Senatul României Direcţia presă, comunicare şi imagine REVISTA PRESEI - 3 DECEMBRIE 2013 SENAT Crin Antonescu - Pietro Grasso, un prieten al României cu o viziune deschisă, generoasă, cu privire la românii din Italia Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat luni, la finalul întrevederii avute cu omologul său italian, Pietro Grasso, că acesta este “un prieten al României, un partener instituţional în interiorul UE şi un om care dincolo de discursul politic, de proiectele politice, are o semnificativă deschidere în plan uman”. Potrivit lui Antonescu, omologul său italian are o deschidere foarte mare şi faţă de problema comunităţii de români din Italia. “Am mulţumit oaspetelui nostru pentru modul din ce în ce mai fericit în care autorităţile italiene, în strânsă cooperare cu cele române, pe parcursul ultimilor patru-cinci ani, au gestionat problema românilor din Italia, comunitate impresionantă, de circa un milion de oameni. Am constatat încă o dată că Pietro Grasso este unul dintre politicienii europeni cu viziunea cea mai deschisă, cea mai generoasă şi cea mai democratică în legătură cu această problemă”, a spus Crin Antonescu. Preşedintele Senatului României a adăugat că oficialul italian a întărit sprijinul pe care îl oferă ţării noastre atât în interiorul Uniunii Europene, cât şi în ceea ce priveşte dorinţa autorităţilor de la Bucureşti ca România să adere la spaţiul Schengen. “Îi mulţumesc pentru sprijinul constant pe care autorităţile italiene l-au manifestat pentru România în chestiunea aderării la spaţiul Schengen. Am vorbit de asemenea de rolul special pe care atât România, cât şi Italia îl au în politica de vecinătate a Uniunii Europene. România - în zona estică, iar Italia, în zona sudică”, a afirmat Antonescu. El a adăugat că în timpul întrevederii avute cu Pietro Grasso au fost atinse şi alte subiecte, concluzia discuţiilor fiind aceea că cele două părţi împărtăşesc “viziuni şi valori comune” iar experienţa fiecăreia dintre ţări “este binevenită”. “În cursul acestei întâlniri am discutat despre relaţiile parlamentare, despre relaţia dintre Italia şi România pe diferite planuri şi, de asemenea, am schimbat opinii şi ne-am spus punctele de vedere cu privire la preocupări comune privitoare la reformarea şi consolidarea instituţiilor democratice în România, ca şi în Italia, despre reforma Constituţiei noastre, despre proiectele privitoare la legea electorală din cele două ţări, precum şi despre rolul Parlamentului şi despre bicameralism”, a afirmat Antonescu. Preşedintele Senatului italian, Pietro Grasso, a fost invitat să susţină un discurs în deschiderea lucrărilor plenului Camerei superioare, începând cu ora 16,00. Preşedintele Antonescu subliniază importanţa relaţiei parlamentare cu Bulgaria Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a avut luni o întrevedere cu membrii delegaţiei parlamentare conduse de Mihail Raikov Mikov, preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Bulgaria, context în care a subliniat importanţa intensificării cooperării interparlamentare. “Relaţia dintre ţările noastre este una istorică, de lungă durată şi atât trecutul, cât şi prezentul ne îndeamnă să dezvoltăm, să aprofundăm, să îmbogăţim această relaţie. Dincolo de relaţiile diplomatice, de acţiunile noastre comune din interiorul Uniunii Europene, de relaţiile economice, este foarte importantă pentru noi relaţia parlamentară. Aceasta este o relaţie care are deja o istorie bogată şi pe care consider că trebuie să facem toate eforturile pentru a o face şi mai intensă. Suntem vecini, suntem parteneri, avem un drum comun în Uniunea Europeană, în NATO, avem teme majore şi obiective majore comune cum este aderarea al spaţiul Schengen sau Strategia Dunării şi de aceea văd în prezenţa dumneavoastră la Bucureşti un prilej foarte nimerit pentru un nou pas pe calea dezvoltării acestor relaţii”, a declarat Crin Antonescu la întrevedere. Mihail Raikov Mikov a spus, la rândul său, că politicienii din ambele ţări trebuie să găsească noi modalităţi de a dezbate problemele comune. “Avem probleme comune şi a venit timpul să le rezolvăm împreună. Dacă mediul de afaceri îşi rezolvă singur problemele, cetăţenii comunică între ei, noi, politicienii, trebuie să găsim noi modalităţi de a discuta, de a dezbate problemele comune pe care le avem, după cum este Schengen, inclusiv cealaltă problemă comună pe care o avem, Mecanismul de Cooperare şi Verificare, pentru ca vocea noastră să fie mai clară şi mai bine auzită în statele membre ale Uniunii Europene”, a afirmat preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Bulgaria. Vicepreşedinte Cristian Dumitrescu – “Bugetul va fi dezbătut în plenul reunit al celor două camere, de marţi până vineri” Bugetul pe 2014 va fi dezbătut în plenul reunit al celor două camere parlamentare de marţi până vineri, a declarat, luni, Cristian Dumitrescu, vicepreşedintele social-democrat al Senatului, la Palatul Parlamentului. “Se vor desfăşura, până seara, şedinţe de plen marţi, miercuri, joi şi vineri. Vom vedea care va fi situaţia, dacă vom reuşi până atunci să adoptăm bugetul, dacă nu, vom discuta în continuare. În orice caz, avem şi o presiune de timp în eventualitatea în care bugetul, aşa cum a spus preşedintele Traian Băsescu, va fi restituit Parlamentului pe baza dispoziţiilor şi prerogativelor prezidenţiale potrivit cărora poate să returneze un proiect de lege la Parlament. Trebui să avem grijă în aşa fel încât să putem să îl adoptăm până la sfârşitul anului pentru ca anul 2014 să înceapă cu bugetul aprobat. Săptămâna aceasta este dedicată dezbaterii bugetului”, a spus Dumitrescu. Chestor Ioan Chelaru – „Comisia ar putea fi convocată joi” Chestorul social-democrat al Senatului, Ioan Chelaru, a declarat, luni, că lucrările Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei ar putea fi reluate în cursul acestei săptămâni. “Voi avea o discuţie astăzi cu preşedintele Crin Antonescu şi vom convoca, probabil, toţi vicepreşedinţii ca să stabilim o foaie de parcurs. Propunerea va fi ca la finalul acestei săptămâni, probabil că joi, să putem discuta în comitetul de conducere a Comisiei propunerile de modificare, ulterior urmând să convocăm, poate chiar joi, dar să vedem ce spune şi domnul preşedinte Antonescu, comisia pentru a începe discuţiile pe proiect”, a spus Chelaru. Acesta a reamintit faptul că draftul proiectului de revizuire a Constituţiei, odată amendat în sensul observaţiilor