Regiunea Autonomă Maghiară de tristă amintire! de Lazăr Lădariu De fiecare data, iar cititorii “Cuvantului liber” stiu bine ca, atunci cand amintesc de Regiunea Autonoma Maghiara, nu uit sa adaug si sintagma “de trista amintire”! O sintagma absolut necesara, tocmai pentru a o incadra in acel, tot de trista amintire, “obsedant deceniu” romanesc al “erei ticalosilor”, al timpului terfelirii demnitatii umane romanesti. O sintagma alaturata unei Regiuni Autonome Maghiare, chiar de trista amintire, acea pagina neagra din istoria romanilor ardeleni, cadoul facut, in august 1952, de “tatucul popoarelor”, Iosif Vissarionovici Stalin, maghiarilor din Ardeal, intr-un moment de clara razbunare impotriva unor conducatori romani care, atat cat puteau, se opuneau dictaturii staliniste si scenariilor rocambolesti de culise, croite, la cererea si cu sprijinul unor lideri unguri, sub steaua rubinie a Kremlinului. De ce “de trista amintire”? Un bob zabava! Vom apela la documente! Intr-o sinteza informativa a Directiunii Generale a Securitatii Statului, Directia Regionala Mures din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, din 31 iulie 1952, in legatura cu anumite manifestari ale minoritatilor nationale, mai corect spus ale unei singure minoritati, cea maghiara, in legatura cu Proiectul de Constitutie si infiintarea Regiunii Autonome Maghiare, sunt cuprinse opiniile unor maghiari si a doi evrei privind cele doua evenimente. Vom recurge la retinerea catorva doar dintre aceste “opinii”, pentru a ilustra, cu documentul vremii in fata, starea de spirit, atat de vecina cu ura oarba, a celor incurajati atunci de tendintele autonomiste, in totala neconcordanta cu psihologia si trairile romanilor ardeleni din zona. Un fost conducator al Partidului “Crucea cu Sageti”, Taidler Dezideriu (Targu-Mures), era de parere ca “Pentru noi ar fi cel mai bine daca aceasta regiune s-ar atasa Ungariei, deoarece numai atunci am fi siguri ca putem, pe deplin, folosi limba noastra”. Un alt membru al Partidului “Crucea cu Sageti”, Biro Venczel (Targu-Mures), spunea ca prin “orice Constitutie sau Regiune Autonoma maghiara nu o sa fie o viata, asa de fericita, cum a fost in timpul ocupatiei horthyste” (n.n. pe timpul Diktatului de la Viena din 30 august 1940). Fost conducator al aceluiasi “Partid al Crucilor cu Sageti”, Bozsoki Geza (Reghin) sustinea ca “Proiectul de Constitutie a fost elaborat in urma ordinului Moscovei, care se face in acelasi timp in toate tarile pe care le domina (…) Nu precizeaza ca administratia autonoma maghiara se va face in limba maghiara, deoarece Tratatul de Pace de la Paris prevedea ca, unde locuieste o populatie de alta nationalitate, mai mult de 30% la un loc, teritoriul va fi administrat pe ambele limbi. Aceste prevederi nu sunt respectate din partea guvernului de astazi, deoarece in fruntea tarii sunt nationalisti romani!”. Kovacs Laurentiu (Bereni), fost membru al Partidului Reinnoirii Maghiare, merge si mai departe cu o sustinere elucubranta: “Acum se face, din nou, Ungarie in nordul Ardealului si va fi iarasi cum a fost intre anii 1940-1944”. Kenteleki Adalbert (presedintele Sfatului Popular din Gheorgheni), dupa publicarea noului proiect de Constitutie, “in localul Sfatului Popular Raional nu mai vorbeste romaneste cu functionarii romani care nu cunosc limba maghiara, desi acestia nu inteleg instructiunile primite” (…). Fata de mai multi functionari, presedintele Sfatului Popular a sustinut ca “Regiunea Autonoma Maghiara nu va fi subordonata Guvernului Republicii Populare Romane, ci va fi o republica autonoma si se va conduce independent”. Referent