„Scaunul şi Paradis de ocazie (Cuibul) sunt piesele care exprimă cel mai bine punctul meu de vedere, potrivit căruia un element esenţial în teatru este replica. Evident, nu sclipitoare în sine, ci pusă în slujba unei idei majore. Calitatea ei mi se pare determinantă în creerea tensiunii dramatice, a comicului, a clarităţii şi conciziunii cu care sunt expuse ideile. Piese mari fără o calitate deosebită a replicii nu cunosc. Piese de valoare, în care «nu se întâmplă nimic», cunosc, şi exemplul cel mai apropiat este teatrul lui Teodor Mazilu, prin excelenţă de replică. Dacă filmul este mai întâi imagine, teatrul este mai întâi cuvânt. Aproape din fiecare replică e obligatoriu să ţâşnească o scânteie. Aproape fiecare replică aruncă de pe scândura scenei, spre public, o ideie, un cuvânt de haz, sau încearcă să încarce spectatorul cu tristeţe. Valoarea afectivă a cuvântului este folosită la nivelul poeziei. Replica de serviciu, care doar «împinge» acţiunea înainte, sau explică o situaţie, este exclusă. Piesa scrisă astfel este un pariu foarte greu, şi reuşita o satisfacţie.“ (Tudor Popescu)
Posted on: Wed, 06 Nov 2013 09:37:49 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015