Managementul nutriţional al pacientului oncologic în cadrul tratamentului multimodal În ultimele decenii ştiinţa medicală a făcut mari progrese. Patologia canceroasă a rămas probabil neschimbată de-a lungul istoriei, insă doar în ultimii ani abordarea ei a cunoscut o explozie de soluţii terapeutice. Atât cancerul cât şi procedeele terapeutice pot influenţa profund starea nutriţională a pacientului, motiv pentru care nutriţia trebuie să fie o componentă importantă a îngrijirilor medicale. Malnutriţia pacientului oncologic este şi va rămâne o importantă problemă de sănătate în cadrul bolii canceroase. Tratamentul antineoplazic constă în administrarea de medicamente foarte puternice (chimioterapie) sau radioterapie, care nu numai că distrug celulele maligne, dar afectează şi ţesuturile adiacente - sănătoase, rezultând o serie de efecte secundare, care se repercută asupra calităţii vieţii pacientului. Scopul principal este menţinerea greutăţii corporale optime, a optimismului şi a stării de bine. Intervenţia nutriţională este esenţială în această perioadă, întrucât agresivitatea tratamentului poate duce la scădere semnificativă în greutate, fapt ce poate conduce la întreruperea frecventă a tratamentului, internare de urgenţă în spital pentru rehidratare şi realimentare, şi nu în ultimul rând scade răspunsul şi toleranţa organismului la tratamentul administrat. În cazul pacientului diagnosticat cu neoplasm menţinerea statusului nutriţional optim este principala preocupare în cadrul managementului terapeutic. Recomandările terapiei nutriţionale pot fi diferite pe parcursul tratamentului, dar cel mai important lucru este păstrarea unui aport adecvat de nutrienţi. Chiar dacă pacientul urmează un tratament sau este în recuperare post-terapie, ori în remisie un aport caloric şi nutritiv este întotdeauna important. Radioterapia este o metodă de tratament frecvent utilizată pentru tratarea anumitor tipuri de cancer, incluzând cancerele pulmonare, cerebrale, orofaringelui, colului uterin, tractului gastro-intestinal, sânului. Radioterapia constă în utilizarea razelor radioactive în doze mari folosind mai multe metode de administrare, fie radioterapie, brahiterapie, razele fiind fracţionate în doze precise, asupra localizării tumorii. Spre deosebire de radioterapie şi chiurgie, chimioterapia este un tratament sistemic care afectează întregul organism, nu numai o zonă specifică, motiv pentru care există numeroase efecte adverse. Reacţiile adverse nuriţionale cele mai frecvente sunt anorexia, modificări ale gustului, saţietate precoce, greaţă, vomă, ulceraţii bucale, esofagită, diaree, constipaţie. Întrucât efectele adverse ale chimioterapiei, ca şi boala de fond dealtfel, pot afecta semnificativ statusul nutriţional, este necesară anticiparea acestor posibile probleme asociate şi informarea pacientului despre acestea cu scopul de a preveni malnutriţia şi pierderea în greutate. Recomandările în timpul tratamentului se concentrează pe alimentele cu valoare energetică mare, hiperproteice şi bogate în vitamine şi minerale care ajută în menţinerea statusului nutriţional optim. Acest tip de dietă este recomandat în special pacienţilor care acuză saţietate precoce, anorexie, alterări ale gustului, xerostomie, greaţă sau diaree. În aceste cazuri mesele frecvente şi includerea unor gustări hiperproteice- hipercalorice completează ingestia totală de nutrienţi. Câteva sugestii pentru îmbunătăţirea apetitului: planificarea meniului zilnic în avans; mese fracţionate, frecvente, hipercalorice ( la interval de 2 ore); adăugarea de extra-proteine, calorii la mâncare; prepararea şi păstrarea de cantităţi reduse din mancarea preferată; consumul a 1/3 din necesarul proteic şi caloric la micul dejun; servirea de gustări între mesele principale; alegerea alimentelor apetisante ca şi gust-miros; clătirea frecventă a gurii pentru ameliorarea simptomelor bucale şi persistenţei gusturilor. Alimente recomandate: brânzeturi şi biscuiţi, brioşe, budinci, suplimente nutritive, shakeuri cu lapte, iaurt, îngheţată, lapte praf adăugat în budinci, shakeuri cu lapte sau orice aliment ce are în componenţă lapte, gustări mici cu unt de arahide, brânza topită, şuncă, ouă. Pacienţii care urmează tratament cu chimioterapie frecvent acuză modificări ale gustului, în special senzaţia de gust amar în timpul administrării medicamentelor citotoxice. Simpla schimbare a tipului de aliment folosit şi utilizarea condimentelor aromate şi aromelor în alimente poate ajuta. Aroma de lămâie este bine tolerată dacă nu este prezentă ulceraţia bucală sau mucozita. Clătirea cavităţii bucale înainte de servirea mesei poate îmbunătăţii simţul gustului. Câteva sugestii pentru coordonarea schimbărilor de gust: consumul de mese fracţionate, frecvente; consumul de gustări sănătoase; servirea mesei la apariţia senzaţiei de foame, nu la ore stabilite; utilizarea