Mediatizarea APIA în presa centrală Vineri, 8 noiembrie Subvenţii 2013-2014: Iată cum puteţi obţine cei 5000 de euro oferiţi de guvern pentru achiziţionarea tancurilor de răcire a laptelui AgroRomânia Guvernul a adoptat, in sedinta de miercuri, hotararea privind acordarea de subventii (ajutor de minimis) pentru achizitionarea de tancuri de racire a laptelui. Subventia urmareste sprijinirea crescatorilor de animale care detin pana la 5 capete vaci de lapte si care se organizeaza intr-o singura forma asociativa constituita la nivelul comunei. Potrivit reprezentantilor Ministerilor Agriculturii, evolutia pietei laptelui a dovedit faptul ca preluarea zilnica a laptelui materie-prima provenit de la fermele de mici dimensiuni devine tot mai neatractiva pentru procesatori din cauza costurilor legate de colectarea laptelui si de lipsa existentei unei oferte cantitative concentrate, fapt care pericliteaza existenta viitoare a fermelor, cu consecinte grave sociale si de mediu. Guvernantii au luat in considerare pericolul ca unitatile de procesare sa considere neviabila economic colectarea laptelui materie-prima de la nivelul fiecarei ferme de dimensiuni reduse, intrucat respectarea cerintelor ce tin de igiena mulsului nu este suficienta pentru asigurarea standardelor de calitate a laptelui, esentiala fiind pastrarea acestuia la o temperatura scazuta, corespunzatoare normelor, pana la predarea catre procesare. Prin hotararea adoptata miercuri se stabileste cuantumul sprijinului financiar reprezentand ajutor de minimis la 5.000 euro per forma asociativa aferent achizitionarii unui tanc de racire cu capacitatea de 1000 litri, suma cuprinzand costurile aferente achizitionarii, instalarii tancului/tancurilor de racire a laptelui, instruirii necesare pentru utilizarea acestora, precum si asigurarea service-ului pentru o perioada de 12 luni de la instalare. Valoarea totala a sprijinului financiar este de 70.878.870 lei si cuantumul de maxim 5.000 euro pentru fiecare forma asociativa si cuprinde costurile aferente achizitionarii, instalarii tancurilor de racire a laptelui cu o capacitate de maxim 1000 litri/unitate administrativa teritoriala organizata la nivel de comuna. Beneficiari ai acestui sprijin sunt crescatorii de animale care indeplinesc urmatoarele conditii: a) fac parte dintr-o singura forma asociativa constituita in cadrul unitatii administrative teritoriale organizata la nivel de comuna, in scopul achizitionarii de tancuri de racire a laptelui; b) vacile de lapte ale membrilor din forma asociativa prevazuta la lit. a) sunt inregistrate in Registrul National al Exploatatiilor; c) forma asociativa prevazuta la lit. a) nominalizeaza o persoana responsabila cu asigurarea bunei functionari a colectarii laptelui si efectuarii analizelor privind calitatea laptelui. Proceduri pentru obtinerea acestei subventii Asociatiile vor depune in perioada 20 noiembrie - 30 decembrie 2013 cererile pentru obtinerea avizului prealabil, impreuna cu urmatoarele documente: - copia actului de constituire a formei asociative, din care sa reiasa scopul constituirii acesteia, respectiv achizitionarea tancului de racire a laptelui pentru membrii sai; - centralizator cu membrii formei asociative, asa cum sunt definiti la art.3 lit.a), care sa ateste numarul de vaci de lapte pe fiecare membru si numarul total de vaci de lapte; - copia BI/CI al/a reprezentantului legal al formei asociative; - hotararea adunarii generale a asociatiei prin care se aproba achizitionarea tancului de racire si prin care membrii se angajeaza ca pe o perioada de 2 ani, incepand cu data la care sprijinul financiar a fost acordat, mentin numarul de vaci de lapte detinute la data acordarii ajutorului si nu schimba destinatia utilizarii tancului de racire. De asemenea, dupa obtinerea acestui aviz, asociatiile vor depune in