RESTITUIRI – Virgil Carianopol Din viaţă Mi-a bătut în poartă Fericirea Şi intrând în curte m-a strigat. Eram dus alături cu iubirea. A-nchis poarta iute şi-a plecat. Mi-a bătut de-asemeni Bucuria. A intrat, a stat sub pomii goi. N-a văzut pe nimeni să-i vorbească Şi-a plecat grăbită înapoi. Într-o seară, luminând pe stradă, Mi-a bătut şi Steaua mea — de sus Tot aşa, eram plecat aproape, Şi-a strâns fusta-n mână şi s-a dus. Mi-a bătut în poartă şi Necazul. Eram dus departe. Liniştit, S-a întins pe ţolul de la uşă Şi m-a aşteptat până-am venit.
Posted on: Mon, 12 Aug 2013 11:36:42 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015