Istoria Romaniei, inceputul dacilor July 10, 2013 By admin Dacia de la Burebista la Decebal In decursul unui secol şi jumătate Roma îşi va întinde dominaţia în Peninsula Balcanică. O primă intervenţie împotriva illirilor are loc în 229 î.d.Hr.; mai apoi statul macedonean va fi desfiinţat iar Macedonia şi Grecia vor fi transformate, curând după mijlocul sec. II, în provincii romane. Inaintarea spre Dunăre a fost întârziată de relaţiile încordate cu bas-tarnii de neam germanic şi scordiscii de neam celtic, de incursiunile acestora în Illiria şi Macedonia. La atacurile împotriva provinciei Macedonia participă şi triburile nord-danubiene ale geto-dacilor. Astfel, prin 109-106 Î.d.Hr. proconsulul Macedoniei M. Minucius Rufus respinge invazia scordiscilor şi a dacilor. Asemenea raiduri daco-getice la sudul Dunării se vor repeta, de-acum încolo, periodic, tensionând relaţiile cu romanii. Pe de altă parte, după lichidarea independenţei Greciei (146 î.d.Hr.) atenţia romanilor e atrasă de bogatele regate elenistice din Orient. Instaurarea puterii romane în Asia Mică se izbeşte însă de afirmarea regatului Pontului, mai cu seamă sub domnia lui Mithridates al Vl-lea Eupator (123-63 î.d.Hr.). El reuşeşte să închege o coaliţie antiromană în jurul Mării Negre, din care nu lipsesc cetăţile Histria, Callatis şi Tomis. La sfârşitul celui de-al doilea deceniu al secolului I Î.d.Hr. se petrec importante evenimente în Dacia. Getul Burebista „ajungând în fruntea neamului său” reuşeşte în câţiva ani să făurească un stat puternic, „prin exerciţii, abţinerea de la vin şi ascultarea de porunci” (Strabo, VII, 3, 11). în impunerea autorităţii sale şi a unor reforme Burebista are concursul lui Deceneu, care „vine la Burebista” în anul 82, el însuşi un reformator religios. Sprijinul este reciproc; Deceneu ajunge mare preot, Burebista dându-i „o putere aproape regală” (Iordanes, Getica, 67). Felul în care autoritatea lui Burebista (la început — un şef de uniune tribală) s-a extins asupra triburilor şi uniunilor tribale geto-dacice rămâne necunoscut. Prin mijloace paşnice ori pe calea armelor el reuşeşte să aducă sub ascultarea sa neamul geto-dac, într-o acţiune de unificare. Dispariţia emisiunilor monetare locale ar fi un semn al supunerii şefilor de uniuni tribale, a regilor locali, autorităţii lui Burebista. Acesta ajunge să poseMe o armată puternică, Strabo (VII, 3, 13) apreciind-o, exagerat, la 200 000 de soldaţi. Ca reşedinţă a lui Burebista s-a propus cetăţuia de la Costeşti (jud. Hunedoara), în timp ce Sarmizegetusa reprezenta deja centrul religios — muntele sfânt al dacilor (Kogaionon). Apariţia lui Burebista şi a centrului de putere din sud-vestul Transilvaniei reflectă modificarea balanţei în favoarea dacilor din această zonă, după ce geţii din Muntenia şi, în general, din zonele extracarpatice, deţinuseră supremaţia în secolul anterior. Pentru a obţine prăzi bogate, dar şi pentru a tempera acţiunile ofensive romane, urmând o mai veche politică, Burebista „trecea plin de îndrăzneală Dunărea… jefuind Tracia — până în Macedonia şi Illiria” (Strabo, VII, 3, 11). Probabil că în urma unui asemenea atac geţii şi scordiscii în retragere spre Dunăre sunt urmăriţi de proconsulul Macedoniei, C. Scribonius Curio, în anul 74: „Curio a înaintat până în Dacia, însă s-a înspăimântat de bezna pădurilor de acolo” (Florus, I, 39, 6), ceea ce este interpretat de istorici ca atingerea Dunării în dreptul