tehnic la acelasi Sfat Popular Gheorgheni, Szekely Iuliu sustinea ca noul proiect de Constitutie “trebuia neaparat sa ataseze la noua «Republica» si regiunea Cluj, precum si alte regiuni unde este populatie maghiara, fiindca nu are niciun rost sa fie si administratie romaneasca in locurile unde domiciliaza populatie apartinand minoritatii nationale maghiare”. Invatatorul Ilyes Adalbert (Gheorgheni) declara ca “Toate liceele cu limba de predare romana trebuie sa plece din Gheorgheni, deoarece n-au ce cauta in Regiunea Autonoma Maghiara, unde vor fi numai licee maghiare, iar cele romanesti vor pleca in Romania”. Frizerul Hajla Stefan (Gheorgheni): “De acum inainte, intreg Ardealul de Nord va fi autonom si va avea un guvern separat, nemaitinand legaturi cu Bucurestiul, facand toata corespondenta in limba maghiara”. Vom continua redarea opiniilor unor maghiari, tocmai pentru a va convinge, dragi cititori, cam ce doreau unii in tartacuta lor aia seaca si cum gandeau in viitor, in iulie 1952, conationalii maghiari din viitoarea Regiune Autonoma Maghiara, despre soarta romanilor ardeleni. György Ladislau (Gheorgheni): “Toti romanii vor trebui sa plece din Regiunea Autonoma Maghiara, deoarece aceasta va fi independenta!”. Pap Alexandru (Mihaileni), instigandu-i pe tinerii Tanko Stefan, Tanko Geza si Magyari Nicolae sa cante cantece sovine maghiare: “Acum se poate, deoarece aici este Ungaria!”; Bardoczi Iosif (Odorhei): “Cu aceasta Constitutie vom scapa «de valahii» din regiunea Stalin!”; Kenyeres Ladislau (functionar la Sfatul Popular Sancrai, Raionul Odorhei): “Secuii din nou au tara lor, au primit autonomie si se vor conduce singuri, independenti, astfel scapa de romani!”; “Both Eugen (Odorhei): “Romanii vor trebui sa plece din acest teritoriu”; Feher Aladar (Odorhei): “Pana in prezent, in Ardeal, unde traiesc 3,5 milioane de maghiari (n.n. – ce minciuna, ce exagerare!), nu a fost just ca a fost administratie romaneasca, insa acum vom scapa de toti functionarii romani, de la data de 11 august 1952”; Csiki Lazar (Tusnad Bai): “Cu ocazia votarii noii Constitutii, autoritatile administratiei romane vor trebui sa paraseasca teritoriul Regiunii Autonome Maghiare, deoarece aceasta Constitutie a fost infaptuita in urma presiunii facute de angloamericani, care vor ocupa, in curand, teritoriul Regiunii Autonome Maghiare”; Barabas Ileana (functionar la Sfatul Popular, Raionul Ciuc): “Acum or sa fie foarte multe locuri vacante in institutiile de stat, deoarece romanii vor fi expulzati din teritoriul Regiunii Autonome Maghiare, iar la sedinte si mitinguri, precum si in administratie, va fi folosita numai limba maghiara”; Szép Carol (Miercurea Ciuc), avocat, vazand numele unei statii CFR in limba romana: “Acea tabla, cu inscriptia romaneasca, va fi arsa!”; Vegh Carolina (arhivar la Tribunalul Miercurea Ciuc): “De acum inainte nu-mi va fi frica sa fac dosarele cu ata in trei culori maghiare, deoarece va fi, din nou, Ungaria!”; Cima Iosif (Miercurea Ciuc): “Cu ocazia infiintarii Regiunii Autonome Maghiare, toti romanii vor fi schimbati din posturile lor, iar in locul lor vor fi incadrati maghiari (…) Drapelul RPR (Republica Populara Romana) nu va mai fi arborat, ci numai drapelul maghiar”; Orodi Ioan (Miercurea Ciuc): “Dupa noua raionare, toate legile care au fost in vigoare vor fi schimbate, iar la Targu-Mures vor exista ministere separate si va fi arborat numai tricolorul maghiar, ceea ce inseamna ca, incet-incet, vom apartine Ungariei”; Vad Andrei (Gheorgheni): “Romanii care nu au invatat limba maghiara, pana in prezent, nu au ce cauta in Raionul Gheorgheni