Rezoluţia Parchetului Militar în cazul martirilor din Dealul Crucii Subsemnatul,Truică Paul,procuror militar ,colonel magistrat din cadrul Parchetului Militar de pe lângâ Tribunalul Militar Teritorial. Examinând actele premergatoare urmăririi penale efectuate în cauza cu numărul 17P2009, Constat: La data de 29.04.2009 Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud a fost sesizat de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România cu privire la faptul că pe raza satului Nepos,comuna Feldru,la data de 24 iunie 1949,au fost asasinaţi cu arme de foc trei persoane membre ale Rezistenţei Anticomuniste,respectiv numiţii Bodiu Leonida,Burdeţ Ioan şi Toader Dumitru ,din localităţile Poiana Ilvei ,Rebrişoara şi Rebra. Din adresa nr.76523.04.2009 a I.I.C.C.R rezultă că autorii infracţiunii de omor deosebit de grav ar fi numiţii slt.Pangraţiu Liviu,plt.maj.Herţa Liviu şi plt.Săsărman Traian care au facut parte din Raionul de Securitate Bistriţa. Prin ordonanţa din 30.04.2009 dispusă în dosarul nr.187P2009 Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei cu motivarea că membrii echipei care au ucis persoanele ale căror oseminte au fost descoperite pe raza satului Nepos,com.Feldru la 24.06.1949 ,făceau parte din structurile militare. La data de 2728 aprilie reprezentanţii I.I.C.C.R. din Romania au intreprins o acţiune de exhumare a rămăşitelor pământeşti ce au aparţinut unui număr de trei bărbaţi ucişi prin împuşcare în jurul datei de 24 iunie 1949 în localitatea Nepos,punctul Dealul Crucii,de către persoane ce faceau parte din structura de cadre operative ale Securităţii Bistriţa. Locaţia aproximativă a mormântului unde au fost îngropaţi Bodiu Leonida,Burdeţ Ioan şi Toader Dumitru din localităţile Poiana Ilvei,Rebrişoara şi Rebra a fost indicată de către numita Cârcu Verginica din localitatea Nepos care a îndrumat membrii echipei de exhumare să caute la aproximativ 4050m la nord faţă de locul unde se afla postată în prezent o cruce. Pentru căutarea,depistarea şi dezvelirea osemintelor celor trei victime au fost folosite metode şi tehnici specifice arheologiei funerare comune de altfel oricărei intervenţii arheologice care vizează situri cu astfel de încarcătură istorică. Pe fundul gropii mormântului comun au fost găsite dezvelite trei schelete umane care se aflau fiecare în pozitii contorsionate.Acest aspect dovedeşte că la mormentul inhumarii cadavrele au fost efectiv aruncate in groapa fara sa existe vreo grija sau preocupare pentru cei morti din partea celor care i-au ingropat. Ca şi orientare ,toţi defuncţii au fost identificaţi cu capul spre nord şi cu picioarele spre sud. Cercetarea arheologică a fost efectuată în prezenţa unui procuror civil şi a unui ofiţer criminalist de poliţie ,iar la finalul cercetării osemintele au fost transportate la Laboratorul de Medicină Legală de pe lângă Spitalul Judeţean Bistriţa pentru a fi supuse unei expertize de specialitate. În cauză a fost dispusă de către Parchetul Militar Teritorial efectuarea unei expertize medico-legale asupra celor trei cadavre care prezintă lipsuri osoase şi se află într-o stare de degradare relativ avansată. În raportul de constatare medico-legală întocmit de Serviciul de Medicină Legală Bistriţa-Năsăud asupra fragmentelor cadaverice ale numitului Bodiu Leonida,născut la data de 16.01.1918 s-au precizat următoarele:moartea numitului a fost violentă.Ea s-a putut datora unei leziuni traumatice complexe produse prin împuşcare cu armă de foc,întrucât la nivelul oaselor craniene s-a constat un orificiu de formă circulară care cel mai probabil a fost produs prin acţiunea unui proiectil metalic de dimensiuni mici. În raportul de constatare medico-legală întocmit de Serviciul de Medicină Legală Bistriţa-Năsăud asupra fragmentelor cadaverice ale numitului Toader Dumitru ,născut la data de 22.10.1914 s-au precizat următoarele:felul morţii numitului Toader Dumitru de la care provin fragmentele de schelet examinate nu pot fi stabilite cu certitudine dar a fost violentă.Moartea s-a putut datora unor leziuni traumatice complexe produse prin