O poezie "potrivita"!!!! “A fost odata ca-n povesti, A fost – de-ar mai fi iara - Din neamuri tracice, regesti, O prea frumoasa tara. Si era una pe pamant Si mandra-n toate cele Cum e icoana unui sfant Si Luna intre stele. Ma doare-n suflet cand privesc La tot ce se intampla Si in mormant ma rasucesc Si cuie-mi intra-n tampla. Eu nu mai simt miros de tei In viata mea postuma, Nu vad nici vajnici pui de lei. Doar mucegai si huma. Luceferi nu mai stralucesc Cand tara e o rana, Copiii mamele-si bocesc Ca n-au in blide hrana. Cantat-am graiul romanesc, Aceasta dulce limba. Dar astazi, cei ce-o mai vorbesc Prin alte tari o schimba. Degeaba le-am lasat cu dor O “Doina”, sa tresara! Trecutul nu e viitor Si viata li-i amara. Nici harta nu-i ca-n alte dati Din Nistru pana-n Tisa; Moldova-i astazi jumatati. Cat rau facutu-ni-s-a! Degeaba scris-am eu scrisori Din vremuri de urgie Si m-am rugat de-atatea ori Mai bine sa va fie. Avut-am piatra la hotar Si-n tara noastra singuri Cules-am holde din brazdar. Acum n-aveti nici linguri… O, biet popor roman sarac Cu-o tara prea bogata! Tu vino-i raului de hac Sa nu ti-o vanda toata! Si da-i afara pe straini Cu toti imburghezitii, Sa nu-ti mai fie-n alte maini Guverne si politii! Cu trupe de comedianti Numindu-le partide Sunteti romanii emigranti Din rai in tari aride. Pierdut-ati banii tarii-n vant Si-i goala visteria. Mai dati si ape si pamant Si vindeti Romania. Mihai Viteazul v-a lasat O tara mai rotunda. Voi azi ati scos-o la mezat, Strainii va inunda. Aveti intinsul Baragan Si nu aveti o paine, Aveti si turme si ciobani Dar duceti vieti de caine. Aveti bogatii munti Carpati Si dulcea Miorita, Paduri de brazi ce va sunt frati, Si flori in poienita, Aveti o delta ca-n povesti - Vedeti sa nu v-o fure - Atatea ape, atatia pesti Si nu mancati nici mure… Nici vii pe deal nu mai zaresti, Livezile se-uscara Cand mărul Tarii Romanesti Se-aduce de afara. Nu vine Mircea cel Batran, Nici Stefan, de la Putna Sa vi-l alunge pe pagan Cand voi lasat-ati lupta! Albastrul cerului senin Se-ntuneca mai tare De-atatia nouri de venin, De-atata delasare. Nu voi a va-nvata de rau Ci-ncerc a va-telege: De ani si ani cadeti in hau, Nimic nu va mai merge. Rusine sa va fie-n veac Ca v-ati tradat strabunii De parca n-ati fi pui de dac Ci rude-ati fi cu hunii! Lasati pe-ai vostri guvernanti Sa va inece-n smoala, Sa fiti doar simpli figuranti Pe scena lor de boala? Un singur lucru eu voi sti In lumea care trece: Urmasul meu roman va fi Si muritor si rece. Eu nu mai am ce sa mai sper. Va vad de-atata vreme Tarandu-va in trai mizer De griji si de probleme. Si nici nu pot a mai privi A voastra neputinta. Ma-ntorc la starea mea dintâi. Ma-ntorc in nefiinta.” Luceafarul vorbi profet Spre neamul lui, spre tara. Si, lacrimand, se stinse-ncet. Muri a doua oara…
Posted on: Tue, 09 Jul 2013 06:37:49 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015