perioada 20 ianuarie-20 martie 2014 urmatoarele documente: - document care atesta inscrierea vacilor de lapte a membrilor formei asociative in Registrul National al Exploatatiilor, eliberat in functie de operatorul SNIIA; - documente emise de primarie din care reiese punerea la dispozitie, de catre aceasta a suprafetei aferenta instalarii tancului de racire, precum si a utilitatilor specifice necesare functionarii acestora, cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Toate facilitatile puse la dispozitia asociatiei de catre primarie sunt valabile pentru toata perioada functionarii investitiei realizate; - factura proforma, din care sa reiasa valoarea de achizitie a tancurilor de racire a laptelui, la nivelul pretului de piata; document al formei asociative referitor la identificarea codului bancar al acesteia. Ajutorul de minims se deruleaza prin centrul judetean al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, respectiv al municipiului Bucuresti. Apicultorii vor primi 20 milioane euro din fonduri europene şi 89 milioane lei de la buget, în 2014 – 2016 AgroInfo În perioada 2014 – 2016, apicultorii români vor beneficia de peste 20 de milioane de euro din fonduri europene, prin Programul Naţional Apicol (PNA), alte 89 de milioane de lei urmând să fie alocate de la bugetul de stat, potrivit proiectului de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Programului Naţional Apicol pentru perioada 2014 - 2016. „Valoarea sprijinului financiar alocat pentru Programul Naţional Apicol pentru perioada 2014 - 2016 se ridică, atât de la bugetul de stat cât şi de la UE, la 89.091.513 lei, respectiv 20.045.340 euro. Pentru anul 2014 sunt alocate 6.683.690 euro, respectiv - 29.705.660 lei, pentru 2015 - 6.684.930 euro şi 29.711.171 lei, iar pentru anul 2016 - 6.676.720 euro, respectiv - 29.674.682 lei”, se arată într-un comunicat al MADR. Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, a participat la o reuniune cu reprezentanţii asociaţiilor crescătorilor de albine din ţară pentru dezbaterea proiectului de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Programului Naţional Apicol pentru perioada 2014 - 2016, a normelor de aplicare, precum şi a valorii sprijinului financiar. Noul PNA va avea 7 măsuri În urma consultărilor şi dezbaterii proiectului de HG privind aprobarea Programului Naţional Apicol pentru perioada 2014 - 2016, au fost însuşite propunerile reprezentanţilor formelor asociative şi s-a agreat varianta finală a proiectului de act normativ, care cuprinde şapte măsuri. Prima măsură vizează realizarea sistemului informatic pentru identificarea stupilor; achiziţionarea de medicamente şi funduri de stupi pentru control sau funduri de stupi antivarooză, folosite atât în apicultura convenţională, cât şi în apicultura ecologică, iar cea de-a doua, achiziţia unui număr maxim de mătci egal cu 50% din familiile de albine deţinute de către apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, dar nu mai mult de 100 mătci şi pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea acestora. Alte măsuri de sprijin se referă la achiziţia unui număr maxim de roi pe faguri egal cu 20% din familiile de albine deţinute de către apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, dar nu mai mult de 50 roiuri şi pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea acestora, achiziţia unui număr maxim de familii de albine egal cu 30% din familiile de albine deţinute de către apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, dar nu mai mult de 50 familii şi pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea acestora; achiziţia de stupi utilaţi conform tehnologiei apicole, dar nu mai mult de 30% din totalul stupilor deţinuţi de apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, excluzând materialul biologic precum şi decontarea