RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ DE FILIALA TIMIŞ A PRM DE LA ULTIMELE ALEGERI PÂNĂ ÎN PREZENT ( Rostit la Conferinţa Judeţeană Extraordinară din 21 iulie 2013 ) Dat fiind faptul că preşedintele ales la ultima Conferinţă Judeţeană, din 14 martie 2010, a fost exclus din partid, în luna septembrie anul trecut, sunt nevoit să vă prezint eu acest raport în calitate de preşedinte interimar al Filialei Timiş a PRM. Pentru început mă voi referi la contextul European actual. În mai multe ţări din Europa formaţiunile naţionaliste câştigă teren, în special datorită crizei economice aflată în desfăşurare: Frontul Naţional din Franţa, Partidul Independenţei ( UKIP ) din Marea Britanie, Partidul Piraţilor din Germania, ţară în care un alt partid, Alternativa pentru Germania, a surprins prin creşterea la 12000 a numărului de membri în doar câteva luni, Partidul Zorii Aurii din Grecia, Partidul Ataka din Bulgaria, partidul radical naţionalist Jobbik din Ungaria etc. Numai în România, singurul partid naţionalist, PRM, la alegerile parlamentare din decembrie, anul trecut, a coborât sub 2%. Pentru cineva care nu este coleg cu noi, pare de neînţeles de ce un partid ca al nostru n-a reuşit să intre în Parlament de două ori consecutiv, deşi are la bază doctrina naţională şi se adresează unui electorat în proporţie covârşitoare naţionalist. Pentru un PRM-ist informat, răspunsul este simplu: partidul, în ultimii opt ani a scăzut foarte mult din punct de vedere structural, al numărului de organizaţii şi al numărului de membri. Analizând scena politică din România constatăm: USL, aflându-se la guvernare în condiţii de criză este firesc să scadă în preferinţele electoratului datorită creşterii preţurilor, a impozitelor şi a lipsei locurilor de muncă ; PDL se află într-o perioadă cu tendinţă de scădere datorită faptului că funcţionează după principiul vaselor comunicante cu partidul preşedintelui Traian Băsescu; PPDD riscă să se destrame nemaiavând un post de televiziune care să-l susţină; Mişcarea Populară stagnează în jurul unui procentaj nesatisfăcător pentru cei care au iniţiat-o. Rezultă că PRM are toate şansele să-şi revină dacă îşi reface sructurile. Dacă nu acţionăm din timp în sensul atragerii de noi membrii, printr-o ofertă electorală bine întocmită, riscăm să nu avem cu cine să preluăm voturile pe care electoratul ar dori să ni le ofere, aşa cum de altfel, într-o oarecare măsură, s-a şi întâmplat la alegerile generale din 9 decembrie 2012, când am avut candidaţi în doar 60% dintre colegiile din ţară. Doar de noi depinde ca perioada 2008 – 2012, cea mai proastă din istoria partidului, să fie înlocuită cu o perioadă mult mai bună, de revenire sau chiar de relansare a activităţii, care să ducă la obţinerea unor rezultate comparabile cu cele din anul 2000, când cu 25% din voturile bţinute la nivel de ţară, am devenit a doua formaţiune politică după PSD şi cel mai puternic partid de opoziţie. Această poziţionare, deosebit de bună, din anul 2000, în loc să ne determine să turăm motoarele pentru a câştiga alegerile şi a prelua Guvernarea, ne-a moleşit, obţinând în 2004 un rezultat înjumătăţit faţă de scrutinul anterior. Am ratat un moment important în istoria partidului. Să nu mai spunem că tot în acea perioadă, s-au făcut greşeli de neadmis. Perceput de electorat ca un partid sărac, PRM şi-a permis să angajeze pentru campania electorală din 2004 o firmă din Israel cu un contract în valoare de 2 milioane de dolari. N-aveam nevoie de aşa ceva. Pentru a plăti suma uriaşă amintită anterior au fost acceptaţi să candideze pe listele PRM tot felul de personaje cu imaginea şifonată care desigur că au sponzorizat partidul pentru locurile ocupate pe liste. Dintr-un partid justiţiar şi curat nu ne-am mai diferenţiat în sens pozitiv faţă de celălalte partide existente pe scena politică românească din acea vreme. Cea mai mare greşeală a fost însă aceea de a cere scuze pentru holocaustul împotriva evreilor. Nu era treaba unui partid naţionalist ca PRM să facă acest lucru, să-şi îndepărteze electoratul care fusese educat zeci de ani că în ţara noastră n-a fost holocaust. Putea s-o facă Guvernul prin gura prim-ministrului său Adrian