de tacâmuri din plastic dacă alimentele au gust metalic; consumul alimentelor preferate; înlocuirea cărnii roşii cu carne de pasăre, peşte, ouă; consumul de bomboane cu lămâie, gumă de mestecat, bomboane mentolate când senzaţia de amar persistă; folosirea condimentelor şi sosurilor la preparate; consumul cărnii cu sosuri dulci- de fructe. Persoanele cu mucozită, ulceraţii bucale sau gingii sensibile ar trebui să consume alimente cu consistenţă moale, uşor de mestecat şi înghiţit, non-iritante, iar în unele situaţii chiar tocate în blender.Este importantă evitarea alimentelor iritante, acide, condimentate, prea sărate şi cu textură aspră. Recomandări privind ameliorarea stomatitei: consumul de alimente uşor de mestecat şi înghiţit cum sunt bananele sau alte fructe cu consistenţă moale, sos de mere, piersici, pere, nectar de caise, pepene verde; consumul de lactate proaspete: brânza cottage; consumul de pireuri de legume, budinci, gelatine, shakeuri pe bază de lapte; consumul de pireuri din cereale, budinci de cereale; carnea se consumă sub formă de tocătură; evitarea alimentelor care irită mucoasa bucală, incluzând citricele şi sucurile din citrice, gref sau mandarine; evitarea alimentelor prea condimentate sau prea sărate, evitarea alimentelor cu crustă dură sau alimentelor uscat; folosirea paiului pentru a bea lichidele; alimentele se consumă la temperatura camerei, dacă sunt prea calde sau prea reci pot fi iritante; consumul de supe, şi alte alimente lichide; suplimentarea aportului caloric cu băuturi speciale hiper-calorice, hiper-proteice. Senzaţia de greaţă poate afecta cantitatea şi tipul de alimente consumate în timpul tratamentului. Alimentaţia înainte de administrarea chimioterapiei este foarte importantă, la fel şi consmul de alimente care nu provoacă acest fenomen. Alimentele care favorizează senzaţia de greaţă sunt alimentele foarte condimentate, alimentele cu conţinut ridicat de grăsime sau alimentele cu aromă puternică. Pentru ameliorarea greţurilor se recomandă mesele frecvente şi consumul treptat de lichide pe parcursul zilei. Câteva recomandări de alimentaţie: consumul de alimente uscate cum sunt biscuiţii, grisinele, pâinea prăjită pe parcursul zilei; adoptarea unei poziţii verticale cu capul la înălţime timp de 1 oră după servirea mesei; consumul de alimente uşor digerabile, neiritante; evitarea servirii mesei în zonele de gătit, unde persistă mirosul alimentelor gătite, sau în încăperi prea calde cu aer închis; clătirea gurii înainte şi după servirea mesei, dacă gustul neplăcut în gură persistă se recomandă consumul de bomboane cu mentă sau lămâie. Menţinerea unei hidratări corespunzătoare este foarte importantă pntru păstrarea sănătăţii. Oboseala – simptom prezent la toţi bolnavii de cancer- poate fi primul semn de deshidratare. Recomandări pentru creşterea aportului de lichide: consumul de 8-12 pahare de apă/zi; luaţi o sticlă de apă dacă plecaţi de acasă; este important să se consume apă, chiar dacă senzaţia de sete nu este prezentă; consumul de alimente care au conţinut ridicat de apă, cum sunt supele, gelatinele, sucurile, ceaiurile din plante medicinale; evitarea consumului de băuturi cu conţinut de cofeină, cola, cafea, ceai negru, rusesc; consumul unei cantităţi mai mari de lichide după mâncare sau între mese, pentru a creşte aportul atât de lichide cât şi de alimente solide. Constipaţia este o problemă frecventă în rândul bolnavilor oncologici şi se datorează în principal consumului inadecvat de lichide ori deshidratare, absenţei fibrelor din dietă, lipsei activităţii fizice sau imobilizare, tratamentelor anti-neoplazice (chimioterapie) şi medicamentelor folosite în tratamentul efectelor adverse ale tratamentului. Se recomandă aportul de 25-35 g fibre/zi. Recomandările pentru prevenirea constipaţiei sunt următoarele: creşterea consumului alimente bogate în fibre; aportul de fibre trebuie crescut treptat, concomitent cu un aport adecvat de lichide; a se consuma 8-10 pahare de apă/zi; băuturi ca apă, suc de prune sau sucuri călduţe, ceaiuri fără cofeină şi limonada; efectuarea de exerciţii fizice regulat sau plimbări. Surse excelente de fibre sunt: • leguminoasele uscate: fasolea, lintea, năutul • cerealele:boabele de porumb, cerealele integrale, fulgii de ovăz, • legumele şi zarzavaturile: sparanghelul, fasolea verde, broccoli, varza, morcovul, conopida, ceapa, mazărea, spanacul, ardeii, ţelina, • fructele: mărul cu coajă, banana, portocala, căpşuna, piersica, murele Recomandările nutriţionale pentru pacienţii care urmează un tratament antineoplazic trebuie personalizate prin consultanţă de specialitate pentru a asigura o nutriţie optimă, prevenirea malnutriţiei şi pentru a menţine calitatea vieţii şi optimismul. Szekely Brigitta Dietetician-Nutriţionist
Posted on: Fri, 04 Oct 2013 14:17:21 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015