analizelor fizico-chimice care să ateste calitatea mierii. Implementarea măsurilor prevăzute în proiectul de HG privind aprobarea Programului Naţional Apicol pentru perioada 2014 - 2016 se va realiza după adoptarea acesteia în şedinţa Guvernului şi publicarea în Monitorul Oficial al României. UE contribuie cu 35 de milioane euro la promovarea produselor agricole AgroInfo Comisia Europeană (CE) a aprobat 22 de programe destinate promovării produselor agricole în Uniunea Europeană și în țările terțe. Majoritatea programelor au o durată de trei ani şi sunt prevăzute cu un buget total de 70 de milioane euro, la care UE contribuie cu 35 de milioane euro. Potrivit unui comunicat al CE, programele selectate vizează produse de calitate înregistrate și protejate ca DOP-uri (denumiri de origine protejate), IGP-uri (indicații geografice protejate) și STG-uri (specialități tradiționale garantate), vinuri, carne produsă în cadrul sistemelor naționale de calitate, produse ecologice, lapte și produse lactate, fructe și legume proaspete, horticultură ornamentală, miere și produse apicole, carne de vită, de mânzat și de porc, precum și carne de pasăre de calitate. „Consider promovarea produselor agricole ale UE pe piețele din interiorul și din afara UE un element important al politicii, în special în ceea ce privește produsele de calitate. Acesta este motivul pentru care ne pregătim să publicăm în următoarele săptămâni o nouă inițiativă politică referitoare la promovarea produselor. Este evident că o creștere a exporturilor de produse europene de calitate poate juca un rol semnificativ în sprijinirea procesului de redresare economică în UE. Într-adevăr, săptămâna viitoare voi merge în Japonia și în Coreea de Sud, aceste vizite constituind o parte a unei inițiative viitoare de a stimula exporturile UE”, a declarat joi, 7 noiembrie, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Dacian Cioloș. Comisia a primit 34 de cereri de finanțare și, după evaluarea acestora, a aprobat 22 de programe care vizează piața internă, (15) și țările terțe (7), ca parte a celei de-a doua etape de depunere de programe din anul 2013. Două dintre programele selectate au fost propuse de mai multe state membre. Țările și regiunile terțe vizate sunt: America de Nord, Rusia, America Latină, Norvegia, Elveția, Orientul Mijlociu, Serbia, Muntenegru, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Bosnia și Herțegovina și Kosovo. Constantin: Agricultura ecologică va beneficia, în următorii șapte ani, de peste 200 de milioane euro din fonduri europene Agerpres Agricultura ecologică va beneficia, în următorii șapte ani, de peste 200 de milioane de euro din fonduri europene, iar Guvernul ia în calcul adoptarea unor măsuri fiscale pentru stimularea sectorului, a declarat joi, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin. Agricultura ecologică s-a dezvoltat foarte mult, iar foarte multe produse din acest sector au ieșit foarte mult la export. Cred că putem să ne creăm un brand de țară prin promovarea produselor bio în egală măsură odată cu acestea putând să certificăm și calitatea celorlalte produse românești. Alocarea în noul PNDR pentru agricultura ecologică este de 200 de milioane de euro, față de actualul program unde sumele au fost considerabil mai mici. Sunt convins că în perioada următoare sprijinul pentru agricultura ecologică nu se va opri aici și Guvernul va veni și cu măsuri fiscale de stimulare a agriculturii ecologice, a spus Constantin. Premierul Victor Ponta a declarat miercuri, în debutul ședinței de Guvern, că ia în calcul pentru 2014 reducerea TVA și la alte categorii de produse, cum ar fi cele bio. Asociația Bio-România a solicitat recent autorităților române eliminarea TVA pentru alimentele de bază certificate bio, respectiv pentru carne, lapte, ouă, pâine, legume și