Mediatizarea APIA în presa centrală Luni, 11 noiembrie Constantin: Plățile directe pe suprafață se vor face din 2014 diferențiat în funcție de mărimea exploatării Agerpres Principala problemă a agriculturii din România o constituie fărâmițarea proprietății, astfel că din 2014 va fi introdus un sistem de acordare a plăților directe diferențiat în funcție de mărimea exploatării agricole, care să încurajeze asocierea producătorilor, a declarat vineri ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la o întâlnire cu fermierii în localitatea argeșeană Albota. El a arătat că acordarea plăților directe diferențiat, în funcție de dimensiunile proprietăților, este cea mai eficientă soluție de rezolvare a acestei probleme, iar aceasta va fi aplicată de anul viitor. Din anul 2014 (...) vor fi mai multe categorii de plată pe suprafață. În primul rând categoria între unu și cinci hectare, categoria între cinci și 30 de hectare, categoria între 30 și 60 de hectare și peste 60 de hectare. Sprijinul cel mai consistent pe suprafață va fi pentru cei care sunt între cinci și 30 de hectare. De ce facem lucrul acesta? Cei care au până la cinci hectare vor primi o plată mai mică pentru a-i determina să se asocieze, pentru a-i determina să lucreze în comun terenurile, a precizat Constantin. Ministrul Agriculturii a evidențiat că peste 800.000 de fermieri dintre cei peste 1 milion înregistrați în România au încă exploatări între un hectar și cinci hectare. Problema pe care România o are este legată de fărâmițarea excesivă a terenurilor (...) Avem astăzi în România peste un milion de fermieri care cer plată directă pe suprafață, an de an. Dintre aceștia, undeva peste 800.000 de fermieri au între un hectar și cinci hectare. Deci avem în continuare un număr foarte mare de fermieri care au exploatații de subzistență. Dacă vrem să facem agricultură performantă, cred că trebuie să venim cu măsuri stimulatorii pentru fermieri, astfel încât să-i determinăm să se asocieze, a spus Daniel Constantin. El a adăugat că au existat și propuneri mai radicale de rezolvare a problemei fărâmițării suprafețelor agricole, dar adoptarea lor ar fi creat grave probleme sociale. Au fost mai multe variante, să nu mai acordăm plata pe suprafață de la un hectar în sus, ci de la două, trei, patru, cinci hectare. Am fi creat o mare problemă socială și (...) sigur că nu puteam să luăm o astfel de măsură. Sau măsura de a nu avea parcele de 0,3 hectare, să mărim suprafața la 0,5 hectare sau poate chiar mai mult. Nu putem să facem lucrul acesta, e prevedere europeană și cred că este bine să rămânem pe această formulă, 0,3 hectare la o parcelă, dar să avem această categorie diferențiată de sprijin, a explicat ministrul. Ministrul Daniel Constantin a participat vineri la o întâlnire cu fermierii din județul Argeș, organizată la Centrul Cultural al comunei Albota în cadrul Caravanei PNDR. Daniel Constantin: România va avea la dispoziție aproape 400 de milioane de euro pentru înființarea fondurilor mutuale Agerpres România va avea la dispoziție, în următorii șapte ani, aproape 400 de milioane de euro pentru înființarea fondurilor mutuale și gestionarea riscurilor din agricultură, bani care vor fi alocați prin noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Prin noul PNDR avem alocată o sumă de 397 de milioane de euro pentru înființarea fondurilor mutuale, un concept la care eu țin foarte mult și de care România avea nevoie încă din 2007. Ordonanța pe care am dat-o pentru înființarea fondurilor mutuale este în prezent la nivelul Parlamentului pentru a o îmbunătăți și ulterior pentru a fi aprobată, iar până la 1 martie se vor putea depune documentele, a spus Constantin. Acesta a precizat că și-ar dori să existe în România un singur fond mutual pentru gestionarea mai eficientă a riscurilor din agricultură. Mi-aș dori să avem un singur fond mutual pentru gestionarea eficientă a acestor situații, dar dacă se vor înființa două, nu e niciun fel de problemă. Aceste sume pe care le avem alocate prin PNDR pentru gestionarea riscurilor merg către fermierii care au pierderi de venit din cauza riscurilor neacoperite de societățile de asigurări și aici mă refer la secetă, grindină, diverse boli neprevăzute și care nu intră în raza de acoperire a societăților de asigurări, a subliniat șeful MADR. Președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a Camerei Deputaților, Nini Săpunaru, a afirmat recent că Legea fondurilor mutuale ar putea fi aprobată