Năstase, sau a Preşedintelui României, Ion Iliescu, în nici un caz noi. Probabil că s-a procedat intenţionat aşa pentru a scădea brutal în preferinţele electoratului. A urmat anul 2008 în care alegerile uninominale ne-au scos înafara Parlamentului. Se ştia încă din 2006 că următoarele alegeri vor fi uninominale. Ca urmare, personalităţile pe care le avea PRM trebuiau să devină mult mai vizibile prin participarea la emisiunile televizate ale posturilor naţionale, pentru a da impresia de forţă, pentru a scoate în evidenţă că avem mulţi oameni de valoare, nu unul, sau în orice caz nu puţini încât să-i numeri pe degetele de la o mână. Cine a dispus ca oamenii de valoare din PRM să apară doar cu aprobare la posturile naţionale de televiziune? Vă las pe dumneavoastră să răspundeţi. Politica înseamnă şi imagine şi spectacol, de preferat făcut la modul serios, prin transmiterea de idei care, aplicate, ar putea conduce la o viaţă mai bună pentru fiecare dintre noi. Referindu-ne la Filiala Timiş a PRM, trebuie să începem cu un aspect negativ precizând că ultimii doi preşedinţi aleşi au fost licenţiaţi în ştinţe economice dar au făcut de râs această categorie profesională, lăsându-ne, cu gropi financiare cam de aceeaşi mărime, de zeci de milioane de lei vechi, după ce au fost excluşi din partid. Este de neînţeles cum astfel de oameni au ajuns la conducerea unei filiale de partid justiţiar cum este PRM. Cred că v-aţi dat seama că este vorba de Mircea Purceld şi Grigore Trif. Bineînţeles că, la vremea respectivă am comunicat conducerii centrale această situaţie dar nu s-a întâmplat nimic pentru că departamentul financiar de la Bucureşti este ca şi inexistent. Nu degeaba PRM are conturile blocate datorită unor datorii neplătite de ani de zile. Din acest motiv nici o filială care are subconturi nu mai poate lucra cu băncile pentru că riscă să rămână fără bani. Deranjant este că nimeni din conducerea PRM nu se referă la faptul că aceste datorii ar trebui să fie plătite urgent pentru deblocarea conturilor partidului. Nu putem să ţinem la nesfârşit în geantă banii de cotizaţii. Ar însemna să fim catalogaţi drept un partid neserios. Revenind la Filiala Timiş, fără să fim economişti, cu multă chibzuială şi cumpătare, cei care am preluat conducerea, după respectivii preşedinţi, am reuşit să acoperim gropile financiare în cauză, având în prezent şi nişte bani economisiţi. Am decis să nu cheltuim din aceste economii nici pentru organizarea actualei conferinţe, sumele necesare fiind asigurate de membrii biroului executiv judeţean. De numele celor doi preşedinţi, amintiţi anterior, se leagă şi eşecurile pe care le-am înregistrat la alegerile locale şi la cele parlamentare din 2008 încoace. Datorită lipsei de implicare, de la an la an numărul organizaţiilor din judeţ a tot scăzut. La fel s-a întâmplat şi cu numărul de membri al acestora. Nu s-a mai mers în judeţ cu anii. De exemplu PRM-istii de la Banloc au spus că n-a mai fost nimeni la ei de 5 ani. Nu e de mirare că unele organizaţii au plecat cu totul la alte partide. Chiar şi în cazul Filialei Timişoara situaţia nu este cu nimic mai roză. Numărul de membri a scăzut îngrijorător de mult. Este adevărat că începând cu februarie acest an au fost reluate acele întruniri lunare, în cadrul cărora se dezbat tematici de interes pentru fiecare dintre noi şi se acordă ajutoare sociale pentru membrii de partid aflaţi într-o situaţie materială deficitară. S-a constatat o înviorare a vieţii de partid precum şi înscrierea de noi membri datorită implicării domnului Ion Creţa , a doamnei Anca Perianu etc. Sperăm ca noul consiliu de conducere care a fost ales în 27 iunie a.c să realizeze rapid un progres semnificativ în ce priveşte numărul de membri, iar în cazul noului preşedinte ales, Aboultef Gassan să-i descoperim calităţi pe care n-a dovedit că le are în repetatele rânduri când a fost interimar. În ce priveşte rezultatele obţinute la alegeri de către Filiala Timiş a PRM constatăm că acestea au fost în continuă scădere din 2000 încoace. În 2000 am obţinut la Locale aproximativ 60 de consilieri locali şi un primar la Fibiş, iar la Generale 5 parlamentari, cel mai mare număr din toate judeţele ţării, pe care l-a