împuşcare cu armă de foc având în vedere contextul general în care a fost împuşcat cadavrul. Raportul de constatare medico-legală întocmit de Serviciul de Medicină Legală Bistriţa-Năsăud asupra fragmentelor cadaverice ale numitului Burdeţ Ioan ,născut la data de 15.08.1905 s-au precizat urmatoarele:felul morţii numitului Burdeţ Ioan de la care provin fragmentele de schelet examinate nu pot fi stabilite cu certitudine ,dar ea a fost cel mai probabil violentă.Ea s-a putut datora unor leziuni traumatice complexe produse prin împuşcare cu armă de foc ,având în vedere contextul general în care a fost exhumat cadavrul. În cauză s-a solicitat C.N.S.A.S documente referitoare la data la care s-a produs decesul numiţilor şi cu privire la modul în care organele de securitate şi-au desfăşurat acţiunea cu această ocazie. De asemenea s-a solicitat şi I.I.C.C.R din Romania documente în baza cărora a sustinut că cele trei persoane Bodiu Leonida,Toader Dumitru şi Burdeţ Ioan au fost împuşcate de slt.Pangratiu Liviu,plt.maj.Herta Liviu şi plt.Săsărman Traian şi dacă au făcut parte din cadrul Securităţii Bistriţa. Prin adresa nr.S56144 din 22.02.2012 Serviciul Român de Informaţii a comunicat datele de stare civilă şi faptul că cei trei au fost cadre ale Ministerului Afacerilor de Interne-Regiunea Bistriţa. C.N.S.A.S. cu adresa nr.S162010 din 17.03.2010 a pus la dispoziţia Parchetului Militar în copie selecţiile de documente privind pe Bodiu Leonida,Ioan Burdeţ şi Toader Dumitru şi care conţin procesul verbal din 20 aprilie 1953 întocmit de lt.col.Iusco Gavrila,procesul verbal din 29 iulie 1949 întocmit de slt.Pangraţiu Liviu şi care privesc cercetări efectuate faţă de Bodiu Leonida şi de cei doi privind activitatea lor în cadrul organizaţiei subversive’’Liga Naţională Creştină’’ ,referatul introductiv întocmit de cpt.Mateo Victor ,procuror militar privind trimiterea în judecată a numiţilor Bodiu Leonida,Burdeţ Ioan şi Dumitru Toader ,trei ordonanţe de contumacie emise de Tribunalul Militar Cluj pentru Bodiu Leonida,Burdeţ Ioan şi Toader Dumitru spre a fi judecaţi pentru uneltiri contra ordinii sociale,copii de pe mandatul de arestare a numitului Bodiu Leonida condamnat la 25 ani de muncă silnică. Din adresa Direcţiei Regionale a Securităţii Poporului Cluj nr.4935 din 6.02.1950 către Parchetul Tribunalului Militar Cluj prin care se restituie mandatele de retinere nr.600,601,602 precum şi sentinţele privitoare pe Bodiu Leonida,Burdeţ Ioan şi Toader Dumitru rezultă faptul că cei trei au fost împuşcaţi mortal când au încercat să fugă pe timpul când s-au efectuat reconstituirea faptelor. Din procesul verbal din 8 iulie 1949 întocmit de mr.Gligor Virel cu ocazia cercetării decesului prin împuşcare a arestaţilor Bodiu Leonida,Burdeţ Ioan şi Dumitru Toader s-a constatat ca în ziua de 8 iulie 1949 ,orele 9,slt.Pangraţiu Liviu a raportat că cei trei arestaţi,respectiv Bodiu Leonida,Burdeţ Ioan şi Toader Dumitru în timp ce au dezgropat depozitul de armament au încercat să pună mâna pe grenadele aflate în depozitul de armament atacând prin aceasta organele de securitate cu scopul de a fugi de sub escortă. Audiat in cauză de procurorul militar Pangraţiu Liviu descrie faptul că cei trei arestaţi,respectiv Bodiu Leonida,Burdeţ Ioan şi Dumitru Toader au fost conduşi în localitatea Nepos pentru identificare unui depozit de armament dar neagă faptul că i-a impuşcat arătând doar faptul că în timp ce se îndrepta de la locul unde cei trei erau puşi să sape o groapă ,spre comandantul Lothe,a auzit focuri de armă în spatele său. În această situaţie s-a făcut uz de armă împuşcându-i mortal pe cei trei. În încheierea procesului verbal ,mr.Gligor Viorel arată că slt.Pangraţiu Liviu,plt.maj.Herţa Lucian şi plt.Săsărman Traian au facut uz în mod legal de armă împuşcându-i mortal pe arestaţii Bodiu Leonida ,Burdeţ Ioan şi Toader Dumitru pentru a împiedica evadarea acestora. Din probele administrate în cauză,împuşcarea lui Bodiu Leonida,Burdeţ Ioan şi Toader Dumitru s-a înscris într-o practică neoficială dar uzitată de organele de securitate şi anume