IV. Epidemia de poliomielită. Tipuri de vaccin antipolioşi ineficienţa lor. Poliomielita postvaccinală Rezumat Epidemiile de poliomielită au dispărut, iar numărul cazurilor de îmbolnăviri a înregistrat o scădere importantă în anii 1955‑1956, înainte ca să fie introduse vaccinurile antipolio(1957). După aceea au izbucnit noi focare endemice şi epidemice de poliomielită. Vaccinurile antipolio au fost un mare eşec, provocând numeroase decese. Reaparţia epidemiilor de poliomielită este corelată şi cu introducerea altor vaccinuri (“poliomielita provocată”) :în Germania şi SUA, apariţia epidemiilor de poliomielită este direct legată de introducerea vaccinului antivariolic; în Marea Britanie, se extind cazurile de poliomielită după introducerea vaccinului DP (diftero‑pertussis), fiind oprită administrarea lui în 1950 Dispariţia epidemiilor de poliomielită nu s‑a făcut datorită vaccinurilor antipolio, ci datorită îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă Au contribuit şi mulţi alţi factori: oprirea vaccinării antivariolice şi altor vaccinuri şi după unii autori, retragerea pesticidului DDT de pe piaţă Poliomielita, dată de virusul natural (sălbatic), este o boală care, practic, a dispărut din Europa. Cazurile de boală existente la ora actuală (destul de rare) sunt cele date de vaccinuri: “poliomielită postvaccinală” şi, foarte rar, “poliomielită de contact” (la părinţii copiilor care au primit vaccinul oral Sabin) Cu toate acestea, mai izbucnesc focare endemice în diferite regiuni ale lumii: în 2004, au reapărut cazuri de poliomielită în 10 ţări ale Africii. În2005, au urmat focare endemice în alte trei ţări: Yemen, Indonezia şi Somalia Tot mai mulţi experţi sunt sceptici şi recunosc că nu este posibilă eradicarea acestei boli. Ei arată că ar fi mai bine ca banii folosiţi pentru programele extinse de vaccinare să fie investiţi în tratamente curative, atât de necesare în aceste ţări şi în întreaga lume.
Posted on: Sat, 19 Oct 2013 13:42:31 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015