fructe, argumentând că bugetul statului nu va avea de suferit deoarece în sistemul agriculturii ecologice nu se poate face evaziune fiscală, iar produsele pot avea prețuri aproape similare cu cele provenite din agricultura convențională, printr-o procesare și o distribuire corectă în magazinele din România. Șeful Bio-România a afirmat că în sistemul agriculturii ecologice nu se poate face evaziune fiscală pentru că nu se poate cumpăra nici cel mai mic ingredient la negru deoarece toate produsele trebuie să fie însoțite de certificatele bio. În opinia acestuia, marea problemă pentru procesatorii din sistemul ecologic este legată mai mult de piață și de costurile de operare, decât de cele de certificare. România are un potențial imens în agricultura ecologică, cu o suprafață de 450.000 de hectare certificate pentru producție și alte 250.000 de hectare cu pajiști și un număr de 26.000 de operatori înregistrați în sistem la finele anului 2012. România exportă 80% din producție, în special materie primă și foarte puține produse procesate. PNDR 2014 - 2020 va fi structurat pe 13 măsuri mult simplificate; prețuri de referință pentru achiziții publice Agerpres Programul Național pentru Dezvoltare Rurală /PNDR/ 2014 - 2020 va fi structurat pe 13 măsuri mult simplificate față de cele incluse în actualul program și va conține prețuri de referință pentru achizițiile făcute de autoritățile locale sau de societățile comerciale. Sunt două direcții principale în viitorul PNDR 2014 — 2020. În primul rând, numărul de măsuri va fi redus de la 24 la doar 13. A doua noutate majoră este legată de simplificarea procedurilor și cea mai importantă se referă la existența prețurilor de referință. Acestea ne scutesc de anumite probleme cum sunt cele semnalate zilele trecute de Curtea Europeană de Audit. Ei semnalează probleme în achiziții la autoritățile locale sau la beneficiari societăți comerciale, pentru că ele sunt obligate să treacă prin OUG 34/2006, administrând fonduri europene asimilate fondurilor publice. De aici, apar și foarte multe probleme. Nu sunt specialiști la nivel de comună ca să deruleze achiziții publice, însă, dacă vor avea o listă a prețurilor de referință, atunci lucrurile se simplifică pentru că fac achiziția în mod direct fără să treacă prin OUG 34, a declarat, joi, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin. Cea mai importantă măsură din noul PNDR vizează Investiții în active fizice și are prevăzută o sumă de 1,932 miliarde de euro, cu trei submăsuri, respectiv modernizarea fermelor, procesare și infrastructură, cea mai mare sumă — 1,025 miliarde euro — fiind orientată către modernizarea fermelor. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor are prevăzută o sumă de 1,032 miliarde de euro în noul PNDR, circa 619 milioane de euro vor merge către Instalarea tinerilor fermieri și 412,8 milioane euro pentru Start up și dezvoltarea de microîntreprinderi. Vom avea o alocare substanțială pentru tinerii fermieri în următorii șapte ani. Dacă în perioada 2007—2013 am avut 269 milioane de euro, acum va crește la 619 milioane de euro. Rămâne să stabilim în câteva zile care va fi alocarea pe tânărul fermier care se instalează în mediul rural. Avem posibilitatea să creștem de la 40.000 de euro până la 70.000 de euro, dar sigur că nu vom crește pentru că intenția noastră este să venim cu o alocare astfel încât să beneficieze cât mai mulți fermieri. Probabil că va fi între 50.000 și 60.000 de euro, a spus Daniel Constantin. O altă măsură din noul PNDR vizează Serviciile de bază și reînnoirea satelor din zonele rurale cu fonduri de un miliard de euro, iar agricultura ecologică va beneficia de peste 200 de milioane de euro în următorii șapte ani. O altă măsură importantă este cea legată de Gestionarea riscurilor, care are alocată o sumă de 397,8 milioane de euro. PNDR