Mediatizarea APIA în presa locală - TopicsExpress



          

Mediatizarea APIA în presa locală Luni, 29 iulie 2013 Echipe de control APIA purică declaraţiile fermierilor - Verificări de terenuri agricole Crişana Bihor Suprafeţele agricole declarate de către fermieri în cererile unice de plată pentru anul 2013 sunt verificate, în această perioadă, de către echipe de control ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Pe baza reglementărilor europene şi naţionale, fermierii trebuie să respecte anumite condiţii atunci când depun cereri unice de plată, cum ar fi ca exploatarea unui teren agricol să se facă pe o suprafaţă de cel puţin un hectar, cu suprafaţa parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha. În cazul viţei-de-vie, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei este de cel puţin 0,1 ha. La livezile tradiţionale, suprafaţa minimă eligibilă a parcelelor pentru Pachetele 1 şi 2 ale Măsurii 214 este de 0,3 ha. În plus, e nevoie de respectarea cerinţelor de eco-condiţionalitate reglementate prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei, respectiv: Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC), Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) şi Cerinţele minime (relevante pentru măsura de agro-mediu). De asemenea, fermierii trebuie să respecte cerinţele specifice pachetelor de agro-mediu solicitate, iar pentru măsura 214 - plăţi de agro-mediu este obligatorie respectarea legii. Mai precis, acestia trebuie să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de agro-mediu (Caietul de agro-mediu) pe o perioadă de 5 ani începând de la data la care a semnat angajamentul cu APIA. Toate înscrisurile trebuie actualizate ori de câte ori se realizează activităţi legate de angajamentul de agromediu asumat. Fermierul trebuie să păstreze acest caiet cu înregistrările făcute, pe toată perioada angajamentului, pentru toate campaniile începând cu anul în care s-a semnat angajamentul şi 3 ani după încheierea acestuia. În cazul unui control din partea APIA, dar şi a altor organisme de control abilitate fermierul trebuie să prezinte acest caiet. Conform Ordinului MADR nr. 275/2011, lipsa Caietului de agro-mediu (pe anul în curs şi anii precedenţi), dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestuia, atrage după sine sancţionarea fermierului, sancţionare care poate ajunge până la excluderea de la plată pe pachet/măsură şi în plus returnarea tuturor sumelor primite în anii anteriori. Pentru parcelele de pajisti permanente pentru care fermierul nu solicita pachete de agromediu, trebuie sa prezinte registrul de evidenta al lucrărilor. "Ţinând cont de activităţile agricole specifice acestei perioade, un alt lucru important care trebuie avut în vedere de catre toţi solicitanţii plăţilor directe pe suprafaţă este respectarea GAEC-urilor 5 şi 8, pentru menţinerea nivelului de materie organică din sol şi pentru evitarea deteriorării habitatelor naturale. Astfel, nu este permisa arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenuri arabile şi arderea vegetaţiei pajiştilor permanente, decât cu acordul organelor competente. Dacă arderea este produsă de persoane necunoscute, proprietarul are obligaţia de a anunţa Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă sau organele de poliţie din zonă. Documentele doveditoare trebuie emise de către autorităţile competente înainte de data controlului" - precizează ing. Florian Pavel, director executiv al instituţiei judeţene. Fermierii vor putea accesa credite în lei la dobânda medie pe piaţa interbancară plus cel mult 4,5% Mesagerul de Bistrita-Năsăud Băncile vor acorda agricultorilor, în contul adeverinţelor APIA, credite cu o dobândă maximă ROBOR (rata medie a dobânzilor în lei pe piaţa interbancară) la 6 luni + 4% pentru Fondul European de Garantare Agricolă, respectiv maxim ROBOR + 4,5% pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Plafoanele sunt prevăzute într-un ordin al ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, care stabileşte şi comisionul încasat de bancă, de sub 1%. Nivelurile dobânzilor şi comisionului vor fi valabile pentru creditele acordate atât beneficiarilor plăţilor directe cât şi pentru beneficiarii axelor I, III şi IV din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). APIA va încheia convenţii cu băncile interesate şi le impune acestora câteva condiţii, pe lângă cele privind dobânzile. Astfel, instituţiile de credit trebuie să deţină sucursale sau agenţii în cel puţin 30% din judeţe şi să fi finanţat în perioada 2008-2012 anumite activităţi din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale şi axei, respectiv axa IV Leader). Totuşi, APIA poate încheia convenţii şi cu băncile care nu îndeplinesc cerinţa privind