NU C�INII, CI ESCROCII AR TREBUI �EUTANASIAŢI�! Maria Diana Popescu, Agero O atmosferă demnă de Războiul Rece a personificat summitul G20 de la Sankt Petersburg. �n drum spre locul său, Putin a trecut prin faţa lui Obama fără să scoată un cuv�nt. Dacă tot s-au �nt�lnit de florile mărului greii planetei (adică degeaba, �n traducere populară), fără să găsească soluţii de stopare a războiului civil din Siria (se ştie, Rusia şi China au păreri comune �n apărarea lui Bashar al-Assad şi se opun, cum e şi firesc, intervenţiei militare �n Siria), măcar au făcut la final o fotografie de familie cu z�mbet publicitar, care a invadat rapid lumea virtuală. Revenind la c�inii străini aciuaţi �n ograda Ţării, bancherii din băncile-mamă, simţind că li se str�nge cordonul �n jurul g�tului, au retras �ntr-un an şi jumătate cam 5 miliarde de euro din filialele rom�neşti. Drum bun! Adio şi n-am cuvinte! Băncile s�nt veriga toxică din lanţul slăbiciunilor financiare! Unele se duc pe copcă, altele s�nt �nghiţite de rechini. Doar c�teva mai plutesc cu vesta de salvare. Oare să se descotorosească de ele at�t uşor strategul benere, cel care �n 1985 scria �n presa comunistă articole antiimperialiste, �mpotriva mecanismului spoliator al dob�nzilor variabile? Cotrobăind prin presa vremurilor apuse, Lucian Isar a dat jos praful de pe un articol trăsnet: �Ţările �n curs de dezvoltare - jefuite de zeci de miliarde de dolari datorită inechităţilor din relaţiile economic internaţionale�, semnat, �Mugur Isărescu, Institutul de Economie Mondială, 1985�. Ia uite domnule, unde era patriotul de alaltăieri! �Săracii s�nt constr�nşi să facă daruri bogaţilor�, continuă �n articol economistul, pe atunci Mugur pe creanga finanţelor. Devenit acum strateg ne�nfricat, �ntr-o analiză cu privire la �greşelile făcute �n economia rom�nească�, a lăsat să-i scape de sub haina academică o formulă magică: �iar o frecăm!�. Aceasta şi multe alte perle fiind, probabil, p�rghii de lucru �n politica monetară. Ce să �nţelegem din sintagma de podgorie? Că benere practică aceeaşi metodă a �frecatului� la fel ca şeful ei, şi că e at�t de suverană, �nc�t a ajuns să controleze la buzunar statul rom�n. Oare intrarea pe poarta Academiei s-a făcut cu astfel de formule magice? Cred că trebuie să �l scuzăm din moment ce �i are pe cei şapte ani de acasă şi se exprimă deseori la fel cum i se vorbea �n copilărie. Bun, mergem mai departe. O directivă U.E. scoate din piaţă 90% din ţigările produse �n Rom�nia, iar Guvernul şi-a dat cu st�ngul �n dreptul prin aprobarea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană. �n 1848 au murit 40.000 de familii de rom�ni transilvăneni, ca să ne lase moştenire - printre alte comori naţionale - munţii auriferi pe care străinii de neam şi de Ţară i-au acostat pe spagă şi vor să-i dinamiteze, ca să ne ia aurul şi să lase �n schimb otrava. Firma implicată se aşteaptă la profit de cel puţin două miliarde de dolari. Deci, care e meseria de bază a politicienilor rom�ni? Exportatori de profituri şi naţionalizatori de pierderi. Protestele pentru Roşia Montană s-au �nteţit �n toată ţara, numai specialistului �n revoluţii şi �n calcan cu năsturei la grătar nu prea-i mai pasă de nimic, din moment ce scoate cu furculiţa din cap rime cu tigăi şi proţapuri. Pe şleau, �l doare la bască! Ce? Mai e el de rangul rom�nilor care protestează �n stradă pentru Patrie? Lovitura de stat l-a căptuşit cu fermă, conac şi cu alte zeci de acareturi scumpe. Care scriitor mai e căpătuit ca el? �ntr-un sistem economic falit din start, �ntr-un sistem politic care a plantat toţi ticăloşii, escrocii şi analfabeţii pe funcţii de răspundere, e firesc să avem parte doar de catastrofe. O corupţie �nfricoşătoare care durează de 24 de ani! Cu toate că avem suficiente rezerve pentru a fi independenţi energetic, s�ntem o ţară v�ndută, �mprumutată, �n categoria cerşetorilor U.E. Mulţi nu vor să audă adevărul, aşa că te atacă, te fac conspiraţionist, dar asta nu schimbă deloc adevărul. Privatizarea �n ghilimele a �ntregii industrii şi economii rom�neşti trebuia dusă la capăt. Era, nu-i aşa, un morman de fiare vechi, potrivit lui Nea Petrică, revoluţionarul lui peşte, şi vai, nevoie mare, să scăpăm de ea prin �nv�rtelile şi mişmaşurile guvernanţilor din 1990 şi p�nă acum. Ne-au scăpat de industrie, adică de fierul vechi, de agricultură. Nu mai avem aproape nimic, s�ntem �curaţi. Ne-au scăpat şi de resursele energetice, iar acum stăm cu m�na �ntinsă la alţii, ca să nu �ngheţăm de frig iarna �n case. De aici �nainte ne vor scăpa de aur, argint, uraniu, wolfram şi alte elemente din tabelul lui Dmitri Ivanovici Mendeleev. Depozitul de aur de la Roşia Montană este estimat la cca. 300 de tone de aur şi 1600 tone de argint. Ca să nu mai vorbim de tehnologia poluantă cu cianuri, ce va transforma zona �n pustiu, de jaful pe care �l prevede contractul demarat de un venetic mafiot, de locul �ncărcat de istorie şi de vestigii ale civilizaţiei noastre.
Posted on: Wed, 18 Sep 2013 18:07:47 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015