POZITIA ACADEMIEI ROMÂNE PRIVIND PROIECTUL DE EXPLOATARE MINIERĂ DE LA ROŞIA MONTANĂ Academia Română şi-a exprimat punctul de vedere în legatură cu acest proiect de exploatare minieră de la Roşia Montană dorind să prevină o eroare cu efecte negative asupra comunităţii, mediului înconjurător şi vestigiilor arheologice din zonă şi să semnaleze consecinţele riscante pentru Statul Român. O analiză obiectivă demonstrează că proiectul nu reprezintă o lucrare de interes public şi prin urmare nu justifică efectele colaterale negative şi riscurile implicate în proiect. Argumentele pe care se bazează poziţia Academiei Române sunt următoarele: 1. Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17-20 ani nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor. Numărul locurilor de muncă în perioada operaţională a exploatării, estimat la mai puţin de 500, nu rezolvă nevoile locale. Nu este clar câte din aceste locuri de muncă pot fi ocupate de localnici şi câte de persoane aduse din exterior. Zona are nevoie de soluţii economice pe termen lung, bazate pe resurse regenerabile, preconizate tot mai intens de Uniunea Europeană. 2. Distrugerea comunităţii Roşia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea populaţiei, demolarea unor clădiri (inclusiv monumente istorice), biserici şi mutarea unor cimitire este inacceptabilă şi aminteşte de o perioadă pe care am considerat-o încheiată. 3. Beneficiile economice ale Statului Român, rezultate din redevenţele de 6 % asupra exploatării şi diverse impozite, sunt nesemnificative în raport cu consecinţele proiectului. În lume (mai ales în Orientul Mijlociu şi Asia Centrală) în loc de concesionare se practică aşa numitul “production sharing agreement” (acord de împărţire a producţiei). Potrivit acestui tip de relaţii între un stat şi o companie de extracţie a unor resurse minerale (de obicei petrol), după ce compania îşi acoperă costurile de capital şi operaţionale, producţia este împărţită între stat şi companie, de obicei 80% pentru statul respectiv şi 20% pentru companie. Doar o asemenea relaţie în cazul exploatării miniere de la Roşia Montană ar fi atractivă din punct de vedere economic pentru Statul Român. 4. Anticipata strămutare şi reamplasare forţată a unei părţi a populaţiei care refuză să-şi vândă proprietăţile riscă să antreneze Statul Român în situaţii juridice dificile în faţa organismelor internaţionale (europene, CEDO) cu consecinţe greu de evaluat în prezent. În asemenea situaţie răspunde Statul Român şi nu compania. Acest aspect trebuie analizat cu toata seriozitatea de autorităţile competente. 5. Exploatarea la suprafaţă, în patru cariere deschise şi crearea unui bazin de acumulare a rezidiilor în spatele unui baraj de 180 metri înălţime, închizând valea Corna, ar produce o mutilare gravă a peisajului. Actuala exploatare de cupru în cariera deschisă de la Roşia Poieni, ca şi alte exploatări miniere în carieră deschisă din ţara, ilustrează clar consecinţele unor asemenea lucrări asupra mediului înconjurător. 6. Barajul preconizat, construit din rocă sterilă, nu prezintă garanţii în situaţii extreme, după cum demonstrează experienţa mai multor ţări în care s-au produs accidente grave în diverse exploatări miniere. Prezenţa unui asemenea bazin de acumulare şi baraj în vecinătatea imediată a oraşului Abrud reprezintă un mare risc şi nu există nicio garanţie că un accident nu se poate produce, iar pedepsirea ulterioară a vinovaţilor nu ar mai servi la nimic. 7. Exploatarea preconizată periclitează grav zona arheologică Alburnus Maior, unică în lume şi de mare valoare istorică şi culturală. Distrugerea - chiar numai parţială - a vechilor galerii romane este total inacceptabilă într-o ţară care îşi respectă trecutul istoric şi originile. 8. Folosirea cianurii de sodiu în procesul tehnologic şi depozitarea în bazin deschis a rezidiilor, conţinând resturi de cianură, produşi de “neutralizare” a cianurii (de asemenea potenţial toxici) şi mai ales metale grele, creează motive serioase de îngrijorare. Chiar dacă “neutralizarea cianurii” promisă de proiect s-ar realiza într-un grad avansat, toxicitatea rezidiilor rămâne o sursa de grave riscuri. 9. Nu există garanţia ca la terminarea lucrarilor şi închiderea exploatării, firma investitoare va putea asigura costurile de refacere a mediului. Experienţa altor ţări (de exemplu SUA) arată că asemenea costuri sunt uriaşe şi nu sunt acoperite de garanţiile financiare depuse de firmele în cauză. Tendinţa mondială actuală este de a preveni degradarea mediului şi nu de a-l reface ulterior. 10. Proiectul încalcă o serie de convenţii şi alte elemente ale legislaţiei europene, semnalate anterior. În situaţii similare, alte ţări au procedat cu mai multă prudenţă şi au evitat să accepte riscurile implicate în proiecte asemănătoare. Cunoaştem documente care afirmă că “în Germania un asemenea proiect este de neconceput”, iar Bulgaria şi Armenia nu au aprobat proiecte de acelaşi tip. 11. Nu pot fi trecute cu vederea unele decizii recente ale justiţiei în legătură cu acest proiect. Declararea prematură a localităţii Roşia Montană ca “zonă industrială” împiedicând astfel alte activităţi economice potenţiale (de exemplu turism rural şi cultural) a fost socotită drept încălcare a legislaţiei. 12. Academia Româna consideră că nu pot fi ignorate numeroasele proteste individuale şi colective ale societăţii civile, ale unor instituţii ştiinţifice, religioase (inclusiv Biserica Ortodoxa Română), culturale din ţară şi străinătate, ale unor personalităţi şi oameni de ştiinţa şi cultură. Nu se poate trece cu vederea rezistenţa şi nemulţumirile unei părţi din populaţia locală afectată de proiect, care riscă să-şi piardă proprietăţile şi să părăsească locurile unde au trăit o viaţă întreagă, ei şi strămoşii lor. Academia Română cere din nou autorităţilor Statului Român să analizeze cu multă atenţie proiectul, sub toate aspectele sale, antrenând specialişti dezinteresaţi şi oneşti din ţară şi străinătate, inclusiv din organismele europene, înainte de a da cale liberă acestui proiect atât de controversat şi - după părerea noastră - extrem de periculos. Academia Română încearcă astfel să prevină un dezastru ecologic şi cultural, cu multiple consecinţe inacceptabile. acad.ro/rosia_montana/pag_rm04_decl.htm
Posted on: Sat, 31 Aug 2013 22:38:44 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015