este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investițiile private și publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România. Alocarea totală pentru perioada 2014 — 2020 este de 8,015 miliarde de euro pe aceste program. Ministrul Agriculturii: Alocăm 198 de milioane de euro pentru reabilitarea livezilor și înființarea altora noi Agerpres Sectorul pomicol din România reprezintă una dintre priorități pentru perioada 2014 - 2020, suma totală alocată pentru reabilitarea livezilor și înființarea altora noi cifrându-se la 198 de milioane de euro, a declarat, joi, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin. În viitorul PNDR, vom avea un program complex pentru zona de pomicultură cu o alocare generală de aproape 200 de milioane de euro. Efectele pe care le dorim sunt de reabilitare a livezilor existente pe un program de reconversie și replantare de noi livezi similar cu cel din viticultură. De asemenea, prin fondurile alocate procesării, vom gândi proiecte integrate nu numai pentru partea de livezi, ci și de colectare și de procesare a produselor respective pentru a avea valoare adăugată, a spus Constantin. Obiectivul MADR este ca, până în anul 2020, România să atingă o suprafață de 200.000 de hectare cu livezi, de la 140.000 hectare în prezent. Patrimoniul pomicol românesc ocupă în prezent suprafața de 142.200 hectare, în continuă scădere în ultimii cinci ani, de la 207.000 hectare. Lipsa investițiilor în domeniu a adus multe livezi în declin și paragină. Potrivit datelor MADR, producția totală de fructe în anul 2012 a fost de 1,1 milioane de tone, cele mai importante fiind producțiile de mere — 462.900 tone, și de prune — 424.000 tone. Producția internă asigură 70% din necesarul de consum cifrat la 1,4 milioane de tone. Anul trecut, România a importat în jur de 127.646 tone și a exportat doar 22.000 de tone. Specialiștii din pomicultură afirmă că producția de fructe realizată în România nu reflectă potențialul real al țării, principalele cauze fiind determinate de faptul că 90% din fermele existente sunt sub trei hectare, când ar trebui să existe ferme viabile de 10 — 20 de hectare, acestea fiind în prezent administrate de producători persoane fizice. De asemenea, există un grad redus de dotare a exploatațiilor cu mijloace tehnice moderne de producție și recoltare. O nouă lovitură pentru micii agricultori: Cei care deţin sub 10 ha nu vor primi despăgubiri de la fondul mutual Capital În urma bătăliei dintre PRO AGRO şi LAPAR pentru înfiinţarea fondului mutual, victimele sunt micii agricultori, care nu vor putea primi despăgubiri de la acest fond. Două organizaţii se luptă pentru înfiinţarea fondului mutual pentru agricultori- Federaţia Naţională PRO AGRO şi Liga Asociațiilor de Producători din România –LAPAR. Fiecare consideră că este unica soluţie pentru acest demers. Conflictul s-a acutizat în ultima perioadă, şeful LAPAR, Laurenţiu Baciu, acuzându-l pe şeful PRO AGRO, Alexandru Jurconi, de impostură. Dar, după cum se desfăşoară ostilităţile, de pe urma acestui război au de pierdut micii agricultori, care au fost excluşi din acest proiect. Baciu: „Jurconi este un puşcăriabil”! Şeful LAPAR a prezentat presei o sentinţă, prin care Jurconi a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru infracțiuni la legea contabilității. ”Cel care conduce PRO AGRO și vrea să facă un fond mutual, cu banii fermierilor, este un pușcăriabil”- ne-a declarat Laurențiu Baciu. Pe de altă parte, Baciu a pus la dispoziția presei lista cu membrii PRO AGRO, depusă de federație la judecătoria din Ploiești. Pe lista se află societăți care dețin magazine alimentare, croitorii, firme de construcții rezidențiale etc, fără vreo legătură cu producătorii agricoli. ”Este o fraudă cu care se vrea să se înființeze primul fond mutual agricol. Au luat numele firmelor