Natura a fost gazda si martora unei povesti ce a avut ca protagosti un cerb si o caprioara.Povestea incepe intr o zi geroasa de iarna,in care fauna campiei si a padurii reusea sa supravietuiasca cu multa truda.Iarba ce dadea viata peisajului prin cluarea ei verde pigmentata de zburdalnicii sai fluturi,fusase suprimata de omat.Acesta o toropise aspru fara a mai lasa vietuitoarele sa o serveasca. Frunzele copacilor n au avut o alta predestinare,au fost si ele la randul lor victimele necrutatorului ger. Singurul parau ce potolea setea vietuitoarelor,cedase si el transformandu se in patinuar lipsit de dansatori. Natura parea ca trecuse in nefinta,dar nu isi daduse ultima suflare pt a tine vie dragostea dintre o caprioara si un cerb.Acestia avusasera doi iezi,care dupa ce au crescut au ales sa traiasca solitari.Iubirea dintre aceste animale,se nascuse in primul lor an de viata,urmand sa implineasca 7 primaveri,atat el cat si ea.Sentimentele ce si le purtau ii ajutase sa supravituiasca in salbaticia necrutatoare.Acum treceau printr o perioada de agonie din pricina iernii,dar se descurcasera si n alti ani,si mai grei. Intr o dimineata,el se trezeste mai devreme,vazand o cat de profund doarme nu se indupleca s o trezeaca de acesta data,o lasa dormind si pleca in cautare de hrana,fiind optimist ca se va intoarce pana cand ea se va trezi.Dupa 3 sferturi de ceas caprioara se trezeste.Constatarea ca cerbul a plecat fara a o trezi a infuriat o,intelegerea lor ne fiind astfel.Judecarea sub presiunea nervilor o face sa plece,spunand:,,de ce sa l caut eu?pt a sa inveta minte,ia sa plec eu'.El revine in locul unde isi lasase iubita cu fan uscat pt ea,obtinut dupa o munca istovitoare prin nametii de zapada.Negasindu si consoarta,pleaca trist cu urechile bleojdite in cautarea ei.Ingandurat si abatut,strabatea la pas agale cararile padurii.Neatentia pusase stapanire pe el,de parca pericolele n ar fi existat. Doi tarani dintr un sat invecinat,dornici sa isi rotunjeasca veniturile din agricultura,pleaca in padure la braconaj de caprioare pt a le valorifica pielea.Cautarea pradei nu dureaza prea mult,pana zaresc un cerb ce traversa poenita din padure.Zarindu l,unul dintre braconieri isi pregateste pusca,ia pozitia de tragere,fixeaza prada in tinta,si trageee.Cerbul pica la pamant,cu un ultim geamat,inainte de a isi da duhul si cu ultimele puteri ridica capul si continua sa o caute cu privirea,doar cu privirea,corpul ne mai ajuntandu l. Caprioara auzind zgomotul impuscaturii,trasare,si pleaca in cautarea cerbului.Ajunsa n poienita,zareste braconierii ce carau cadavrul iubitului ei. Suferinta si chinul o coplesesc,iar vinovatia ii provoaca regrete teribil de chinuitoare.Ramasa singura si apasata de sentimentele vinovatiei,pribegea prin salbaticie.Dupa o noapte de hoinarit,pe cand se crapa de ziua are nesosinta de a fi zarita de o privire criminala,a unui lup.Slabita,singura si fara apararea de odinioara a cerbului,pica prada in coltii lupului infometat... Daca orgoliul,ambitia,incapatanarea nu ar fi existat,care ar fi fost deznodamantul acestei povesti?
Posted on: Mon, 07 Oct 2013 10:30:14 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015