si nici in Regiunea Autonoma Maghiara!”; Gall Ludovic (Ditrau): “Regiunea Autonoma Maghiara nu va face parte din RPR, ci va fi alipita Ungariei”; Varga Andrei: “Ardealul de Nord va fi cedat Ungariei, iar hotarele Regiunii Autonome Maghiare vor fi asa cum au fost in anii 19401944!”; Soós Francisc (student, anul II, IMF Targu-Mures): “In regiunile unde predomina populatia maghiara va fi constituita o Republica Autonoma Maghiara, cu capitala la Targu-Mures. Limba oficiala va fi maghiara. (…) Ar fi foarte bine daca toata populatia romaneasca din aceasta Republica Autonoma Maghiara ar fi expulzata din ea, pentru ca aici sa traiasca numai maghiarii!”. Au fost, din cele multe, si doua exceptii, doua opinii ale unui evreu si alta a unui roman basarabean, oameni cu capul pe umeri, care intuiau ce va urma. Hamlet Adalbert (fost membru al Organizatiei “Mizrachi”): “Aceasta masura de infiintare a Regiunii Autonome Maghiare o sa dea nastere, din nou, la antisemitism si sovinism, iar ungurii, din nou, ii vor asupri pe evrei si pe romani”; Culiciovschi Apolinarie (portarel la Tribunalul Mures, fugit de regimul sovietic): “Acum, basarabenii nu vor avea loc in Regiunea Autonoma Maghiara, in primul rand, pentru motivul ca nu stiu limba maghiara, si in al doilea rand, pentru ca maghiarii nu ne vor da posibilitatea de trai”. Sa ne mai miram, oare, de ce romanii nu vor nici sa mai auda de Regiunea Autonoma Maghiara, de trista amintire, nici macar in gand? Pentru ca, de fiecare data, cand vorbesc despre autonomia pe criterii etnice, a asa-zisului Tinut Secuiesc, azi, in anul 2013, sunt invocate, de cei care vor destructurarea statului national, unitar roman, “modele” precum Tirolul de Sus, Catalonia, mai nou Kosovo, potrivite pentru realitatea romaneasca precum nuca in perete, fiind vorba despre o cu totul alta gasca in alta traista! De pilda, provincia Kosovo, care si-a declarat unilateral independenta, salutata in Parlamentul de la Pristina cu explozii de aplauze si urale, ca o izbanda asupra sarbilor, a varat, de fapt, un ghimpe in inima Europei, prin “unda verde” data de SUA kosovarilor. Prin independenta unilaterala (asta o doresc si ungurii in cazul Transilvaniei autonome!), leaganul sarbilor, de adanca traire sentimentala si nationala, s-a naruit, incalcandu-se principiile fundamentale ale dreptului international, prin crearea unui nou stat, in interiorul altuia, prin secesiune unilaterala! “Kosovo Polje” (“Campia Mierlei”), “inima Serbiei”, ajuns provincie independenta, prin vointa unilaterala, rupea integritatea teritoriala a unui stat suveran si independent, membru al ONU! Un dispret fata de Serbia, prin triumful unui vis al separatistilor albanezi, realizat prin “Planul Ahtisaari”, cu gandul la nasterea Albaniei Mari. Separatistii maghiari doresc aici, pe pamantul romanesc al Transilvaniei, refacerea defunctei Regiuni Autonome Maghiare, tocmai cu gandul la Ungaria Mare! Totul, prin secesiune unilaterala, contravenind principiului integritatii teritoriale si suveranitatii – piloni fundamentali ai dreptului international. Conform unor scenarii rocambolesti, o noua Regiunea Autonoma Maghiara a “scaunasilor”, sub chipul asa-zisului Tinut Secuiesc, inseamna un prim-pas pentru autonomia teritoriala a Transilvaniei! Oare nu UDMR a votat, pe timpul acela in Parlamentul Romaniei, pentru independenta provinciei Kosovo, aflandu-se, paradoxal, chiar la guvernare?! Spunea atunci Marko Bela ca “precedentul trebuie urmat in toate tarile cu minoritati!”, Kosovo fiind, dupa el si ai lui, “un model de urmat”! Apoi, romanii trebuie sa aiba o memorie buna! Nu se spune, oare, ca “somnul ratiunii naste monstri!”