făcute de experţii Comisiei de la Veneţia, va fi înaintat Comisiei, pentru a doua oară, pentru un nou punct de vedere. “Comisia de la Veneţia a venit în România la sfârşitul lunii iulie şi a făcut nişte observaţii pe marginea proiectului de revizuire şi ca urmare a acestor observaţii prezentăm a doua formă a proiectului. Acum o să facem modificările, o să aprobăm şi sper ca într-o săptămână, două maximum şi apoi vom traduce proiectul în limba engleză şi îl vom transmite Comisiei de la Veneţia”, a mai declarat Chelaru. Legea minelor nu a trecut de votul Senatului - S-au dat doar 85 de voturi din necesarul de 87 Proiectul legii minelor nu a trecut, luni, de votul din Senat, majoritatea USL nefiind suficient mobilizată pentru acest vot. Proiectul a adunat 85 de voturi, fiind necesare 87 de voturi pentru ca o lege organică să treacă de vot. Senatul este prima cameră sesizată în cazul acestei legi, votul decizional urmând să-l aibă Camera Deputaţilor. Respingerea iniţiativei a venit pe fondul disputelor între senatorii PDL şi cei ai puterii în ceea ce priveşte prevederile acesteia, dar şi a solicitării PSD de reluare a votului iniţial pe raportul cu amendamente al comisiei economice, care în primă instanţă fusese respins. Această lege poate fi numită Legea Roşia Montană doi, sau reloaded, sau Legea Roşia Montană sub acoperire. În ea sunt trecute toate drepturile şi procedurile speciale, cu derogări, trecute în legea anterioară pe care am respins-o, a acuzat în timpul dezbaterilor senatorul PDL Nicolae Vlad Popa. În schimb, grupurile parlamentare ale PSD, PNL şi PP-DD au anunţat că susţin adoptarea propunerii legislative. CAMERA DEPUTAŢILOR Mihail Raikov Mikov – “România şi Bulgaria trebuie să se bucure de un tratament corect, conform criteriilor stabilite pe Schengen” Europa trebuie să realizeze că în momentul în care România şi Bulgaria “păzesc” o graniţă externă foarte mare a Uniunii Europene, aceste două state trebuie să se bucure de un tratament corect, în conformitate cu criteriile stabilite pe Schengen, a declarat luni preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Bulgaria, Mihail Raikov Mikov. “Cred că cele două comisii (subcomisii în cadrul Comisiilor juridice din Parlamentul Bulgariei şi României - n.r.) vor continua să lucreze şi vor concretiza această colaborare, astfel încât să fie auzite şi de statele pesimiste cu privire la subiectul Schengen, să se audă şi acolo semnalele pozitive din colaborarea noastră”, a afirmat Mikov după întrevederea cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi cu premierul Victor Ponta, de la Palatul Parlamentului. El a precizat că, de curând, se dezvoltă “un centru trilateral” între România, Bulgaria şi Serbia. “Un lucru la care nici nu ne-am fi putut gândi (...). Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Am avut posibilitatea de a discuta cu domnul preşedinte Zgonea despre dimensiunile concrete privind implementarea directivelor europene de către Parlamentele celor două state”, a spus preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Bulgaria. Printre subiectele abordate în cadrul întâlnirii s-a numărat şi cel legat de dezvoltarea cursului inferior al Dunării. Valeriu Zgonea – „Voi propune înfiinţarea unei subcomisii pe tema MCV în Comisia Juridică a Camerei” Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a anunţat, luni, în întâlnirea cu preşedintele Adunării Naţionale a Bulgariei, Mihail Raykov Mikov, intenţia înfiinţării unei subcomisii, la Camera Deputaţilor, pe tema MCV. „Am decis împreună ca prietenia dintre cele două ţări să devină operaţională şi la nivelul celor două Parlamente“, a declarat Valeriu Zgonea, precizând că în proiectul de cooperare dintre cele două foruri legislative vor fi incluse mai multe obiective, printre care şi proiectul Schengen, atât România cât şi Bulgaria fiind capabile, astăzi, să intre în spaţiul Schengen, întrucât îndeplinesc toate condiţiile tehnice. Zgonea a anunţat că ambele comisii, comisia Schengen din Parlamentul bulgar şi din cel român îşi vor întări colaborarea în perioada următoare, astfel încât să existe poziţii comune. Un alt proiect despre care a vorbit preşedintele Camerei Deputaţilor este Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Potrivit lui Zgonea, Camera Deputaţilor va propune liderilor grupurilor parlamentare crearea unei subcomisii în cadrul Comisiei Juridice, pe această temă. „De prea multe ori, în ultimii ani, politicieni din România au criticat Bulgaria pentru că nu putem elimina Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi politicienii bulgari au spus că, din cauza României, nu pot să elimine acest mecanism de verificare“, a arătat Valeriu Zgonea. Preşedintele Camerei Deputaţilor a mai arătat că, aşa cum la nivelul Guvernului are loc o cooperare în acest sens, acelaşi lucru se poate face şi la nivelul Parlamentelor celor două ţări. „Numai împreună putem să demonstrăm că putem să fim în Spaţiul Schengen şi să demonstrăm că îndeplinim toate condiţionaliţăţile pentru MCV“, a afirmat Zgonea. PREŞEDINŢIE Preşedintele Băsescu - Reîntâlnirea cu fraţii din Moldova nu e un ideal pe termen scurt, dar trebuie să ni-l asumăm Am evocat zilele trecute un proiect de ţară, o viziune: am propus o reflecţie şi am anunţat un deziderat, unul care aparţine preşedintelui României şi cred că e împărtăşit de cea mai mare parte a poporului român: acela de a ne reîntâlni cu fraţii noştri din Republica Moldova, acela de a ne reuni ca popor, a afirmat preşedintele Traian Băsescu. El a arătat că, odată cu evocarea acestui proiect, condiţiona realizarea acestui deziderat de timp, de voinţa poporului şi de abilitatea şi de ingeniozitatea politicienilor. Nu este un ideal de realizat pe termen scurt, dar trebuie să ni-l asumăm şi să-l afirmăm, dacă dorim ca atunci, cândva, acest ideal să se realizeze. Trebuie să acceptăm că doar timpul poate aduce un asemenea deziderat la realizare, pentru că doar poporul de pe ambele maluri ale Prutului poate să hotărască, a spus şeful statului. Preşedintele a felicitat în mod special autorităţile şi pe cetăţenii Republicii Moldova pentru succesul de a fi făcut un pas mare înainte în relaţiile cu Uniunea Europeană, odată cu parafarea, la Vilnius, a Acordului de Asociere şi a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, două documente esenţiale pentru materializarea perspectivei de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Sărbătoarea naţională a tuturor