de Parlament până la finalul lunii noiembrie. Până în luna septembrie a acestui an, două mari asociații ale fermierilor și-au anunțat interesul pentru constituirea unui fond mutual, respectiv Federația Națională a Producătorilor din Agricultură (Pro Agro) și Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, afirma, în septembrie, că fondul mutual îi va forța pe fermieri să se asocieze pentru că altfel riscă să nu mai primească 80% din fondurile naționale. Pentru constituirea unui fond mutual, fermierii vor trebui să vină cu o contribuție de 35%, iar contribuția publică va fi de 65%, din care 75% reprezintă fonduri europene și 25% sunt fonduri din bugetul național. Constantin: Primele măsuri din noul PNDR vor fi deschise la începutul lui 2014; vizăm investițiile în ferme și în procesare Agerpres Primele măsuri din noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020 vor fi deschise la începutul anului 2014 și vor viza investițiile în ferme și în procesare, a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin. La începutul anului 2014 vom deschide, pe răspunderea statului membru, măsurile care vizează producția, deci înființarea de ferme, și partea de procesare, pentru că sunt măsuri care au continuitate și la nivel european, regulamentele nu se modifică și atunci putem să deschidem pe răspunderea statului membru, a spus Constantin. Noul PNDR 2014-2020 urmează să fie trimis la Bruxelles pentru aprobare, însă beneficiarii pot depune proiecte pe anumite măsuri, dacă statul membru își asumă răspunderea, chiar dacă programul nu este încă aprobat de Comisia Europeană. Șeful de la Agricultură a precizat că în viitorul PNDR alocarea pentru înființarea fermelor este mult mai mare decât pentru partea de procesare, deoarece producția nu a făcut față nevoilor de procesare ale României. În viitorul PNDR alocarea pentru înființarea fermelor este mult mai mare decât pentru partea de procesare pentru că în actuala programare financiară am dezvoltat mai mult procesare, iar producția nu a făcut față cu nevoile pentru partea de procesare. Am fost puși în situația de a importa foarte mult și cred că este important să dezvoltăm fermele de reproducție și de creștere în România ca să putem răspunde nevoilor pe care le au procesatorii, a adăugat ministrul Agriculturii. Programul Național pentru Dezvoltare Rurală /PNDR/ 2014 — 2020 va fi structurat pe 13 măsuri mult simplificate față de cele 24 incluse în actualul program și va avea alocată o sumă totală de 8,015 miliarde de euro. Cea mai importantă măsură din noul PNDR vizează Investițiile în active fizice și are prevăzută o sumă de 1,932 miliarde de euro, cu trei submăsuri, respectiv modernizarea fermelor, procesare și infrastructură, cea mai mare sumă — 1,025 miliarde euro — fiind orientată către modernizarea fermelor, iar 324 de milioane de euro pentru procesare. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor are prevăzută o sumă de 1,032 miliarde de euro în noul PNDR, circa 619 milioane de euro vor merge către Instalarea tinerilor fermieri și 412,8 milioane euro pentru Start up și dezvoltarea de microîntreprinderi. O altă măsură din noul PNDR vizează Serviciile de bază și reînnoirea satelor din zonele rurale cu fonduri de un miliard de euro, iar agricultura ecologică va beneficia de peste 200 de milioane de euro în următorii șapte ani. O altă măsură importantă este cea legată de Gestionarea riscurilor, care are alocată o sumă de 397,8 milioane de euro. PNDR este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investițiile private și publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România. Preşedintele dă semnalul polarizării în agricultură: 11.600 ferme cu peste 100 ha au jumătate din terenurile agricole ZF Corporate.ro Preţurile mici ale terenurilor accelerează agregarea suprafeţelor agricole: 880 de fermieri cu peste 1.000 de hectare au deja în exploatare 17% din suprafaţa arabilă totală de aproape 10 milioane de hectare a României. Achiziţia a 290 de hectare de teren de către preşedintele Traian Băsescu prin fiica sa Ioana Băsescu vine în condiţiile în care agregarea suprafeţelor din agricultură se accelerează. Cu toate că, aparent, România este o ţară a fermierilor mici, structura proprietăţii agricole arată că 880 de fermieri cu peste 1.000 de hectare au ajuns să lucreze 1,7 mil. hectare, adică 17% din suprafaţa totată de teren arabil de aproape 10 mil. hectare din România. Din cele 880 de ferme, 20 sunt persoane