reţeaua teritorială, dar vin cu oferte de creditare sub nivelul general impus şi acceptă ca acestea să fie înscrise în convenţie. APIA va încheia acte adiţionale la toate convenţiile aflate în derulare, introducând prevederile noului ordin. Ministerul Agriculturii arată, într-un comunicat, că noile prevederi vor încuraja fermierii şi beneficiarii PNDR să solicite credite bancare care să conducă astfel la creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene. Pentru dezvoltarea rurală, rata a ajuns la aproape 60%, dintr-un total de 8,12 miliarde euro, potrivit ministerului. Instituţia arată, de asemenea, că noul cadru legislativ a fost adoptat după consultări cu băncile care au durat aproape un an. Agricultura beneficiază de plăţi europene şi subvenţii naţionale de peste trei miliarde euro anual, dar absorbţia fondurilor pentru dezvoltare rurală se confruntă cu accesul dificil la credite, în special din cauza nivelurilor dobânzilor cerute de bănci. Nu este permisă arderea miriştilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum si a vegetatiei pajistilor permanente. Bistriţa News Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza cu privire la obligatia fermierilor de a respecta Bunele conditii agricole si de mediu (GAEC 5 si GAEC 8), conform carora nu este permisa arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum si a vegetatiei pajistilor permanente. Referitor la GAEC 5: precizam ca nu este permisa arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, obiectivul acestei conditii fiind mentinerea materiei organice in sol prin aplicarea masurilor de gestionare minima a miristilor. Agricultorii care utilizeaza teren arabil (inclusiv pajisti temporare) nu trebuie sa arda miristile si/sau resturile vegetale rezultate dupa recoltarea culturilor (paie de cereale paioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, rapita s.a.), inclusiv miristile sau iarba ramasa dupa cosirea pajistilor temporare. Agricultorilor care nu respecta conditia GAEC 5 li se vor aplica reduceri la suma totala de plata, conform modului de aplicare a sanctiunilor pentru nerespectarea GAEC, indiferent de suprafata arsa. Referitor la GAEC 8: precizam ca nu este permisa arderea vegetatiei pajistilor permanente, obiectivul acestei conditii fiind mentinerea unui nivel minim de intretinere a solului prin protejarea pajistilor permanente. Agricultorii care utilizeaza pajisti permanente nu trebuie sa arda vegetatia, inclusiv iarba ramasa dupa cositul pajistilor. Agricultorilor care nu respecta aceasta conditie li se vor aplica reduceri la suma totala de plata, conform modului de aplicare a reducerilor si excluderilor pentru nerespectarea GAEC, indiferent de suprafata arsa. Precizam ca Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura a incheiat cu Garda Nationala de Mediu (GNM) si cu Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU) Protocolul de colaborare nr. 26/726/30470 din 29.02.2012 privind actiunile de monitorizare a modului de respectare de catre fermieri a bunelor conditii agricole si de mediu referitoare la arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil (GAEC 5) si la arderea pajistilor permanente (GAEC 8). Se urmareste, prin actiuni comune, reducerea cazurilor de ardere a miristilor si a vegetatiei, prin sanctionarea celor care incalca aceste dispozitii, de catre toate cele trei institutii semnatare ale protocolului. Ca urmare a numarului mare de incendieri din anii precedenti, ca masura de prevenire si combatere a fenomenului, APIA a luat decizia ca nerespectarea GAEC 5 si GAEC 8 sa fie incadrata automat la gravitate mare si sa-i fie atribuita sanctiunea maxima in acest sens, prevazuta de Regulamentul (CE) nr. 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori in cadrul politicii agricole comune si de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultor. APIA Călăraşi primeşte până la 1 august a.c., cereri pentru finantari prin Programul National Apicol Observator de Călăraşi Potrivit reprezentanţilor APIA Călăraşi, până pe 1 august 2013, asociaţiile de apicultori din judeţ pot depune cererile anuale pentru sprijinul financiar, conform Planului Naţional Apicol. Apicultorii călărăşeni trebuie să depună anual, la sediul formei asociative unde sunt înscrişi, facand o cerere prin care solicită sprijinul financiar pentru acţiunile decontate prin Programul Naţional Apicol 2011-2013. Sprijinul financiar se acordă pentru: activităţile de profilaxie şi combatere a varoozei, a efectuării analizelor fizico-chimice ale mierii, a achiziţionării materialului biologic pentru refacerea efectivului de familii de albine în vederea obţinerii produselor apicole de cea mai înaltă calitate în stupine, a achiziţionării stupilor. Suma de bani pe care o primesc