LEGENDA EDUCATOAREI Celor care cred că e uşor… Când Bunul Dumnezeu a creat educatoarea, lucra deja în a şasea zi peste program (erau ore suplimentare). Atunci apăru Îngerul şi spuse: - Doamne, dar mult mai lucraţi la această figurină? Bunul Dumnezeu spuse: - Ai citit dorinţele speciale de pe comandă? Să fie uşor de îngrijit, dar să nu fie din plastic; să aibă 168 de părţi mobile, să aibă nervi de oţel şi o poală în care să şadă concomitent cel puţin 10 copii. Cuvântul ei să vindece totul, de la cucui până la durerea sufletească, şi să aibă 6 perechi de mâini. Atunci Îngerul scutură din cap şi spuse: - 6 perechi de mâini… nu cred că este posibil! - Nu mâinile îmi produc dureri de cap, spuse Bunul Dumnezeu, ci cele trei perechi de ochi pe care educatoarea trebuie să-i aibă. - Fac parte din modelul standard? întreabă Îngerul pe Bunul Dumnezeu. Acesta dădu din cap şi spuse: - O pereche care să vadă prin uşa închisă. O a doua pereche în cefă, cu care vede ce n-ar trebui să vadă, dar ce trebuie să ştie. Şi bineînţeles, cei 2 ochi aici, în faţă, cu care priveşte copilul şi care exprimă: te înţeleg şi te iubesc tare mult, fără să spună un singur cuvânt. - O, Doamne, spuse Îngerul şi se trase uşor de mânecă, mergeţi la culcare şi continuaţi mâine. - Nu pot, spuse Bunul Dumnezeu, pentru că sunt aproape de a crea ceva, ce într-o anumită măsură îmi seamănă. Am reuşit să creez o figurină care se poate vindeca singură, dacă este bolnavă, care poate mulţumi 30 de copii cu o mică prăjitură aniversară, care poate convinge un copil de 6 ani să se spele pe mâini înainte de culcare, care convinge pe micuţul de trei ani că plastilina nu este comestibilă şi care transmite inconfundabil că picioarele le-am conceput cu precădere pentru mers, şi nu pentru lovit. Îngerul se plimbă încet de jur împrejurul modelului educatoarei. – Prea moale, suspină el. – Dar dârză, spuse Bunul Dumnezeu. Nici nu crezi câte poate realiza şi suporta această educatoare! – Poate să şi gândească? – Nu numai să gândească, ci poate încheia compromisuri şi judecăţi…şi poate uita! În final Îngerul se aplecă uşor asupra figurinei şi trecu cu degetele sale peste obrajii modelului. – Aici este o spărtură, spuse el. V-am spus eu: Dumneavoastră încercaţi să introduceţi prea multe în acest model. – Acolo nu este o spărtură, spuse Bunul Dumnezeu. Acolo este o lacrimă. -Pentru ce e bună? – Ea curge la bucurie, necaz, dezamăgire, durere, părăsire. -Sunteţi un adevărat geniu, spuse Îngerul. Aici Bunul Dumnezeu privi dus pe gânduri şi spuse: -Lacrima…păi da, ea este ventilul de supraplin.
Posted on: Tue, 19 Nov 2013 19:47:55 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015