românilor este cel mai bun moment pentru reînnoirea asigurărilor că România va susţine în continuare împlinirea aspiraţiilor de integrare europeană ale românilor de peste Prut, a mai arătat şeful statului. La recepţia organizată la Palatul Cotroceni cu ocazia Zilei Naţionale a României a fost invitat, anul acesta, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, care a susţinut, la rândul său, un discurs în faţa invitaţilor. La recepţie au participat peste o mie de persoane, oficialităţi, precum şi reprezentanţi ai Armatei, cultelor, ai Corpului Diplomatic şi ai mass-media. Între cei prezenţi la eveniment s-au numărat Patriarhul BOR, PF Daniel, şeful DNA, Codruţa Kovesi, şeful Poliţiei Române, Petre Tobă, deputaţii Roberta Anastase, Elena Udrea, şeful SIE, Teodor Meleşcanu, liderul PMP Eugen Tomac, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor, GUVERN Victor Ponta cere reluarea dezbaterilor în Comisia pentru revizuirea Constituţiei Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, luni, la începutul şedinţei BPN al partidului, că doreşte reluarea discuţiilor în Comisia pentru revizuirea Constituţiei. Ponta i-a cerut senatorului PSD Ioan Chelaru să se implice în dezbaterea din acest for parlamentar, astfel încât textul să fie pus în acord cu observaţiile Comisiei de la Veneţia. Am vorbit cu domnul Antonescu. Trebuie să vă întâlniţi în Comisia de revizuire a Constituţiei, să includeţi observaţiile Comisiei de la Veneţia şi să dăm o formă care va rămâne anul viitor timp de 6 — 7 luni în dezbatere publică, să o putem adopta în sesiunea septembrie — octombrie, în aşa fel încât să organizăm referendum şi să adoptăm şi această reformă pe care am promis-o, a afirmat Victor Ponta. Premierul Victor Ponta - Marţi prezint grupurilor parlamentare strategia de dezvoltare a reţelei de autostrăzi 2014-2018 Premierul Victor Ponta a anunţat, luni, în debutul şedinţei BPN a PSD, că va prezenta, marţi, grupurilor reunite, împreună cu ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, şi cu ministrul pentru Marile Proiecte, Dan Şova, strategia de dezvoltare a reţelei de autostrăzi 2014-2018. Mâine (marţi, n.r.) voi face în cadrul grupurilor parlamentare reunite, împreună cu doamna ministru Mănescu şi cu domnul ministru Şova, o prezentare vizavi de strategia de dezvoltare a reţelei de autostrăzi 2014-2018, exact unde avem bani, unde suntem avansaţi, cum vor arăta lucrurile începând chiar din ianuarie anul viitor, a spus Ponta. Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, a declarat, duminică, la Iaşi, că Moldova va fi legată atât cu Transilvania, prin autostrada Iaşi-Târgu Mureş, cât şi cu centrul ţării, prin autostrada Bacău-Braşov, ambele lucrări urmând să înceapă, cel mai probabil, în anul 2015. Preşedintele Traian Băsescu a declarat săptămâna trecută că va returna Parlamentului proiectul bugetului de stat pe 2014 dacă nu se va renunţa la creşterea accizei la combustil, propusă de Guvern. Dacă nu se renunţă la creşterea accizei la combustibil voi trimite înapoi bugetul de stat la Parlament, a spus Băsescu, într-o declaraţie de presă, invocând şi posibilitatea de a ataca legea bugetului la Curtea Constituţională. O spun în mod categoric, dacă nu se renunţă la creşterea accizei, voi trimite înapoi bugetul de stat, iar apoi îl voi ataca şi la CCR, a spus preşedintele Traian Băsescu, precizând că este vorba de un avertisment. Ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, a declarat, recent, la emisiunea După 20 de ani de la ProTV, că acciza la combustibil este destinată proiectelor pentru autostrăzi. Victor Ponta – “La Pungeşti jandarmii au aplicat legea şi îi felicit pentru asta” Premierul Victor Ponta a declarat luni că la Pungeşti jandarmii au acţionat conform legii, apărând o proprietate privată. “România poată fi o ţară democratică şi puternică dacă toţi respectăm legile. Nu acceptăm şi nu vom accepta ca douăzeci, treizeci, cinzeci, şaptezeci de oameni să încalce legea. Acolo e vorba despre o societate privată, cei de la Chevron îşi păzesc o proprietate privată şi, dacă era vorba de proprietatea privată a oricărui om din această ţară (...), tot la fel procedam: trimiteam forţele statului ca să aplice legea”, a afirmat Victor Ponta la finalul şedinţei BPN al PSD. El a adăugat că “toate acţiunile jandarmilor au fost 100% conform legii” şi că îi felicită pentru acest lucru. În plus, Victor Ponta a spus că ideea ca România să fie independentă din punctul de vedere energetic “este un proiect naţional atât de important încât, cu tot respectul pentru cei douăzeci, cinzeci, o sută de oameni mai înfierbântaţi, trebuie să aplicăm legea şi să vedem care este interesul naţional”. Drumul care face legătura între Vaslui şi Pungeşti era blocat în continuare luni dimineaţă la intrarea în localitatea Siliştea, unde Chevron a deplasat o serie de utilaje în vederea începerii lucrărilor de amenajare a primei sonde de explorare a gazelor de şist din judeţul Vaslui. În zonă au fost mobilizate forţe de ordine, jandarmi, poliţişti şi pompieri. Şeful Jandarmeriei Române, colonelul Mircea Olaru, a declarat luni că jandarmii nu au folosit forţa împotriva oamenilor care protestează la Pungeşti împotriva exploatării gazelor de şist. Mai mult, şeful IGJR afirmă că Jandarmeria are probe, înregistrări video şi fotografii, care arată cum s-au desfăşurat lucrurile la Pungeşti. Potrivit colonelului Mircea Olaru, în prezent, la Pungeşti acţionează în jur de 250 de jandarmi, care asigură ordinea publică. Titus Corlăţean a avut o întrevedere cu preşedintele Forumului B”nai B”rith Dr. Moses Rosen România Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, l-a primit luni pe preşedintele Forumului B”nai B”rith Dr. Moses Rosen România, José Iacobescu, informează MAE. José Iacobescu i-a înmânat ministrului Corlăţean o plachetă omagială în semn de apreciere pentru sprijinul acordat proiectului “Podurile Toleranţei”, un proiect transnaţional pentru Europa Centrală şi de Est, iniţiat de B”nai B”rith Europa. Potrivit MAE, proiectul a contribuit la lupta împotriva discriminării, rasismului şi antisemitismului, la promovarea înţelegerii şi respectului reciproc, precum şi a valorilor europene în 2013, “Anul European al cetăţeanului”. În România, proiectul “Podurile Toleranţei” s-a bucurat de succes, înregistrându-se peste 1.600 de participanţi, atât la work-shopuri, cât şi la spectacolele organizate cu această ocazie. Proiectul, organizat de Forumul