? Si se mai spune: “Iertam, dar nu uitam!”! Suficient este sa citim si sa recitim cartea regretatului Constantin Mustata – “Teroare in Ardeal”, cu subtitlul “Imposibila uitare”, cartea zbuciumului trairilor romanilor ardeleni in mijlocul viforelor, carte a suferintelor, a durerii si a jalei noastre in teritoriile cedate Ungariei fasciste si horthyste dupa Diktatul de la Viena din 30 august 1940. Atunci, romanii ardeleni au adaugat la hrisovul suferintelor de veacuri alte dureri, in urma raptului din “Salonul de Aur” al palatului vienez “Belvedere”. Sa nu uitam noi, romanii, nici prima varianta de autonomie teritoriala, idee fixa a separatistilor de azi, cea a “Republicii Calata”, avandu-l, ca nas, pe arhitectul fascist Kos Karoly, un gand negru tocmai al Craciunului anului 1918, o republica autonoma, cu constitutie, cu moneda proprie, drapel si imn – asa cum iredentistii, neorevizionistii, extremistii si sovinistii separatisti de azi concep, in mintile lor bolnave, asa-zisul Tinut Secuiesc, forma cosmetizata a fostei Regiuni Autonome Maghiare. Din pacate, umbra “Republicii Calata” i-a urmarit pe cei care, in anul 1952, apoi in 1956, pe timpul evenimentelor din Ungaria, s-au gandit si ei la o republica, daca nu macar o regiune autonoma, numita “Uniunea Romano-Ungara”, cu capitala la Arad, avandu-l prim-ministru pe Aladar Szaboszlai, un preot romano-catolic, ministru al Apararii fiind un vanzator de neam – locotenent-colenelul Constantin Draganita, comandantul unitatii de tancuri din Caracal, sotul fiicei lui Alexandru Moghioros! Nu uita romanii, cand vine vorba despre autonomia maghiara, nici crimele din perioada 1940-1944, de la Pechea si Craiesti (Covasna), uciderea bestiala a protopopului Aurel Munteanu din Huedin, omorurile oribile de la Ip, Traznea, Muresenii de Campie si Sucutard, de la Moisei si Sarmasu, nici holocaustul din Ardeal, plecand de la acel indemn la crima “Nincs Kegyelem!” (“Fara mila!”) al fanaticului Daday Lorand (Ducsö Csaba), nici masacrele de la Prundu Bargaului, de la Podul Harcana – Turda, Aita Seaca, comise de cei crescuti in “cultul barbariei”. Asadar, ca toate cele amintite sa nu se mai repete, noi trebuie sa pazim, cu demnitate, chiar cu pretul vietii, harta Tarii, pamantul si integralitatea ei, limba, credinta, fiinta nationala, mostenirea de milenii a romanilor, in fata celor care sapa la temelia statala a Romaniei. Autonomiile dorite de maghiari azi sunt o forma de lupta impotriva Tratatului de Pace de la Trianon, a conceptului romanesc de “stat national”, act al unei justitii a istoriei, care dadea consacrare juridica internationala, la 4 iunie 1920, noului statut teritorial si politic al statului roman! Tocmai acest adevar ei il vor demolat prin stupide autonomii! Numai ca – asa cum spunea si seniorul Corneliu Coposu – “noi stapanim Ardealul! Avem hotar statornic! NU avem pamant de targuit!”. Numai ca, uneori, ciudate sunt si cararile istoriei! Dupa telegrama din 8 martie 1945, semnata de dr. Petru Groza si Gheorghe Tatarescu, trimisa lui Iosif Vissarionovici Stalin, prin care se cerea ca guvernul URSS si Inaltul Comandament Sovietic sa implineasca dorinta poporului roman de a se regasi in granitele Transilvaniei, din care o parte i-a fost pe nedrept rapita, fapt fara precedent, I.V. Stalin a raspuns, in 24 de ore, consfintind instaurarea, in Transilvania, a administratiei Guvernului roman. Preluarea oficiala are loc la 13 martie 1945, in cadrul unor festivitati oficiale de la Cluj, Vasinski folosind formula “Unirea Transilvaniei cu PatriaMama – Romania!”