aceea a unor lichidări demonstrative sau a lichidărilor în situaţii fără soluţii. Data exactă a execuţiei nu se cunoaşte.Din declaraţia martorilor Cârcu Verginia şi Salvan Dionisie a rezultat că această execuţie ar fi avut loc în luna iunie 1949. Pe de altă parte din textul consemnat al unui raport telefonic al organelor de securitate,datat în 8 iulie 1949,rezultă unele detalii cu privire la împrejurarile în care cei trei au fost ucişi şi lasă să se înţeleagă că împuşcarea celor trei ar fi avut loc la acea dată. De altfel varianta oficială a organelor de securitate cu privire la împuşcarea celor trei este precizată în documentele din acea perioadă că în ianuarie 1949 ,cei trei au făcut un depozit de armament din 6 arme militare între comunele Rebra şi Nepos,în regiunea Dealul Crucii,dar se arată că nu se poate identifica locul depozitului fiind necesară deplasarea în teren. Sub pretextul deplasării în teren pentru identificarea depozitului de armament ,organele de securitate i-au condus pe numiţii Bodiu Leonida,Burdeţ Ioan şi Toader Dumitru în localitatea Nepos,în locul numit Dealul Crucii în data de 8 iulie 1949 pentru a arăta locul unde au ascuns armamentul,după care i-au impuşcat prin rafale scurte de arme automate. Martorii Salvan Dionisie şi Cârcu Verginia aflaţi din întâmplare la mică distanţă de locul respectiv,au văzut cadavrele imediat după execuţie căzute în zona Dealul Crucii. De asemenea,martorii au declarat că cele trei persoane care au participat la execuţia celor trei,aveau fiecare câte un pistol mitralieră asupra sa,şi după ce i-au împuşcat pe cei trei s-au retras grăbite către localitatea Nepos. În acel loc,la un interval scurt de timp,au sosit patru persoane printre care şi fraţii Popiţan,aceştia fiind angajaţii primăriei Nepos care au îngropat cadavrele în vecinătatea locului în care aceştia erau împuşcaţi,acest aspect fiind reţinut de-a lungul anilor de numita Cârcu Verginia. Din arhiva A.C.N.S.A.S. cod penal dosarul 103 volumul 8 fila 103,rezultă că la orele 9 ziua 8 iulie 1949 a raportat telefonic sublocotentul de securitate Pangraţiu Liviu că cei trei arestaţi,în timp ce au dezgropat depozitul de armament au încercat să pună mâna pe grenadele aflate în depozitul de armament şi nedeclarate de ei,că atacând prin aceasta organele de escortă,pentru a-şi asigura pe această cale fuga lor,la care organele de securitate din legitimă aparare şi pentru a împiedica fuga celor trei arestati periculoşi securităţii statului,au facut uz de arme împuşcându-i pe toţi trei arătaţi,adică pe Bodiu Leonida,Burdeţ Ioan şi Toader Dumitru. Prin sentinţa penală numărul 1585 dată de Tribunalul Militar Cluj la data de 10 noiembrie 1949,Bodiu Leonida,Burdeţ Ioan şi Toader Dumitru au fost condamnati în contumacie iar alte 63 de persoane au primit pedepse între opt luni şi 15 ani muncă silnică. Din probele administrate în cauză rezultă că decesul celor trei persoane s-a produs prin impuscare de catre slt.Pangratiu Liviu,ptl.maj.Herta Lucian şi plt.Săsărman Traian în data de 8 iulie 1949 în localitatea Nepos(locul Dealul Crucii),sub pretextul că cei trei au încercat să evadeze fiind împuşcaţi prin rafale scurte cu pistolul mitralieră pe la spate. Fapta sesizată este susceptibilă a fi încadrată în prevederile infracţiunii de omor,prev.de art.463 din Codul Penal al Republicii Populare Române(publ.în M.Of.nr.48 din 02.02.1949)aflat în vigoare la data săvărşirii faptei penale,iar potrivit actualelor reglementări în prevederile infractiunii omorului deosebit de grav prev.de art.176 lit.g Cod Penal(aşa cum a fost modificat prin Legea 278-2006). Potrivit art.463 din Codul Penal al Republicii Populare Române crima de omor se pedepseşte cu munca silnică de la 10 la 25 ani,iar potrivit art.164 alin.1 pct.1 din acelaşi cod penal termenul de prescripţie pentru crima de omor era de 15 ani. Astfel ,constatăm că în cauză s-a împlinit termenul prescripţiei penale la data de 23.08.1965. Chiar dacă am admite situaţia că termenul prescripţiei răspunderii penale a fost suspendat până la data de 22 decembrie 1989,vom constata că şi în acest caz s-a împlinit prescripţia răspunderii penale. Pentru infracţiunea de omor deosebit de grav prev.de art.176 alin.lit.g c.pen.