Banatului. Curând după acest episod armatele romane îşi fac apariţia la celălalt flanc al Daciei, în Dobrogea. în timpul celui de-al treilea război împotriva lui Mithridates, prin anii 72-71, M. Terentius Varro Lucullus, guvernatorul Macedoniei, îi înfrânge pe bessi şi pe moesi şi cucereşte cetăţile vest-pontice, unde romanii se instalează, deocamdată, temporar. Dar guvernatorul Macedoniei C. Antonius Hybrida va fi înfrânt, în 61 î.d.Hr. lângă Histria, în urma unei revolte a cetăţilor greceşti, care au apelat la sprijinul bastarnilor (Dio Cassius, XXXVIII, 10, 3). Este posibil ca Burebista să nu fi fost străin de această revoltă şi de gonirea lui Hybrida djn Dobrogea: cetatea Dionysopolis (azi Balcic, Bulgaria) — unde iernase în 62/61 Î.d.Hr. Hybrida şi produsese atâta nemulţumire — stabilise mai demult relaţii cu da-co-geţii prin intermediul unui cetăţean al său, Acornion, trimis în solie la Argedava (centru dacic neidentificat). Oricum, situaţia din Dobrogea i se va fi părut lui Burebista, pentru moment, nepericuloasă. De aceea, prin anul 60 î.d.Hr. Burebista îşi îndreaptă forţele împotriva celţilor din nord-vestul Daciei; îi înfrânge pe boii conduşi de Critasiros şi pe taurisci (Strabo, VII, 3, 11). După înfrângere, resturile acestor triburi se îndreaptă spre vest, până în Noricum (tauriscii) şi chiar în Gallia (boii). Cam în aceeaşi perioadă, renunţând la alianţa cu scordiscii situaţi între Morava şi DriIstoria Romaniei, inceputul dacilor July 10, 2013 By admin Dacia de la Burebista la Decebal In decursul unui secol şi jumătate Roma îşi va întinde dominaţia în Peninsula Balcanică. O primă intervenţie împotriva illirilor are loc în 229 î.d.Hr.; mai apoi statul macedonean va fi desfiinţat iar Macedonia şi Grecia vor fi transformate, curând după mijlocul sec. II, în provincii romane. Inaintarea spre Dunăre a fost întârziată de relaţiile încordate cu bas-tarnii de neam germanic şi scordiscii de neam celtic, de incursiunile acestora în Illiria şi Macedonia. La atacurile împotriva provinciei Macedonia participă şi triburile nord-danubiene ale geto-dacilor. Astfel, prin 109-106 Î.d.Hr. proconsulul Macedoniei M. Minucius Rufus respinge invazia scordiscilor şi a dacilor. Asemenea raiduri daco-getice la sudul Dunării se vor repeta, de-acum încolo, periodic, tensionând relaţiile cu romanii. Pe de altă parte, după lichidarea independenţei Greciei (146 î.d.Hr.) atenţia romanilor e atrasă de bogatele regate elenistice din Orient. Instaurarea puterii romane în Asia Mică se izbeşte însă de afirmarea regatului Pontului, mai cu seamă sub domnia lui Mithridates al Vl-lea Eupator (123-63 î.d.Hr.). El reuşeşte să închege o coaliţie antiromană în jurul Mării Negre, din care nu lipsesc cetăţile Histria, Callatis şi Tomis. La sfârşitul celui de-al doilea deceniu al secolului I Î.d.Hr. se petrec importante evenimente în Dacia. Getul Burebista „ajungând în fruntea neamului său” reuşeşte în câţiva ani să făurească un stat puternic, „prin exerciţii, abţinerea de la vin şi ascultarea de porunci” (Strabo, VII, 3, 11). în impunerea autorităţii sale şi a unor reforme Burebista are concursul lui Deceneu, care „vine la Burebista” în anul 82, el însuşi un reformator religios. Sprijinul este reciproc; Deceneu ajunge mare preot, Burebista dându-i „o putere aproape regală” (Iordanes, Getica, 67). Felul în care autoritatea lui Burebista (la început — un şef de uniune tribală) s-a extins asupra triburilor