obţinut PRM. În 2004, la Locale am obţinut 72 de consilieri şi un primar la Lovrin, iar la Generale am obţinut doar 2 parlamentari. În 2008 la Locale am rămas cu doar 32 de consilieri şi nici un primar, iar la Generale n-am mai obţinut nici un parlamentar. În 2012 numărul de consilieri a scăzut la 8 şi putem să-i nominalizăm: Cuzman Dănuţ de la Balinţ , Murărescu Ion de la Livezile, Lopătaru Adrian de la Satchinez, Ciocoiu Cătălin şi Morariu Adrian de la Teremia Mare, Chirvăsitu Gheorghe de la Dudeştii Noi, Iuga Viorel de la Sânmihaiu Român şi Roşian Gavril de la Giarmata. La alegerile generale din 2012 istoria s-a repetat faţă de situaţia din 2008, PRM neintrând în Parlament pentru a doua oară consecutiv. S-au făcut greşeli peste greşeli. În 18 septembrie 2012 la Şoimuş, lângă Ţebea, domnul Vadim a făcut declaraţia că PRM va boicota alegerile parlamentare. Imediat unii PRM-isti care doreau să candideze au plecat pe la alte partide. Către sfârşitul aceleiaşi luni, preşedintele nostru s-a răzgândit declarând că vom candida. Nemaiavând forţa necesară să acoperim toate colegiile din tară s-a vorbit de atragerea sub sigla PRM şi a altor formaţiuni: Partidul Ecologist Român, Alianţa Socialistă, Vatra Românească, Sindicatul Militarilor a lui Dogaru etc. La întâlnirea cu reprezentanţii acestor formaţiuni, programată cu aproximativ două săptămâni înainte de termnul limită pentru depunerea candidaturilor, domnul Vadim nu s-a prezentat, fără să-i pese că toţi candidaţii PRM îşi vor pierde banii, prin acoperirea a doar 60% dintre colegiile la nivel naţional. În Timiş, am avut candidaţi la toate cele paisprezece colegii datorită celor mai mari sume de bani puse de subsemnatul şi de domnul ing. Dumitrescu Vasile, sume necesare pentru taxele de participare. Rezultatul a fost catastrofal: nu s-a mai realizat nici acel procentaj de 2% care ne-ar fi dat dreptul să ni se restituie taxa de participare de 3500 de lei pe care a plătit-o fiecare dintre candidaţi. Nu ne încântă că în Timiş, la Parlamentare numărul de voturi precum şi procentajul au cunoscut o creştere de peste 100% faţă de locale. La alegerile locale din 2012 s-a greşit prin faptul că n-u s-a dorit să avem candidatul propriu pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş. Preşedintele Grigore Trif a urmărit interesul personal, nu pe cel de partid. A făcut o înţelegere cu unul dintre adversarii politici în sensul ca PRM Timiş să nu înscrie candidat la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. Trebuie să spunem câteva cuvinte şi despre interimatele referitoare la funcţiile de preşedinte al Filialei Timiş a PRM, care în această perioadă au fost în număr de trei. Un preşedinte interimar are ca principal obiectiv organizarea alegerilor pentru a scăpa de provizorat. Primul interimat l-a avut Grigore Trif în perioada septembrie 2009 până în 14 martie 2010 când a fost ales preşedinte cu drepturi depline. De remarcat că în mai puţin de 6 luni a reuşit să organizeze conferinţa de dare de seamă şi alegeri, bineînţeles cu ajutorul nostru, a celor care am făcut parte şi din acea variantă de birou executiv judeţean. Al doilea preşedinte interimar a fost domnul Livius Ţârnea în perioada 8 octombrie până în 8 aprilie a.c. când i-a expirat mandatul. Conform legii, după 6 luni, dacă se doreşte continuarea interimatului, este nevoie de o prelungire, semnată de aceeaşi persoană care a semnat şi prima decizie. Ei bine, prelungirea mandatului n-a mai fost emisă. Cu toate acestea, domnul Ţârnea şi-ar mai fi dorit o perioadă nedefinită ca interimar, poate chiar câţiva ani, cu scopul de a menţine filiala într-o stare de adormire profundă. Recunosc că membrii Filialei Timiş a PRM au mai tresărit din somn la câteva dintre declaraţiile pe care le-a făcut domnul Ţîrnea: România ar trebui să fie condusă de la Bruxel sau de la Înalta Poartă, nu este clar de unde; cei 27 preşedinţi de filiale judeţene PRM care au îndrăznit să trimită o scrisoare domnului Vadim cerându-i organizarea unei Plenare a Consiliului Naţional sunt nişte pigmei; PRM Timiş n-ar trebui să participe la protestele împotriva exploatării gazelor de şist până nu se primeşte accept de la conducerea centrală etc. A treia decizie