crescătorii de albine provine din, 50% de la Fondul European de Garantare, iar restul de 50% de la bugetul naţional. Beneficiarii programului sunt: apicultori, persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, categorii organizate în asociaţii de crescători de albine, federaţii, uniuni apicole, cooperative agricole sau grupuri de producători recunoscute, conform legislaţiei în vigoare. Centrele locale din Judetul Călăraşi sunt : Călăraşi, str Prelungirea Dobrogei nr. 4, Comuna Ciocanesti, Budesti Mitreni, str. Gării, nr. 7, Lehliu Gară, str. Valea Argovei. Apia verifică suprafețele agricole declarate de fermieri în cererile unice de plată Observator de Călăraşi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Centrul Judeţean Călăraşi informează că în această perioadă se desfăşoară controlul la faţa locului în vederea verificării suprafețelor agricole declarate de fermieri în cererile unice de plată pentru anul 2013. Una dintre condiţiile şi modalităţile de acordare a plăţilor directe, conform reglementărilor europene şi naţionale pe care trebuie să le respecte fermierii este exploatarea unui teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, cu suprafaţa parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei este de cel puţin 0,1 ha (conform art.7 alin.1 lit..a din O.U.G. nr. 125/2006, cu modificările şi completările ulterioare); în cazul livezilor tradiţionale, suprafaţa minimă eligibilă a parcelelor pentru Pachetele 1şi 2 ale Măsurii 214 este de 0,3 ha (conf. PNDR 2007-2013, versiunea consolidată). De asemenea, o a doua condiţie pentru ca fermierii să beneficieze de plăţile directe este ca aceştia să respecte cerinţele de eco-condiţionalitate reglementate prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei, respectiv: Bunele condiții agricole şi de mediu (GAEC), Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR), Cerinţele minime (relevante pentru măsura de agro-mediu). Totodată, fermierii mai trebuie să respecte şi cerinţele specifice pachetelor de agro-mediu solicitate; pentru măsura 214 – plăţi de agro-mediu este obligatorie ţinerea evidenţei agricole (caietul de agro-mediu trebuie completat şi păstrat pe toată perioada de desfăşurare a angajamentului conform legislaţiei in vigoare), fiind condiţie de eligibilitate. "În cazul în care solicitantul refuză sau restricţionează accesul în exploataţie a reprezentanţilor APIA, pentru efectuarea controlului la faţa locului, cererea prin care s-a solicitat sprijin pe suprafaţa devine neeligibilă", a precizat Marinela Dinulescu, director executiv al APIA Călăraşi. Fermierii vor putea accesa credite în lei la dobânda medie pe piaţa interbancară plus cel mult 4,5% Ziua de Cluj Băncile vor acorda agricultorilor, în contul adeverinţelor APIA, credite cu o dobândă maximă ROBOR (rata medie a dobânzilor în lei pe piaţa interbancară) la 6 luni + 4% pentru Fondul European de Garantare Agricolă, respectiv maxim ROBOR + 4,5% pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Plafoanele sunt prevăzute într-un ordin al ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, care stabileşte şi comisionul încasat de bancă, de sub 1%. Nivelurile dobânzilor şi comisionului vor fi valabile pentru creditele acordate atât beneficiarilor plăţilor directe cât şi pentru beneficiarii axelor I, III şi IV din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). APIA va încheia convenţii cu băncile interesate şi le impune acestora câteva condiţii, pe lângă cele privind dobânzile. Astfel, instituţiile de credit trebuie să deţină sucursale sau agenţii în cel puţin 30% din judeţe şi să fi finanţat în perioada 2008-2012 anumite activităţi din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale şi axei, respectiv axa IV Leader). Totuşi, APIA poate încheia convenţii şi cu băncile care nu îndeplinesc cerinţa privind reţeaua teritorială, dar vin cu oferte de creditare sub nivelul general impus şi acceptă ca acestea să fie înscrise în convenţie. APIA va încheia acte adiţionale la toate convenţiile aflate în derulare, introducând prevederile noului ordin. Ministerul Agriculturii arată, într-un comunicat, că noile prevederi vor încuraja fermierii şi beneficiarii PNDR să solicite credite bancare care să conducă astfel la creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene. Pentru dezvoltarea rurală, rata a ajuns la aproape 60%, dintr-un total de 8,12 miliarde euro, potrivit ministerului. Instituţia arată, de asemenea, că noul cadru legislativ a fost adoptat după consultări cu băncile care au durat aproape un an. Agricultura beneficiază de plăţi europene şi subvenţii naţionale de peste trei miliarde euro anual, dar absorbţia fondurilor pentru dezvoltare rurală se confruntă cu accesul dificil la credite, în