B”nai B”rith Dr. Moses Rosen România în perioada 20-22 octombrie, a avut ca parteneri Guvernul României, prin Ministerul Culturii şi Ministerul Afacerilor Externe, Camera Deputaţilor, Institutul Cultural Român, Primăria Municipiului Bucureşti, Primăria Sectorului 5 al Capitalei, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului în România “Elie Wiesel”, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România. MAE dă asigurări că va continua să acorde o atenţie “prioritară” accederii cât mai rapide a României în Visa Waiver Diplomaţia română dă asigurări că va continua să acorde o atenţie prioritară accederii cât mai rapide a României în programul Visa Waiver, atât în dialogul cu reprezentanţii Administraţiei SUA, cât şi prin demersuri la nivelul Congresului american. Autorităţile americane au anunţat scăderea la 11,5 % a procentului ratei de refuz a solicitărilor de viză din partea cetăţenilor români în anul fiscal 2012-2013, aspect salutat, luni, de Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit MAE, această evoluţie “reconfirmă tendinţa descrescătoare semnificativă înregistrată în ultimii ani (17% în 2012, 22,4% în 2011, 24,8% în 2010)”. În context, Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă speranţa că această tendinţă va continua şi pe viitor, inclusiv din perspectiva activităţii desfăşurate de “Grupul de lucru pe probleme consulare, inclusiv problematica vizelor”, creat în cadrul Task Force-ului România - SUA pentru implementarea “Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii”. “Scăderea, în continuare, a ratei de refuz a solicitărilor de viză depuse de cetăţenii români, coroborată cu eventuala adoptare, de către Congresul SUA, a actului normativ care modifică criteriile de acces în programul Visa Waiver, în principal prin posibilitatea creşterii pragului ratei de refuz de la 3%, în momentul de faţă, la 10%, are potenţialul de a contribui substanţial la atingerea, cât mai curând, a obiectivului eliminării regimului de vize pe relaţia cu SUA”, susţine MAE. Campanie umanitară pentru azilanţii şi refugiaţii din România Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a lansat luni campania “Dăruieşte bucurie! Poţi fi primul care aduce sărbătoare în sufletele lor!”, ce se va desfăşura până pe 23 decembrie şi care are ca scop strângerea de bunuri prin contribuţie benevolă pentru persoanele solicitante de azil şi refugiaţi din România. Potrivit unui comunicat de presă emis de IGI, bunurile colectate vor fi dăruite în preajma sărbătorilor de iarnă celor care au nevoie. “Puteţi să vă alăturaţi cadrelor Inspectoratului General pentru Imigrări în demersul campaniei, fie cu un cadou cumpărat, fie cu jucării, rechizite, hăinuţe sau orice alte articole folositoare pentru copii şi adulţi. Vă aşteptăm la toate sediile Inspectoratului General pentru Imigrări din Bucureşti şi structurile teritoriale judeţene”, se arată în comunicat. În Bucureşti campania se desfăşoară la sediile IGI din: strada Nicolae Iorga nr. 23, sector 1, strada Vasile Stolnicul nr.15, sector 2, strada Tudor Gociu nr. 24A, sector 4, strada Eforie nr. 3-5, sector 5, strada Lt. col. Marinescu C-tin nr.15A, sector 5. Adresele sediilor judeţene în care se desfăşoară campania pot fi consultate pe site-ul oficial la adresa ori.mai.gov.ro, secţiunea Contact, informează IGI. Victor Ponta – „În ianuarie discutăm cu FMI privind grupa de muncă pentru cei care au lucrat în condiţii grele” Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că în luna ianuarie, când reprezentanţii FMI se vor afla la Bucureşti, Guvernul va discuta cu aceştia despre grupa de muncă pentru cei care au lucrat în condiţii grele, el menţionând că banii necesari sunt deja în bugetul pe 2014. Am reuşit şi am pus bani în bugetul pe 2014. Nu există însă o discuţie finală, un acord final al partenerilor noştri internaţionali. În luna ianuarie, când sunt la Bucureşti, discutăm despre acest lucru. Ar fi o decizie corectă. Pe măsură ce reuşim, reparăm din nedreptăţile comise în 2010-2011 de către domnul Emil Boc şi banii îi avem în buget, a spus Ponta. Ministrul Munci, Mariana Câmpeanu, a declarat, joi, că susţine proiectul prin care cei care au lucrat în condiţii grele se încadrează în grupa I de muncă şi se pot pensiona mai devreme, precizând că este vorba, la un calcul foarte estimativ, de 20.000 de persoane. Comisia pentru muncă din Camera Deputaţilor a avizat, recent, un proiect care modifică Legea privind sistemul unitar de pensii publice, astfel încât cei care au lucrat în condiţii grele se încadrează în grupa I de muncă şi se pot pensiona mai devreme. Proiectul de lege urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor. Mariana Câmpeanu – „Traian Băsescu nu are un motiv sustenabil de a cere reexaminarea bugetului” Traian Băsescu nu are niciun motiv să refuze promulgarea bugetului pe 2014, a declarat ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu. Ministrul a precizat însă că majorarea de 3,75 la sută va fi acordată retroactiv, dacă bugetul pe anul viitor va fi întârziat. Eu nu cred că preşedintele nu va promulga legea bugetului. De altfel, motivul nu e sustenabil de a trimite înapoi bugetul. Dacă va fi promulgată, pensionarii îşi vor primi pensiile majorate la 1 ianuarie. Dacă nu, primesc banii pe un talon de restanţe. Cred că o să le dăm o dată, pentru că banii sunt planificaţi cu 1 ianuarie, a declarat Mariana Câmpeanu. În ceea ce priveşte recalcularea pensiilor celor care au lucrat în grupa întâi de muncă sau în condiţii speciale, ministrul Muncii este de părere că propunerile discutate în Parlament trebuie reanalizate. Eu cred că legea trebuie întoarsă la comisie şi luate cele trei propuneri şi reanalizate şi să găsim o soluţie de compromis, crede ministrul Muncii. Bugetul asigurărilor sociale pe anul 2014 a fost adoptat, vineri seară, în comisiile parlamentare de buget-finanţe, cu 26 de voturi pentru şi două împotrivă, fiind introduse o serie de amendamente fără impact bugetar, dar care clarifică prevederile în vigoare pentru 2014 în cazul pensiilor, informează Mediafax. Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost amendat în comisii prin introducerea prevederii privind valoarea punctului de pensie pentru anul 2014, care se va situa la nivelul de 790,7 lei. Un alt amendament a introdus indicele de corecţie în cazul calculării pensiilor, la nivelul de 1,07, conform Legii pensiilor. De asemenea, în cazul consilierilor Curţii de Conturi s-a introdus posibilitatea ca aceştia să cumuleze pensia cu salariul şi să recupereze din acest buget despăgubirile obţinute în instanţă. Amendamentele adoptate au fost acceptate de ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, prezentă la dezbateri. Bugetul asigurărilor sociale pentru anul viitor se ridică la 51,88 de miliarde de lei. Guvernul a alocat 4,5 milioane de euro pentru primării Guvernul a alocat din nou bani pentru unităţi administrativ-teritoriale, de această dată în cuantum total de 20 milioane lei (peste 4,5 milioane euro), pentru cheltuieli urgente în sezonul rece, prin suplimentarea bugetului Ministerului Administraţiei Publice, din Fondul de rezervă bugetară. Decizia a fost luată în şedinţa de miercuri a Guvernului, prin hotărâre, fără ca aprobarea actului normativ să fie anunţată de Executiv. În hotărâre se arată că repartizarea sumei pe unităţi administrativ-teritoriale se face prin ordin al vicepremierului Liviu Dragnea, pe baza solicitărilor fundamentate ale acestora, iar ordonatorii principali de credite ai bugetului local răspund de utilizarea banilor. În urmă cu o săptămână, bugetul pe acest an al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a fost de asemenea suplimentat de Guvern, din Fondul de rezervă bugetară, cu 3,5 milioane lei, pentru finanţarea cheltuielilor urgente specifice sezonului rece. Şi acel transfer de fonduri a fost aprobat prin hotărâre, fără ca Executivul să anunţe aprobarea actului, la finalul şedinţei. Deşi şi în acel act normativ este precizat că banii vor fi împărţiţi pe unităţi administrativ-teritoriale prin ordin al ministrului de resort, vicepremierul Liviu Dragnea, pe baza solicitărilor fundamentate ale unităţilor, şi că decontarea sumelor se face pe baza documentelor justificative transmise de unităţile administrativ-teritoriale, iar ordonatorii principali de credite ai bugetului local răspund de modul de utilizare a sumelor repartizate, Guvernul a susţinut că sunt alocaţi bani doar pentru oraşul Brad. Şi ministrul Administraţiei Publice, vicepremierul Liviu Dragnea a afirmat că suma aprobată de Guvern, de 3,5 milioane de lei, pentru sprijin pentru a putea trece de sezonul rece, vizează doar municipiul Brad, el arătând că va solicita în fiecare săptămână ca Executivul să aprobe astfel de ajutoare. El a precizat că are la minister foarte multe solicitări de sprijin din partea multor primării care cer susţinere pentru a putea trece de sezonul rece, în condiţiile în care nu au bani suficienţi. Legea finanţelor publice locale stabileşte că bani din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului sunt repartizaţi unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, dar numai pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar. Iniţial, argumentul invocat de Ministerul Finanţelor pentru transferul de bani către primării, prin derogare de la lege, era că, potrivit prognozei meteorologice, va exista un proces de transfer al maselor de aer arctic în Europa, rezultând geruri anormale pentru perioada următoare, ceea ce va determina creşterea consumului prognozat de energie electrică şi termică pe perioada sezonului rece. Ulterior, Ministerul Finanţelor a schimbat argumentul prin care primarii vor încasa, pe final de an, de la Guvern, bani din Fondul de rezervă bugetară, prin derogare de la lege, renunţând la explicaţia cu gerul arctic şi motivând de această dată că este nevoie de bani pentru agent termic în sezonul de iarnă. Astfel, argumentul prezentat acum de Finanţe, după modificarea notei de fundamentare aferente ordonanţei de urgenţă pregătită în acest sens, este că în perioada sezonului rece va creşte consumul de energie electrică şi termică, astfel că pentru autorităţile locale se impune finanţarea unor cheltuieli urgente pentru asigurarea agentului termic pentru populaţie, pentru perioada friguroasă. În caz contrar, susţin Finanţele, există riscul ca autorităţile locale să nu poată asigura stocurile necesare furnizării în condiţii optime a agentului termic pentru populaţie pentru perioada friguroasă în anul 2013. Ministrul Agriculturii – „În maximum doi ani nu vor mai fi terenuri nelucrate în România” Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că suprafaţa terenurilor necultivate a scăzut de la 2-3 milioane hectare în urmă cu câţiva ani la circa 300.000 de hectare, iar în maxim doi ani nu vor mai exista terenuri nelucrate. „Eu cred că în următorii ani preţurile terenurilor agricole vor creşte. Ele nu sunt acum apreciate la adevărata lor valoare. Terenurile au un mare potenţial. Dincolo de potenţial, dincolo de liberalizarea pieţei funciare, dincolo de creşterea producţiei, cred că faptul că în România nu prea mai sunt terenuri care nu se lucrează determină, de asemenea, o luptă mai mare pe terenurile agricole, a spus Constantin, potrivit Mediafax. România are o suprafaţă agricolă de aproape 14 milioane de hectare, dintre care aproximativ 9 milioane sunt terenuri arabile. Mai mulţi poliţişti, trimişi la Paris pentru combaterea infracţiunilor comise de români Douăzeci de poliţişti români au fost trimişi la Paris, luni, pentru a sprijini Poliţia franceză în cazurile în care sunt implicaţi cetăţeni din România. Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, românii au comis pe teritoriul Franţei fapte de cerşetorie, furturi şi înşelăciuni. Douăzeci de poliţişti români vor participa la cea de-a cincea misiune de tip suport operativ - patrulare, în perioada 2 decembrie a. c. - 31 ianuarie 2014, în Paris, Franţa. Aceştia vor însoţi autorităţile de resort pariziene în activităţi de patrulare şi misiuni de siguranţă publică şi vor acorda sprijin şi asistenţă directă în instrumentarea cauzelor de natură judiciară, în care sunt implicate persoane de cetăţenie română, informează Poliţia Română. Surse din rândul poliţiştilor care au participat la misiunile anterioare organizate în Franţa au declarat, pentru Mediafax, că infracţiunile comise de cetăţenii români sunt considerate fapte cu pericol social scăzut, asimilate micii infracţionalităţi, care, prin natura lor, ies însă foarte mult în evidenţă. Potrivit aceloraşi surse, în timpul misiunilor din Franţa, au fost văzuţi cerşetori români care se băteau pentru un loc în faţa magazinelor de lux, precum şi alţi români care furau băuturile de pe mesele clienţilor aşezaţi la terase. În acelaşi timp, potrivit anchetatorilor, au existat şi cazuri în care, prin înşelătorii de tip