. Numai ca, “avand avizul consilierilor sovietici”, tot la ordinul “tatucului Stalin”, conducerea comunista, unde maghiarii bateau cu pumnul in masa, introduce ideea crearii R.A.M. (Regiunea Autonoma Maghiara), la 12 iunie 1952, fiind adoptata prima varianta, in urma propunerilor consilierilor sovietici, a unei Regiuni Autonome Maghiare “cu legaturi mai mult formale cu Bucurestiul”, in care “politica de deznationalizare a romanilor a atins cotele cele mai inalte”. O victorie a revizionismului maghiar, obtinuta impotriva statului roman! “O victorie a stalinismului in Transilvania de Nord-Est!”. Ce spuneau maghiarii de atunci, cand se crea Regiunea Autonoma Maghiara ati citit si v-ati convins. Unul regreta ca “nu va fi o viata, asa fericita, cum a fost in timpul ocupatiei horthyste”, pe timpul Diktatului de la Viena, un presedinte de sfat popular refuza sa mai vorbeasca limba romana cu functionarii romani care nu cunosc limba maghiara”, un altul vrea ca “in RAM (Regiunea Autonoma Maghiara) sa fie doar licee maghiare, cele romanesti sa plece in Romania”, “cei care nu vorbesc ungureste sa paraseasca Regiunea Autonoma Maghiara, care va fi independenta, deoarece aici este Ungaria” si astfel “scapam de romani, de valahi!”. “Administratia romana trebuie sa plece! – clama unul –, pentru a scapa, incepand cu 11 august 1952, de functionarii romani, care vor fi expulzati din teritoriul RAM, aici unde, din nou va fi Ungaria”, unde “drapelul RPR nu va mai fi arborat, ci numai drapelul ungar, ceea ce inseamna ca, incet-incet, vom apartine Ungariei!”. Se canta imnul Ungariei si cel secuiesc, precum si azi prin judetele Harghita si Covasna, maharii nu mai raspund la salutul functionarilor romani, se clama “Ardealul de Nord va fi cedat Ungariei, iar hotarele RAM vor fi asa cum au fost in anii 1940-1944”, “capitala regiunii va fi la TarguMures, limba oficiala va fi maghiara si ar fi foarte bine daca toata populatia romaneasca ar fi expulzata din RAM, pentru ca aici sa traiasca numai maghiarii!”. Asta doreau, ei atunci, asta vor si azi, separatistiiautonomi sti, pe drumul de la Regiunea Autonoma Maghiara la asa-zisul Tinut Secuiesc, autonomie teritoriala pe criterii etnice. Parca nimic nu s-a schimbat! Comportamentul maghiar din RAM semana, pur si simplu, cu acela al unui ocupant: propagarea deznationalizarii, denigrarea romanilor, sfidarea respectarii si aplicarii legii, iredentismul, santajul, favoritismul. Sa nu mai vorbim de cocotarea in toate functiile importante, si inainte de 1952, si dupa aceea, a maghiarilor. Multi ani, la nivelele 1 si 2, conducerea Regiunii Autonome Maghiare a fost formata doar din maghiari, pe ici pe colo, fiind, formal, si cate un roman! Asta n-o mai vor romanii! Asa se face ca, la 16 februarie 1968, a cam intarcat Joiana de partid comunist. Totusi, sistemul privilegiilor a ramas, in continuare, darnic. Ar fi timpul sa stie si ei, separatistii, iredentistii, extremistii, neorevizionistii, sovinii si extremistiiautonomi sti, ca a cam trecut baba cu colacii! P.S. Multumiri, pe aceasta cale, domnului Bartos Zoltan, care ne-a pus la dispozitie volumul de documente din arhivele Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Securitatii Statului, Consiliului Securitatii Statului – Directia Regionala Mures (1951-1952), Directia Regionala Autonoma Maghiara (1952-1960), Directia Regionala Mures – Autonoma Maghiara (1960-1962), Inspectoratul de Securitate al judetului Mures (1968), aparute la Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2012. Sursa: Cuvântul Liber
Posted on: Sat, 15 Jun 2013 19:40:25 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015