special din cauza nivelurilor dobânzilor cerute de bănci. Tot mai putine neregului in exploatatiile de oi si capre din judet Informaţia Zilei Satu Mare Fermierii crescători de oi şi capre din judeţ care au depuse dosarele de subvenţie pe cap de animal pentru anul 2013 vor sufla curând uşuraţi. În aproximativ o săptămână se finalizează controalele în exploataţii, după care din 4 august pot vinde şi din animalele incluse în programul de subvenţie. După cum ne-a spus Viorel Benţe, şef de serviciu în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Satu Mare, an de an neregulile constatate în exploataţii sunt tot mai puţine, în ciuda faptului că efectivele de animale sunt în creştere. Creşterea efectivelor de oi şi capre din judeţ este confirmată şi de statistica deţinută de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Satu Mare. Potrivit informaţiilor primite din surse ale acestei instituţii, la mijlocul lunii iulie erau în exploataţiile din judeţ 268.783 de oi, din care 140.500 oi, 4.500 de berbeci, diferenţa fiind mioare şi miei. La specia capre, statistica arată că în judeţ sunt 11.760 de capete, din care 7.630 de capre, 175 de ţapi şi tineret din anii 2012 – 2013 aproximativ 3.400 de capete. În ambele cazuri campaniile de informare desfăşurate în ceea ce priveşte necesitatea, dar şi obligativitatea identificării au dat rezultate. Sunt foarte puţine animale care n-au crotalii. Motivul necrotalierii pare să fie că aceste animale rămân în gospodării sau/şi exploataţii pentru consum propriu. APIA plăteşte crescătorii de bovine din zonele defavorizate Tribuna Sibiu Teodor Haţegan, director executiv al Centrului Judeţean APIA Sibiu, anunţă crescătorii de bovine că, de săptămâna viitoare, APIA efectuează plăţile aferente ajutorului specific acordat producătorilor de lapte şi carne de vită din zonele defavorizate, pentru anul de cerere 2012, în valoare totală de 26.233.160 euro, cu sursă de finanţare Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA). La nivel naţional, de acest ajutor beneficiază 78.691 crescători de animale cu un efectiv de 281.544 animale eligibile, dintre care 275.293 vaci de lapte, 3.235 bivoliţe de lapte şi 3.016 taurine din rase de carne şi metişii acestora. La nivelul judeţului Sibiu, de acest ajutor beneficiază 1.077 crescători de animale cu un efectiv de 5.103 animale eligibile, dintre care 4.487 vaci de lapte, 492 bivoliţe de lapte şi 124 taurine din rase de carne şi metişii acestora. "Cuantumul ajutorului specific calculat pentru categoria vacii de lapte - declară directorul Teoodor Haţegan, este de 93,42 euro, pentru categoria bivoliţe de lapte este de 187,5 euro iar pentru categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora cuantumul este de 300 de euro". Menţionăm că valoarea acestui ajutor specific a fost calculată la cursul euro/leu stabilit de Banca Centrală Europeană la ultima cotaţie a lunii septembrie 2012, respectiv 4,5383 lei. . APIA a început verificarea suprafeţelor declarate de fermieri în cererile unice de plată pentru anul 2013 Arena Vâlceană Adrian Pintea, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Vâlcea, informează că, în această perioadă, se desfăşoară controlul la faţa locului în vederea verificării suprafeţelor agricole declarate de fermieri în cererile unice de plată pentru anul 2013. Condiţiile şi modalităţile de acordare a plăţilor directe, conform reglementărilor europene şi naţionale, pe care trebuie să le respecte fermierii sunt: – exploatarea unui teren agricol de cel puţin 1 ha, cu suprafaţa parcelei de cel puţin 0,3 ha (în cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de 0,1 ha, iar în cazul livezilor tradiţionale, suprafaţa minimă eligibilă a parcelelor pentru Pachetele 1şi 2 ale Măsurii 214 trebuie să fie de 0,3 ha); – respectarea cerinţelor de eco-condiţionalitate pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei, respectiv Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC), Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) şi Cerinţele minime (relevante pentru măsura de agro-mediu); – respectarea cerinţelor specifice pachetelor de agro-mediu solicitate; pentru măsura 214 – plăţi de agro-mediu, este obligatorie o evidenţă agricolă (caietul de agro-mediu trebuie completat şi păstrat pe toată perioada de desfăşurare a angajamentului, conform legislaţiei în vigoare), fiind condiţie de eligibilitate. “În cazul în care solicitantul refuză sau restricţionează accesul în exploataţie a reprezentanţilor APIA, pentru efectuarea controlului la faţa locului, cererea prin care s-a solicitat sprijin pe suprafaţă devine neeligibilă”, a avertizat Adrian Pintea, directorul APIA Vâlcea.
Posted on: Mon, 29 Jul 2013 11:05:29 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015