Mocăniţa de la Vişeul de Sus – plimbare pe ultima cale ferată forestieră din Europa emaramures.ro/userfiles/Image/Foto%20Maramures/Calamitati/Inundatii/Viseu%20de%20Sus_inundatii_vedere%20de%20sus.jpg Când spunem Maramureş, spunem ţinut al legendarelor şi peisaje de poveste. Însă mai există un lucru foarte important adăpostit în spectaculoasa zonă a Maramureşului: o mocăniţă care circulă de sute de ani pe ultima cale ferată forestieră care a mai rămas astăzi, nu doar în toată România, ci în întreaga lume. Mocăniţa de la Vişeul de Sus este o mare avuţie şi deosebit de importantă pentru patrimoniul cultural, dar şi din punct de vedere tehnic. financiarul.ro/wp-content/uploads/1335212471_16.jpg Cunoscută şi ca “Mocăniţa de pe Valea Vaserului”, bogăţia aceasta o găsim acolo unde se agaţă harta în cui: în nordul ţării, la graniţa cu Ucraina, în localitatea Vişeul de Sus. Valea Vaserului se află din anul 2007 sub protecţie europeană şi face parte din Parcul Natural Munţii Maramureşului. Localitatea a devenit tot mai cunoscută şi căutată de turiştii care vin din toate colţurile lumii, pentru a face o plimbare cu ultima mocăniţă pe abur. Calea Ferată Forestieră Vişeul de Sus reprezintă ultima cale ferată forestieră adevărată, care funcţionează cu abur. Istoria Mocăniţei de la Vişeul de Sus îşi are începuturile în secolul al XVIII-lea, atunci când teritoriul ţării se afla sub stăpânire austro-ungară. De fapt, pentru Vişeul de Sus acest lucru nu a fost atât de “rău”, întrucât nemţii i-au lăsat cea mai mare bogăţie, care a propulsat localitatea pe un rang înalt şi cunoscut de mii de naţii de oameni. Coloniştii nemţi au fost cei care au pătruns în pădurile din Valea Vaserului şi au exploatat bogăţia în resursele de lemn existente acolo. Lemnul a fost dus la gaterele de la Vişeul de Sus, prin intermediul plutăritului (n.r. transportul pe apă al buştenilor, legaţi în plute). Acesta a fost un început modest de evoluţie a zonei bogată în lemn, căci mai târziu, în anul 1932 începe construcţia Căii Ferate Forestiere. În această perioadă, căile ferate forestiere încep să se răspândească în toată Europa, pentru a le servi la căratul lemnului din pădure către punctul de prelucrare. Cu toate că, în Europa căile ferate forestiere au fost repede înlocuite cu drumuri forestiere, în ţara noastră acest lucru s-a menţinut mult timp. Momentul de cumpănă îl reprezintă anii ’90, odată cu schimbările economice şi căderea comunismului, când locomotivele şi vagoanele au fost scoase din uz, demontate, şi, evident, şi-au găsit sfârşitul la fier vechi. În acest peisaj sumbru, Mocăniţa de la Vişeul de Sus rezistă fantastic dezastrului, fiind singura mocăniţă care a supravieţuit, iar astăzi a devenit un obiectiv turistic, tehnic şi cultural de o valore deosebită. Mocăniţa de pe Valea Vaserului îşi îndeplineşte şi astăzi rolul pentru care a luat odinioară naştere, acela de a transporta lemnele. Însă şi-a mai adăugat un rol, la fel de important, în anul 2000, acela de a duce turiştii într-o plimbare de neuitat. În 2005, au fost ataşate vagoanele de persoane care funcţionează conform unui program şi sunt tractate de o locomotivă pe abur. Traseul este de 60 de kilometri distanţă şi traversează o zonă împădurită, de-a lungul râului Vaser, peste poduri şi prin tunele. O frumuseţe rară se găseşte aici, de o sălbăticie fermecătoare. Altitudinea maximă pe care o traversează mocăniţa pe ruta sa este de 1100 metri, în zona Comanu, fiind presărată pe ici, pe colo cu câteva halte vechi rămase şi astăzi. Sezonul turistic al Mocăniţei de la Vişeu începe primăvara şi ţine până toamna, conform unui Mers al trenurilor, care se găseşte pe site-ul oficial cffviseu. Drumul mocăniţei începe la Vişeu, de unde urcă până la staţia Paltin, 2 ore de mers, loc în care se face un popas de relaxare, în care turiştii pot admira frumuseţile zonei, având la dispoziţie o ofertă bogată de mâncare, datorită serviciilor de catering din zonă. Timpul de staţionare la staţia Paltin este de aproximativ 120 de minute, şi diferă şi în funcţie de starea vremii. Totodată, există aici şi trenuri cu abur speciale, numite trenuri-charter, care fac trasee la cererea turiştilor, şi se programează în prealabil, cel puţin cu o săptămână înainte. Există şi un tren-hotel cu 20 de compartimente de dormit. Mocăniţa de la Vişeul de Sus reprezintă singura mocăniţă care circulă pe ultima cale ferată forestieră activă din Carpaţi.
Posted on: Fri, 09 Aug 2013 08:15:30 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015