Reforma şi taxele 31/08/2010 de Tiberiu Orasanu | Editare Tot aud vorbindu-se insistent de un subiect pe cît de adevărat, pe atît de fals : reforma statului. Mă rog, mie mi se pare a fi mai corectă formularea “reforma instituţiilor statului”, dar nu insist. O să spun vreo două vorbe despre funcţionari şi funcţionarea instituţiilor statului în plin proces de reformă ( Ha Ha). Există un cerc vicios : legislaţia ţine cont mai întîi de cei care trebuie să o aplice în mod direct, respectiv funcţionarii de la ghişee, NU de nevoile cetăţeanului, şi nici măcar de nevoile “statului” – conceput (în mod fals) ca totalitatea funcţionarilor din administraţie NU ca o comunitate de cetăţeni (adică ce ar trebui să fie, dar nu prea E). Despre asta este vorba, de fapt şi nu de azi, de ieri. Inclusiv de acum vreo patru decenii se tot caută soluţii de reducere a personalului administrativ şi nu se reuşeşte. Nici măcar Ceauşescu, aşa dictator cum a fost el şi nu a reuşit să facă ordine în acest domeniu. Iar dacă vă faceţi iluzia că va reuşi cineva, vă urez aşteptare plină de speranţe, care să se împlinească. Îniţiatorii procesului legislativ (începînd de la guvern sau simplu parlamentar) ştiu precis că dacă se simplifică procedurile prin care cetăţeanul trebuie să ceară ( o aprobare de ex), să declare (ceea ce i se cere de multe ori abuziv) sau să plătească taxe sau impozite, repet dacă aceste proceduri ar fi simplificate, trei sferturi din aparatul administrativ s-ar trezi brusc fără obiectul muncii, şi cum imensa majoritate a acestor funcţionari sunt puşi pe funcţii pentru că sunt neveste, nepoţi , copii şi indiferent ce alt soi de rude ale celor care învîrt politica pînă la nivel de cătun, adio informatizare şi PAY POINT (puncte la care în ţările civilizate poţi plăti absolut orice, puncte aflate oriunde la îndemîna cetăţeanului). Iar parlamentul, ca organ legislativ, desăvîrşeşte harababura. Ce are asta de a face cu miniştrii vizaţi acum de remaniere şi sau cu premierul ? Nimic mai mult decît că la astfel de şmecheraşi dîmboviţicani care frînează reformele începînd cu perioada postbelică şi pînă în prezent, ar trebui puşi ca şefi de departamente măcar cîţiva oameni competenţi nu oameni puşi pe criterii politice, că pe fraierii aceştia, birocraţii hîrşiţi în rele de prin ministere îi mănîncă la micul dejun fără să dea semne de saţ. Nu numai că şmecheraşii-frînari le pun beţe în roate celor care cred că pot să reformeze sistemul dar, mai mult decît atît, şmecheraşii le întind tot felul de capcane în care fleţii ăştia cad ca muştele în lapte începînd de la premier, pînă la oricare ministru. Şi cînd lumea exasperată pe bună dreptate ţipă, pac, telemogulizatele isterizează populaţia. Mai ştiţi ce i-a spus lui Andrei Pleşu pe cînd încă mai credea că poate face măcar ceva în politică şi a fost ministru la cultură apoi la externe, un funcţionar de la Minister? VOI MINIŞTRII VENIŢI ŞI PLECAŢI dar noi, FUNCŢIONARII, SUNTEM PERENI ! Despre asta este vorba : sistemul se apără foarte eficient ! Şi mai este vorba despre justiţia care repune pe post orice incompetent dat afară din sistem, spre adînca satisfacţie a presei care jubileză “că acest guvern NU a reuşit să facă nimic” şi spre bucuria opoziţiei care clamează fără astîmpăr : “acest guvern trebuie să plece, că venim noi şi …” dar asta nu mai spune cu voce tare : “stricăm şi ce nu a fost stricat pînă acum”.
Posted on: Fri, 20 Sep 2013 19:34:01 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015