alba-neagra, infractorii români au reuşit să ia de la unii turişti sume de până la 2.000 de euro. Din punct de vedere al modului de operare descris de poliţişti, românii se poziţionau pe poduri, în zone circulate, iar jocul alba-neagra se făcea pe o bucată de cauciuc. În momentul în care apăreau poliţiştii, aceştia aruncat imediat în apă cauciucul respectiv, pentru ca, în lipsa probelor, infracţiunea să nu poată fi dovedită. Potrivit IGPR, poliţiştii care participă la misiuni internaţionale de aces gen au experienţă în structurile operative ale Poliţiei Române şi au parcurs un proces de selecţie, ce a constat în verificarea cunoştinţelor teoretice legislative, a nivelului de cunoaştere a limbii ţării în care vor desfăşura misiunea, dar şi a îndeplinirii la standarde europene a activităţilor specifice muncii de poliţie. În cadrul misiunilor susţinute cu ajutorul poliţiştilor delegaţi de IGPR în perioada estivală şi în cea a sărbătorilor de iarnă, la Paris, infracţionalitatea comisă de cetăţenii români pe teritoriul francez a scăzut cu 10 la sută. Anul acesta, poliţiştii români au desfăşurat misiuni similare în Marea Britanie, Italia, Belgia, Elveţia, Finlanda, Austria şi Bulgaria. Victor Ponta – „În maximum cinci ani trebuie să avem internet în toate şcolile” Premierul Victor Ponta a declarat, luni, la Ministerul Educaţiei, că în maximum cinci ani, în toate şcolile din România ar trebui să existe internet. Prezent la semnarea contractului prin care în următoarele 6 luni aproape 2.500 de şcoli vor fi conectate la internet, primul ministru a spus că “va trebui să ajungem în următorii trei, patru, cinci ani maxim să avem în toate şcolile. 2500 e un început foarte bun şi foarte promiţător”. Victor Ponta s-a declarat mulţumit că majoritatea şcolilor care vor beneficia de acest contract sunt din mediul rural. “Sunt treizeci şi ceva de milioane de euro. (...) Domnul ministru m-a asigurat că e vorba în special de şcoli din mediul rural şi din urbanul mic, pentru că în Bucureşti, în oraşele mari, copii au deja acces la internet. Unde mai e şansa egală? (...) Vorbim de milioane de copii care învaţă în mediul rural unde condiţiile sunt mai dificile”, a afirmat premierul. Şeful executivului a criticat faptul că proiectul a întârziat aproape şapte ani, dar şi că, pentru implementarea sa, a fost nevoie de implicare până la nivel de prim ministru. “Faptul că a trebuit ca miniştrii şi primul ministru să se ocupe de un proiect ca să se facă denotă de fapt o mare slăbiciune a sistemului nostru administrativ”, a afirmat Victor Ponta. Răspunzând unei întrebări potrivit căreia unul dintre câştigătorii licitaţiei ar fi cercetat de Parchet în urma unei anchete a Corpului de Control al Primului Ministru, Victor Ponta a răspuns: “Toţi suntem la Parchet în ţara asta” adăugând că, după cunoştinţele sale, în acest caz s-au respectat toate procedurile prevăzute de legislaţia europeană. Ponta îndeamnă la încredere în vaccinul românesc – „O să mă şi vaccinez, dar nu cu răceala am probleme” Premierul Victor Ponta i-a îndemnat pe români să aibă încredere în vaccinul care va continua să fie produs de Institutul Cantacuzino şi a afirmat că se va vaccina şi el, adăugând, însă, că nu are probleme cu răceala, ci cu altele. Prezent la Institutul Cantacuzino alături de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, Ponta a arătat că se bucură că a pierdut pariul cu ministrul legat de capacitatea institutului de a produce în continuare vaccin şi a arătat că, până la 15 decembrie, vor fi produse 200.000 doze de vaccin antigripal, iar după aceasta dată vor fi produse alte 200.000 doze. Premierul a arătat că procesul de producţie şi omologare este foarte avansat, ceea ce va permite României să nu mai importe fiole de vaccin. Întrebat de jurnalişti dacă se va vaccina şi el, după ce i-a îndemnat pe români să aibă încredere în producţia Institutului Cantacuzino, Ponta a răspuns: O să mă şi vaccinez, dar eu nu cu răceala am probleme, ci cu altele. El a primit din partea institutului, într-o cutiuţă, prima fiolă de vaccin din noua producţie. Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat, vineri, că în jurul datei de 20 decembrie, cele 400.000 de doze de vaccin antigripal produs de Institutul Cantacuzino vor putea intra pe piaţă. Ministrul Sănătăţii a precizat că, anul viitor, România va avea vaccin antigripal numai de la Cantacuzino. Victor Ponta – „Nu mai avem, practic, acord cu FMI şi CE” Premierul Victor Ponta a comentat, scurt, luni seară, anunţul preşedintelui Traian Băsescu privind neaprobarea memorandumului cu FMI, declarând că nu mai avem practic acord cu FMI şi CE. Întrebat cum comentează anunţul preşedintelui Băsescu, premierul a răspuns scurt: Nu mai avem practic acord cu FMI şi CE. Victor Ponta nu a făcut alte comentarii. Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni seară, că a decis să nu aprobe memorandumul cu FMI, din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi. Discutarea în board-ul FMI a scrisorii de intenţie şi a memorandumului de politici economice încheiate cu autorităţile române, programată pentru luna decembrie, va fi amânată întrucât documentele trebuie să conţină şi semnătura preşedintelui ţării. Acordul este în vigoare, însă board-ul FMI nu va mai discuta pe 18 decembrie, aşa cum era programat, scrisoarea de intenţie şi memorandumul cu România, a declarat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. Voinea a afirmat, la Realitatea TV, că o astfel de situaţie poate avea ca efect creşterea costurilor de împrumut ale statului. Eugen Nicolăescu – „În 2014 alocăm aproape cinci milioane de euro pentru vaccin antigripal şi BCG” Institutul Cantazino va primi, în 2014, cinci milioane de euro pentru terminarea liniei de fabricaţie a vaccinului antigripal şi cel al tuberculozei (BCG), a anunţat, luni, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, cu ocazia vizitei făcute împreună cu premierul Victor Ponta, la unitatea sanitară. Ministrul Sănătăţii a declarat că se doreşte şi reluarea altor linii de fabricaţie, cum ar fi, de exemplu, pentru Cantastim şi Polidin, dar acestea probabil din 2015, până atunci urmând să fie mutată la Bucureşti şi fabricaţia produselor realizate la Iaşi. Sperăm ca într-un an şi jumătate, doi să putem vorbi de reluarea producţiei la Cantazino şi a altor produse, a mai spus Eugen Nicolăescu. Ministrul Sănătăţii a mai spus că în 16 decembrie va fi livrată prima tranşă a vaccinului