fizice. În medie, fiecare asemenea fermier exploatează aproape 2.000 ha. Dacă limita este coborâtă la 100 de hectare, rezultă că 11.600 de fermieri (2.800 persoane fizice şi 8.800 persoane juridice) exploatează 4,8 mil. hectare, deci aproape 50% din suprafaţa de teren arabil a României. La polul opus sunt cele 900.000 de „ferme“, de fapt gospodării ţărăneşti, care exploatează fiecare sub 5 hectare de teren arabil, iar în total 2,1 milioane de hectare, adică 21% din suprafaţa totală de teren agricol din România. În medie, fiecare astfel de gospodărie exploatează 2,3 ha. Între 5 şi 100 de hectare sunt 200.000 de fermieri persoane fizice şi 7.200 de companii, care lucrează în total circa 3 milioane de hectare. Prin achiziţia făcută, Traian Băsescu intră, prin fiica sa, în „clubul“ celor 2.800 de români care deţin peste 100 ha de teren agricol ca persoane fizice. În intervalul 2007-2010 (cel mai recent pentru care sunt date disponibile), suprafeţele din fermele de peste 150 de hectare s-au majorat cu 43%, iar cele din fermele cu mai puţin de cinci hectare au scăzut cu 22%, conform Eurostat. „Această achiziţie reprezintă un semnal care arată că această criză nu se va termina prea curând şi că fiecare român trebuie să aibă în proprietate pământ. Românii trebuie să îşi lucreze terenurile lor, nu să vină străinii să facă asta“, spune Vasile Bercel, administratorul fermei de 2.600 de hectare Ceres Smirna Ialomiţa. Structura proprietăţii - la un capăt 880 de proprietari care au aproape 20% din suprafaţa agricolă şi la celălalt capăt de 1.000 de ori mai mulţi ţărani care exploatează cam aceeaşi suprafaţă - arată o polaritate excesivă între fermele comerciale şi „universul“ exploataţiilor de subzistenţă. Clasa de mijloc din agricultură, baza dezvoltării agrobusiness-ului în Occident, întârzie să apară. Strategie prudentă La o fermă precum cea deţinută de preşedinte, este nevoie de două tractoare şi mai multe echipamente adiacente ceea ce înseamnă o investiţie de 300.000 de euro cu un program de amortizare de numai 2-3 ani. O astfel de exploataţie are la dispoziţie şi varianta de a lucra terenul pe baza unor contracte de prestări servicii cu alţi fermieri din zonă sau cu o companie specializată în acest sens. Cu 290 de hectare de cereale, ferma familiei Băsescu ar genera o cifră de afaceri de aproximativ 250.000 de euro având în vedere o recoltă medie de 5 tone/hectar cu o rată netă de profitabilitate de 15%, potrivit calculelor ZF. „Fermierii se descurcă cel mai bine atunci când au terenul în proprietate, iar oricând în agricultură este un moment proprice pentru a achiziţiona teren arabil. Este interesant că Ioana Băsescu a reuşit să ia un credit de la bancă pentru teren arabil, iar eu, care mă chinui de 20 de ani, nu am reuşit să fac asta. Băncile ne spun că au criteriile lor şi că aşa dau finanţările“, spune şi Costel Caraş, care deţine ca persoană fizică 102 vaci şi lucrează 110 de hectare arabile în arendă. Terenurile agricole româneşti, subevaluate faţă de Vest Preşedintele Traian Băsescu a beneficiat totuşi de un context favorabil pentru a face această investiţie având în vedere că terenurile arabile din România sunt subevaluate faţă de cele din marile pieţe agricole din vestul continentului. Terenurile de la Nana au fost achiziţionate pentru 4.500 de euro/hectar, iar, spre comparaţie, dacă aceleaşi suprafeţe se aflau în Germania, Belgia sau Franţa, preţul putea fi şi de şase ori mai mare. În România, ferma de 290 de hectare a costat 1,3 milioane de euro, iar în Germania ar fi fost nevoie de o investiţie de circa 9 milioane de euro. În Germania, preţul mediu pentru terenurile arabile este de 28.000 de euro/hectar, în Franţa terenurile fertile se tranzacţionează şi pentru 25.000 de euro/hectar, iar în Italia negocierile încep de la 15.000 euro/hectar. Terenurile agricole din aproape toate pieţele din estul Europei sunt subevaluate faţă de cele din vest, însă cele mai mari discounturi apar în pieţele din România şi Bulgaria. În Cehia, Slovacia sau Polonia, preţurile sunt duble faţă de cele de cele locale. Ca şi în cazul industriei gazelor naturale, acolo unde liberalizarea pieţei va duce la nivelarea preţurilor pe întreg continentul, şi în cazul terenurilor agricole tendinţa este aceea ca şi preţurile interne să urmeze trendul din marile pieţe ale UE. În Austria, un hectar de teren ajunge la 30-40.000 de euro.
Posted on: Mon, 11 Nov 2013 12:49:20 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015