(aşa cum a fost modificată prin Legea 2782006 ) pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani,iar conform disp.art.122 alin1 lit.a termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru această infracţiune este de asemenea de 15 ani. În caz de succesiune a unor legi penale prin care pentru aceeaşi infracţiune sunt prevăzute pedepse diferite,în conformitate cu art.13 c.pen.,se aplică legea care prevede limitele cele mai mici. În situaţia analizată constatăm că legea penală mai favorabilă este cea prevăzută de disp.art.463 din Codul Penal al Republicii Populare Române. Întrucât comparând condiţiile de incriminare din cele două legi şi condiţiile de sancţionare constatăm pe deoparte că legea penală mai veche nu prevedea în conţinutul infracţiunii prev.de art.463 Cod Penal al R.P.R(crima de omor)circumstanţele de calificare prev.de art.176 lit.g C.Pen.(omor deosebit de grav),iar pe de altă parte crima de omor se pedepseşte cu muncă silnică de la 15 la 25 de ani şi nu cu ‘’detenţie pe viaţă’’cum se pedepseşte infr.prev.de art.176 lit.g.C.pen. De altfel,persoanele indicate că ar fi participat la uciderea celor trei victime au fost identificate de Serviciul Român de Informaţii ca fiind:Pangraţiu Liviu,născut la data de 30.03.1920 în loc.Chiraleş din judeţul Bistriţa-Năsăud,care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Direcţiei Regionale a Securităţii Cluj,în perioada 01.09.1949-31.12.1952 şi a decedat la data de 4 .11.2011. Herţa Lucian,născut la 10.04.1924 în loc.Năsăud ,jud.Bistriţa-Năsăud,şi-a desfăşurat activitatea din 01.11.1948-30.11.1953,în cadrul Ministerul Afacerilor Interne. În cauză s-a purtat corespondenţa cu primăria oraşului Năsăud cu privire la menţiunile în registrul de stare civilă la poziţia Herţa Lucian ,dar prin adresa 3911957 din 12.03.2012,s-a comunicat Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial un extras de pe actul de naştere privind pe Herţa Lucian prin care rezultă că,s-a identificat un anume Herţa Lucian Alexandru,dar cu data de naştere la 14.04.1924,cu tatăl Mihăilă în loc de Mihai,fără a fi vreo menţiune cu privire la deces. Verificările efectuate de către primăria oraşului Năsăud la Serviciul Evidenţa Populaţiei,au evidenţiat faptul că numitul Herţa Lucian Alexandru,născut la 14.04.1924,nu figurează la nici o adresă. Numitul Săsărman Traian,născut la 19.04.1924 şi-a desfăşurat activitatea la data de 20.02.1949-01.05.1954 în cadrul Ministerului Afacerilor Interne-Secţia Raională Bistriţa şi a decedat la 12.12.2001. Având în vedere că pe de o parte a intervenit prescripţia răspunderii penale,iar pe de altă parte împrejurarea că făptuitorii Pangraţiu Liviu şi Săsărman Traian au decedat,cât şi a faptului că datele puse la dispoziţie despre numitul Herţa Lucian nu conduc la identificarea domiciliului actual cu rezerva că chiar dacă mai traieşte o declaraţie dată de acesta la această vârstă înaintată nu ar fi în măsură să lămurească împrejurările săvârşirii infracţiunii ce a avut loc în urmă cu 63 de ani,în cauză urmează a se dispune neânceperea urmaririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor deosebit de grav,prev.de art.174 cap.la art.176 lit.g.cu aplic.art.13 C.Pen. Pentru aceste motive, în temeiul disp.art.228 alin.4-6 rap.la art.10 lit.g din C.Pr.pen.: Dispun: Neânceperea urmăririi penale faţă de Slt.Pangraţiu Liviu,plt.maj.Herţa Liviu şi plt.Săsărman Traian,foste cadre ale Direcţiei Regionale Cluj a Securităţii Poporului Cluj,sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor deosebit de grav,prev.de art.174 rap.la art.176 lit.g cu aplic.art.13 C.Pen. Cheltuielile efectuate în cauză rămân în sarcina statului conform art.192,alin.3 C.pr.pen. Soluţia se comunică Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România,numitei Scurtu Olga şi Sîntion Marta. PROCUROR MILITAR Colonel magistrat TRUICĂ PAUL
Posted on: Fri, 09 Aug 2013 11:18:01 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015