şi uniunilor tribale geto-dacice rămâne necunoscut. Prin mijloace paşnice ori pe calea armelor el reuşeşte să aducă sub ascultarea sa neamul geto-dac, într-o acţiune de unificare. Dispariţia emisiunilor monetare locale ar fi un semn al supunerii şefilor de uniuni tribale, a regilor locali, autorităţii lui Burebista. Acesta ajunge să poseMe o armată puternică, Strabo (VII, 3, 13) apreciind-o, exagerat, la 200 000 de soldaţi. Ca reşedinţă a lui Burebista s-a propus cetăţuia de la Costeşti (jud. Hunedoara), în timp ce Sarmizegetusa reprezenta deja centrul religios — muntele sfânt al dacilor (Kogaionon). Apariţia lui Burebista şi a centrului de putere din sud-vestul Transilvaniei reflectă modificarea balanţei în favoarea dacilor din această zonă, după ce geţii din Muntenia şi, în general, din zonele extracarpatice, deţinuseră supremaţia în secolul anterior. Pentru a obţine prăzi bogate, dar şi pentru a tempera acţiunile ofensive romane, urmând o mai veche politică, Burebista „trecea plin de îndrăzneală Dunărea… jefuind Tracia — până în Macedonia şi Illiria” (Strabo, VII, 3, 11). Probabil că în urma unui asemenea atac geţii şi scordiscii în retragere spre Dunăre sunt urmăriţi de proconsulul Macedoniei, C. Scribonius Curio, în anul 74: „Curio a înaintat până în Dacia, însă s-a înspăimântat de bezna pădurilor de acolo” (Florus, I, 39, 6), ceea ce este interpretat de istorici ca atingerea Dunării în dreptul Banatului. Curând după acest episod armatele romane îşi fac apariţia la celălalt flanc al Daciei, în Dobrogea. în timpul celui de-al treilea război împotriva lui Mithridates, prin anii 72-71, M. Terentius Varro Lucullus, guvernatorul Macedoniei, îi înfrânge pe bessi şi pe moesi şi cucereşte cetăţile vest-pontice, unde romanii se instalează, deocamdată, temporar. Dar guvernatorul Macedoniei C. Antonius Hybrida va fi înfrânt, în 61 î.d.Hr. lângă Histria, în urma unei revolte a cetăţilor greceşti, care au apelat la sprijinul bastarnilor (Dio Cassius, XXXVIII, 10, 3). Este posibil ca Burebista să nu fi fost străin de această revoltă şi de gonirea lui Hybrida djn Dobrogea: cetatea Dionysopolis (azi Balcic, Bulgaria) — unde iernase în 62/61 Î.d.Hr. Hybrida şi produsese atâta nemulţumire — stabilise mai demult relaţii cu da-co-geţii prin intermediul unui cetăţean al său, Acornion, trimis în solie la Argedava (centru dacic neidentificat). Oricum, situaţia din Dobrogea i se va fi părut lui Burebista, pentru moment, nepericuloasă. De aceea, prin anul 60 î.d.Hr. Burebista îşi îndreaptă forţele împotriva celţilor din nord-vestul Daciei; îi înfrânge pe boii conduşi de Critasiros şi pe taurisci (Strabo, VII, 3, 11). După înfrângere, resturile acestor triburi se îndreaptă spre vest, până în Noricum (tauriscii) şi chiar în Gallia (boii). Cam în aceeaşi perioadă, renunţând la alianţa cu scordiscii situaţi între Morava şi Drina, Burebista îi atacă şi îi „pustieşte”, după spusele aceluiaşi Strabo. In felul acesta Burebista îşi întinde stăpânirea spre vest şi nord-vest până la Dunărea Mijlocie şi în Moravia; prezenţa dacilor se semnalează şi în Banatul sârbesc.na, Burebista îi atacă şi îi „pustieşte”, după spusele aceluiaşi Strabo. In felul acesta Burebista îşi întinde stăpânirea spre vest şi nord-vest până la Dunărea Mijlocie şi în Moravia; prezenţa dacilor se semnalează şi în Banatul sârbesc.
Posted on: Wed, 10 Jul 2013 04:50:41 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015