atingripal, iar în 5 sau 6 ianuarie, a doua tranşă a vaccinului. Am anunţat încă de la preluarea mandatului, şi am trecut şi în programul de guvernare, că unul dintre obiectivele mele prioritare este reluarea activităţii Institutului Cantacuzino. De aceea, aş vrea ca din 2014 să reluăm şi producţia de Cantastim, Polidin şi BCG. În plus, am vrea să reorganizăm linia de fabricaţie a vaccinului gripal. Adică să organizăm o hală mare pentru vaccinul gripal, care, spre finalul fabricaţiei, să devină comună cu cea pentru vaccinul BCG, a explicat Nicolăescu. Ministrul a adăugat că, în 2014, Institutul Cantacuzino va primi aceeaşi sumă ca în 2013, respectiv zece milioane de lei. Prezent la Institutul Cantacuzino alături de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, Ponta a arătat că se bucură că a pierdut pariul cu ministrul legat de capacitatea institutului de a produce în continuare vaccin şi a arătat că, până la 15 decembrie, vor fi produse 200.000 doze de vaccin antigripal, iar după aceasta dată vor fi produse alte 200.000 doze. Premierul a arătat că procesul de producţie şi omologare este foarte avansat, ceea ce va permite României să nu mai importe fiole de vaccin. Întrebat de jurnalişti dacă se va vaccina şi el, după ce i-a îndemnat pe români să aibă încredere în producţia Institutului Cantacuzino, Ponta a răspuns: O să mă şi vaccinez, dar eu nu cu răceala am probleme, ci cu altele. El a primit din partea institutului, într-o cutiuţă, prima fiolă de vaccin din noua producţie. Primele 200.000 de doze de vaccin antigripal, din cele 600.000 cumpărate de Ministerul Sănătăţii pentru campania de imunizare din acest an, au fost distribuite, din 27 noiembrie, direcţiilor de sănătate publică, care le-au furnizat medicilor de familie. Celelalte 400.000 de doze vor fi distribuite în perioada următoare, în funcţie de necesităţile campaniei antigripale şi de recomandările venite din partea specialiştilor cu privire la activitatea virozelor respiratorii, potrivit Ministerului Sănătăţii. În luna mai, ministrul Sănătăţii anunţa că Institutul Cantacuzino a devenit, prin Hotărâre de Guvern, serviciu de interes economic general şi va primi din fondul de rezervă al Guvernului zece milioane de lei, sumă care nu reprezintă ajutor de stat, ci compensaţie financiară din partea statului. Ministrul preciza că odată cu reluarea activităţii Institutului Cantacuzino vor fi reduse şi costurile necesare pentru achiziţia acestuia din import. Prin utilizarea vaccinului produs în România, preţurile vor fi de 2,5 ori mai mici decât prin achiziţia lui din import. ALTE AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII PUBLICE Preşedinţii secţiilor de votare pot avea doar zece clase. Nu se cere nici experienţa electorală Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a decis (prin hotărârea numărul 15), să modifice condiţiile de întocmire şi avizare a listelor pe care se află persoanele care pot deveni şefi de secţii de vot. Apariţia hotărârii AEP în Monitorul oficial a fost semnalată de săptămânalul Kamikaze. (România liberă) Conform acestui document, două sunt principalele modificări aduse de Autoritate procedurii prin care un cetăţean poate deveni şef de secţie de vot: în primul rând, se impune obligativitatea ca pretendenţii la această poziţie să fi absolvit învăţământul general obligatoriu (articolul 4, alineatul 3) şi, în al doilea rând, se prevede că pot ajunge pe listele cu cetăţeni din care sunt aleşi şefii de secţii de vot şi aceia care nu au mai participat la vreun scrutin din această poziţie (prin derogare, conform articolului 7, alineatul 3, unde se spune că în procedura de avizare pot intra şi persoanele care au participat la cel puţin un program de instruire organizat de AEP). Conform legii, pe listele cu cei care doresc să ajungă şefi de secţii de votare sunt înscrise trei tipuri de persoane: magistraţii, cetăţenii cu studii juridice şi cetăţenii cu bună reputaţie în localitate. Alegerile de pînă acum din România arată că magistraţii nu se înghesuie să fie şefi de secţii de vot. Practic, magistraţii abia acoperă poziţiile de şefi de Birouri Electorale Municipale, Judeţene şi pe cel de şef al Biroului Electoral Central. De asemenea, cetăţenii cu studii juridice sunt mai degrabă excepţii în funcţia de şef de secţie de vot. De aceea, practic, majoritatea covârşitoare a şefilor de secţii de vot din România sunt cetăţeni din categoria celor cu bună reputaţie în localitate. Evident, condiţia referitoare la studiile candidatului la funcţia de şef de secţie de vot se aplică doar reputaţilor, nu şi magistraţilor sau celor cu studii juridice. Totuşi, care este profilul educaţional al şefului de secţie de vot? Conform unui deputat specialist în legislaţie electorală consultat de România liberă sub anonimat, cutuma este ca şeful secţiei de vot să fie profesor (mai ales pentru că secţiile de vot sunt organizate în şcoli). La ţară, însă, este greu de îndeplinit până şi această condiţie. Se întâmplă ca într-o comună mai mare să fie prea multe secţii de vot şi prea puţini profesori doritori să fie şefi de secţii. E adevărat, recomandarea AEP a fost dintotdeauna ca şefii de secţii de vot să aibă, totuşi, studii superioare, dar la ţară e uneori dificil să găseşti astfel de persoane, aşa că te mai mulţumeşti şi cu mai puţin, a spus deputatul. Ce spune, însă, Autoritatea Electorală Permanentă despre nivelul de studii al şefilor de secţii de vot? Conform unui răspuns primit de la AEP la solicitarea României libere, Autoritatea nu a cules până acum date despre studiile pretendenţilor la şefia secţiilor de vot întrucât Autoritatea Electorală Permanentă nu avea competenţe pentru prelucrarea acestor date cu caracter personal. Totuşi, acest lucru se va întâmpla de acum înainte, tocmai datorită hotărârii 15 din 18 noiembrie a.c.: Autoritatea Electorală Permanentă va colecta date certe despre specialitatea şi nivelul studiilor absolvite şi le va prelucra cu respectarea Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţia a acestor date. În plus, AEP va analiza şi ce educaţie au şefii de secţie care au condus alegerile până acum în România: Potrivit art. 10 din Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 15/18.11.2013, lista persoanelor care au exercitat funcţia de preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare sau de locţiitor al acestuia la scrutinele organizate în anul 2012, va fi transmisă Autorităţii Electorale Permanente în 90 