Incep cu concluzia: de o mie de ori imi doresc sa am langa mine oameni cu handicap fizic decat cei cu handicap sufletesc (primii- te pot imbogati sufleteste, cei din a doua categorie insa....). Autoironia (atat de des invocata!) nu este o justificare pentru a lua peste picior defectele fizice ale cuiva. Sigur, le putem vedea (asa cum si frumusetea o observam/admiram imediat)- mai ales cand spiritul de observatie e mai ascutit :d - dar, dincolo de asta, "informatia" nu poate ramane decat asa cum e, la stadiu de observatie. Dezbaterile publice pe tema asta (cu pretextul unor ironii de doi lei) ne indeparteaza de ceea ce putem fi, de starea in care ne e bine (fiind in acord cu sufletul nostru); ajungem la un fel de handicap sufletesc pe care ni-l asumam. (Sigur, ma includ in aceasta categorie pentru ca unele lucruri le observi, in mod automat....de pilda e neplacut sa vezi obezi la strand; dar nu e un subiect de dezbatere publica; poate doar obezitatea, ca problema generala...; la fel si cu alte forme, handicapuri etc). Asadar...prefer oamenii cu handicap fizic celor cu handicap sufletesc. De o mie de ori. :)
Posted on: Tue, 06 Aug 2013 13:31:58 +0000
Recently Viewed Topics
© 2015