de preşedinte interimar am primit-o eu, cu puţine zile în urmă, în data de 13 iulie a.c., din partea conducerii legale şi statutare, înregistrată la Tribunalul Bucureşti în urma Plenarei Consiliului Naţional din 15 iunie a.c. Era nevoie de această decizie deoarece interimarul anterior nu voia să se implice deloc în organizarea Conferinţei Judeţene de astăzi. Mă bucur că, într-o perioadă de exact o lună, printr-un efort susţinut, în condiţii meteo specifice verii şi sub presiunea declaraţiilor şi demersurilor întreprinse de preşedintele revocat, am reuşit să ne adunăm în cadrul acesta, prevăzut de statut, în vederea luării unor decizii importante pentru fiecare PRM-ist din judeţul Timiş. Precizez că sunt adeptul activităţii în echipă. Chiar dacă aş fi vrut nu puteam să acopăr de unul singur un volum atât de mare de lucru. Au făcut parte din echipa care s-a deplasat în judeţ următorii colegi din Biroul Executiv Judeţean: Dumitrescu Vasile, Ceauşu Viorica, Bălan Teodor, Stan Ilie, Perianu Anca şi Stoia Alin. La pregătirea Conferinţei Municipale Timişoara, s-au remarcat în special Aboultef Gassan, Vata Marius, Miheţ Mariana şi Croitoru Daniel. Trebuie amintiţi desigur şi unii dintre preşedinţii organizaţiilor din judeţ care s-au implicat în organizarea Adunărilor Generale: Nicolae Marcel din Lugoj, Vintilă Iuliu din Voiteg, Vasinca Adrian din Teremia Mare, Botezatu George din Jimbolia, Cornut Gheorghe din Cenad, Lopătaru Adrian din Satchinez ( Hodoni ), Murărescu Ioan din Livezile, Chirvăsitu Gheorghe din Dudeştii Noi, Cainar Mihai din Niţchidorf, Subţire Gheorghe din Boldur, Trifan Nicolae din Sânmihaiu Român, Hiriş Petru din Orţişoara etc. La pregătirea evenimentului de astăzi şi-au mai adus contribuţia şi Creţa Ion, Sabo Forentina, Dumitrescu Cristi etc. De menţionat că şi dacă nu aveau loc evenimentele de la 15 iunie , noi cei din Timiş eram restanţieri cu adunările generale ale organizaţiilor care ar fi trebuit să aibă loc la 2 ani, precum şi cu această Conferinţă Judeţeană Extraordinară pentru alegerea unui nou preşedinte. Astăzi este un moment istoric pentru Filiala Timiş a PRM. Avem posibilitatea să promovăm la conducerea sa o echipă cum n-a avut nici în perioada de glorie dintre anii 2000 şi 2004, o echipă care poate să reclădească tot ce-au demolat alţii în ultimii 12 ani, care poate să reînfiinţeze în maximum 6 luni aproape toate organizaţiile din judeţ, pe care le-am avut cândva, în prezent fiind doar o amintire. În mai puţine cuvinte această echipă care a lucrat şi la organizarea prezentei Conferinţe Judeţene, doreşte să se implice total în refacerea structurilor. Să nu uităm că în Timiş, au fost vremuri când, din punct de vedere organizatoric, concuram cu PSD, aveam organizaţii în aproape toate localităţile din judeţ. Lideri importanţi ai PSD, aflaţi în conducerea judeţeană au recunoscut acest lucru în ziarele din perioada respectivă. Se poate vorbi de asemenea de un moment istoric şi în ce priveşte trimiterea celor 30 de delegaţi la Congresul Extraordinar de la Alba-Iulia. Niciodată nu s-a mai ţinut un congres al PRM în altă localitate decât la Bucureşti. Propunerea privind Alba-Iulia a plecat din judeţul Timiş, mai precis a fost făcută la Plenara Consiliului Naţional al PRM din 15 iunie a.c. de domnul Roşian Gavril, consilier local la Giarmata. În cadrul aceleiaşi plenare eu am susţinut această propunere, scoţând în evidenţă că ar fi un semnal de unitate, absolut necesar în partid. De asemenea şi Congresul de la Alba-Iulia ar putea fi crucial pentru viitorul PRM prin deciziile care vor fi luate. Chiar şi preşedintele revocat, printre altele şi sociolog de profesie, ar trebui să-şi dea seama că nu te poţi opune unei tendinţe de schimbare, de reformare, de relansare, dacă aceasta este majoritară într-o asociaţie, comunitate, organizaţie sau partid cum este în cazul nostru. Închei prin a spune că Filiala Timiş a PRM nu va pleca niciunde, va rămâne alături de conducerea de la nivel central, aleasă prin respectarea statutului şi a legilor. Vă mulţumesc. Să fie într-un ceas bun! Ing. Ludovic Mardari, fost deputat PRM de Timiş
Posted on: Mon, 22 Jul 2013 16:04:20 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015