilor 5GY 6/10 2.5GY 7/10 5GY 6/10-5/10 Baza lastarilor 7.5GY 5/4-5/6 5GY 5/6-5/8 7.5GY 4/4-3/4 NH4NO3 Varful lastarilor 5GY 6/8 2.5GY 7/10-6/10 5GY 5/10 Baza lastarilor 7.5GY 4/4-3/4 7.5GY 5/6 7.5GY 3/4 CONCLUZII 1. În cultura plantelor ornamentale, aplicarea unor fertilizatori neconvenţionali de tipul tufurilor zeolitice preîncărcate, a condus la îmbunătăţirea regimului nutriţional al plantelor. 2. Creşterea progresivă a dozelor de azot, pe un agrofond constant de fosfor şi potasiu, a exercitat o influenţă benefică asupra evoluţiei azotului asimilabil al substratului, în toate variantele de fertlizare, asigurate statistic la diferite nivele 3. Formula de fertilizare cu raportul de complexare 1,5:1:1 a avut eficienţă maximă în evoluţia formelor de azot asimilabil ale substratului, reflectată parţial şi asupra caracterelor morfologice şi ornamentale ale plantelor. 4. Valori maxime ale conţinutului în azot asimilabil se obţin cu tipul de tuf zeolitic sort II (granulaţie O=1-3 mm). 5. Eliberarea azotului amoniacal din reţeaua cristalină a tufului zeolitic se face treptat, aceste materiale putând fi considerate fertilizatori complecşi, nepoluanţi, cu efect similar îngrăşămintelor cu solubilitate lentă. BIBLIOGRAFIE 1. Budoi, Gh., 2001 - Agrochimie, vol II – Îngrăşăminte, tehnologii, eficienţă. Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti. 2. Volf, Mariana, Avarvarei, I., Leonte, C., Avarvarei, Teona, Lisnic, T., 2001 - Posibilităţi de utilizare a unor îngrăşăminte neconvenţionale în cultura de castraveţi de seră. Lucrări ştiiţifice, seria Agricultură, vol. 43, Iaşi. 3. Wilkins, H.F., 1991 - Hibiscus (Hibiscus Rosa-Sinensis). Ball Red Book. 582-585. 4. XXX, 1977 - Munsell Color Charts For Plant Tissues. Munsell Color, MacBeth Division of Kollmorgen Instruments Corporation, New York, 12553-6148
Posted on: Mon, 12 Aug 2013 12:09:25 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015