de la Registrul Comerțului și le-au băgat în tabel. Au ales una de la Bacău, alta de la Arad, ca să spună apoi că au reprezentativitate la nivel național”- a declarat pentru Capital Laurențiu Baciu. Jurconi: „Nu comentez aberaţii” Întrebat cum răspunde acestor acuzaţii grave, Alexandru Jurconi ne-a declarat: “Nu comentez astfel de aberaţii. Ar fi sub demnitatea mea. Ceea ce vă pot spune este că proiectul nostru de ordonanţă de urgenţă pentru înfiinţarea fondului mutual se află în Parlament, la Comisia pentru agricultură de la Camera Deputaţilor. În perioada următoare, vom avea un dialog cu actorii principali, din domeniul legislativ, administrativ, cu membrii Guvernului şi alţi parteneri interesaţi. Noi suntem deschişi, am avut recent o întâlnire cu reprezentanţii asociaţiilor noastre profesionale şi organizaţiilor interprofesionale, la care au participat şi reprezentanţi ai unor organizaţii din străinătate, inclusiv din Franţa şi din alte state europene, unde există astfel de fonduri mutuale, care şi-au dovedit utilitatea. Noi, reprezentanții Pro Agro, considerăm că în acest moment avem toate informațiile necesare pentru a intra în linie dreaptă cu procedurile de autorizare a fondului nostru mutual”. „Interesul poartă fesul”! Dar, la discuţiile care au avut loc zilele trecute la Comisia pentru agricultură de la Camera Deputaţilor, cei doi combatanţi au lăsat armele jos şi au stabilit de comun acord că, indiferent cine va constitui fondul, fermierii care vor să adere la el trebuie să deţină minimum 10 ha de teren agricol. „Am fost de acord cu această restricţie, deoarece se ştie că, cei care deţin sub 10 ha de teren, de regulă, au diverse probleme nerezolvate cu actele de proprietate, nu au făcută succesiunea, nu au întăbulat terenul etc. şi nici nu au bani pentru a participa la capitalul fondului. De aceea, am convenit ca limita să fie de 10 ha”- ne-a declarat preşedintele LAPAR. Pe de altă parte, s-a stabilit că cei care vor pentru participa la fondul mutual vor primi şi o compensaţie, o sumă în plus la subvenţia pe suprafaţă, a cărei valoare urmează să fie stabilită. Aşadar, dacă plenul Camerei va adopta ordonanţa de urgenţă cu acest amendament, atunci 97,7 la sută din fermierii din România( acesta este procentul celor care deţin sub 10 ha-n.red.) nu vor avea acces la fondul mutual, deci nu vor putea primi despăgubiri pentru pierderile economice generate de boli ale animalelor, plantelor, incidente de mediu, precum si pentru pierderile generate de evenimentele de risc neasigurabil. De aceste despăgubiri vor beneficia doar marii proprietari sau concesionari de terenuri, care reprezintă sub 3 la sută din totalul fermierilor din România . În plus, aceştia vor primi şi subvenţii mai mari la hectar, tot în detrimentul micilor agricultori. Constantin: ”Optez pentru un singur fond” În conformitate cu actul normativ aprobat de Guvern şi trimis spre adoptare Parlamentului, pentru acreditarea unui fond, acesta trebuie să facă dovada că are în componență membri care exploatează cel puțin 30% din suprafața arabilă a țării. În legătură cu disputa LAPAR/-PRO AGRO, ministrul agriculturii, Daniel Constantin, ne-a declarat: ” Eu le-am spus că mă ofer să fiu un mediator, un liant între cele două federaţii, pentru că, după părerea mea, cel mai bine este să înfiinţăm un singur fond la nivel de ţară, la care să participe toţi fermierii care doresc. Părerea mea este că cele două federaţii pot constitui împreună un ONG, cu care să înfiinţeze un fond mutual reprezentativ. Asta ar însemna şi costuri mai mici pentru înfiinţarea acestei entităţi şi folosirea mai eficientă a fondurilor europene destinate acoperii pierderilor suferite de agricultori, prin despăgubirea lor prin fondul mutual”.
Posted on: Sat, 09 Nov 2013 22:59:31 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015