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii. Statisticile obţinute vor putea fi puse la dispoziţia publicului după definitivarea analizei. Plăţile în contul datoriei externe au coborât rezervele valutare ale BNR la 32,4 miliarde de euro La 30 noiembrie 2013, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 32,41 miliarde de euro, faţă de 34,56 miliarde euro la 31 octombrie 2013. Diferenţa, spun analiştii financiari, confirmă plăţile cunoscute în contul datoriei externe. De altfel, în comunicatul remis de BNR se arată că ieşirile de valută au fost de peste 3 miliarde de euro. La capitolul plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăsesc rambursări de capital si dobândă din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional (pentru care Banca Naţională a României a rambursat circa 814 milioane echivalent euro, iar Ministerul Finanţelor Publice a rambursat circa 165 milioane echivalent euro), precum şi rambursarea emisiunii de obligaţiuni denominată in euro a Ministerului Finanţelor Publice scadentă pe data de 29 noiembrie 2013, în suma de 1.379 milioane euro, capital si dobânda, se spune în comunicatul Băncii Centrale. In ultimele 30 de zile au fost si intrări de 857 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime in valuta constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice si altele, mai spune BNR. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. In condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,05 miliarde euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 noiembrie 2013 au fost de 35,466 miliarde euro, faţă de 37,816 mld. euro la 31 octombrie 2013. Plăţile scadente în luna decembrie 2013 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 479 milioane euro. Anul trecut, am redus ponderea obligaţiunilor guvernamentale în totalul rezervelor valutare fie din cauza randamentelor negative ale unor titluri de stat europene care s-ar fi încadrat în parametrii strategiei noastre, fie că aceste randamente erau prea mici faţă de gradul de risc încorporat sau faţă de alternativele de investiţii pe care le aveam. Am majorat însă ponderea numerarului si cea a depozitelor plasate, au explicat pentru HotNews.ro oficialii BNR. BNR a început controlul la CEC Bank privind creditul acordat Ioanei Băsescu O echipă a Băncii Naţionale a României s-a deplasat la CEC Bank pentru a cere informaţii legate de condiţiile în care Ioana Băsescu, fiica cea mare a preşedintelui, a obţinut un credit pentru cumpărare unui teren agricol în Călăraşi. Echipa este formată din funcţionari ai Direcţiei de Supraveghere a BNR. Ei au sosit de dimineaţă la sediul CEC şi au cerut acces la documentele legate de creditul primit de Ioana Băsescu. Totodată, echipa de control a discutat cu funcţionarii direct implicaţi în acordarea creditului, precum şi membrii conducerii băncii care au aprobat creditul. Banca Naţională a anunţat pe 28 noiembrie că va iniţia, la solicitarea Ministerului Finanţelor, un control de conformitate la CEC privind creditul acordat Ioanei Băsescu. Verificarea va fi finalizată până la 9 decembrie, a anunţat directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză. Fiica cea mare a preşedintelui Traian Băsescu a primit creditul pentru achiziţionarea unui teren de peste 290 de hectare în localitatea Nana din judeţul Călăraşi. Întrebat în ce condiţii se poate demara o verificare din partea BNR pe creditul acordat de CEC Bank Ioanei Băsescu, directorul Direcţiei Supravegere din BNR, Nicolae Cinteză, a precizat: controlul se poate efectua ca urmare a unei autosesizări a BNR în situaţia în care impactul pe bancă ar fi foarte puternic şi banca ar avea de suferit din cauza aceasta sau ca urmare a unui solicitări. Această solicitare s-a făcut de către Ministerul Finanţelor în calitate de acţionar al băncii. Cinteză a mai precizat, la România TV, că miercuri a primit solicitarea din partea Ministerului Finanţelor şi probabil săptămâna viitoare va fi demarat procesul de verificare. Este un control de conformitate care presupune o verificare mai aprofundată pe care noi o facem doar atunci când constatăm că verificare pe riscuri impune o astfel de verificare şi probabil că se va finaliza înainte de 9 decembrie, termenul prevăzut, a mai spus Cinteză. Plenul Senatului a aprobat iniţierea unei anchete parlamentare privind activitatea CEC - Bank S.A de către Comisia pentru buget-finanţe, iar ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi preşedintele CEC Bank, Radu Gheţea, sunt invitaţi pentru audieri în 9 decembrie la comisia senatorială privind activitatea acestei bănci. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat pe 29 noiembrie că nu există nici o problemă în contractul prin care Ioana Băsescu, fiica preşedintelui, s-a împrumutat de la CEC. Recent, fiica preşedintelui a cumpărat un teren de 290 de hectare, cu un credit luat de la CEC. „Eu am văzut acest contract, după ce Ioana Băsescu l-a făcut public. L-am citit, nu l-am analizat. Dar pot fi multe lucruri care să nu fie în regulă. De aceea, BNR a luat decizia de a înfiinţa o comisie care să facă o anchetă de conformitate la CEC. Ancheta urmăreşte să nu apară un risc de vulnerabilitate. Dar urmăreşte şi alt risc, să vedem în ce măsură acest contract e în conformitate cu normele legale şi în ce măsură nu există un risc reputaţional pentru bancă, a declarat consilierul BNR. Iar el a dat asigurări că această investigaţie va fi una corectă, punându-şi chiar reputaţia în joc pentru acest fapt. Mai mult, a vorbit şi despre eventuala sancţiune care ar putea apărea, în cazul în care creditul a fost acordat fără să fie respectate normele bancare. Iar sancţiunea ar fi provizionarea creditului de către CEC. „Vreau să vă spun, îmi pun în joc riscul reputaţional pentru asta: inspecţia nu e grevată de nici o relaţie personală. Asigur opinia publică că această inspecţie va scoate la suprafaţă tot ce este acolo. Dacă există ceva acolo. Sancţiunea este una singură pentru că e vorba de un contract comercial. Să provizioneze acest credit, adică ar obliga CEC-ul să scoată din circuitul tranzacţional 1 milion de euro, să-l pună deoparte, pentru a garanta acest credit cu milionul CEC-ului. Iar dacă ar fi un incident de neplată, o întârziere, se iau bani din acel milion, a adăugat Adrian Vasilescu. Americanii de la Chevron s-au întors la Pungeşti. Incidente între protestatari şi jandarmi După o lună şi jumătate de suspendare a activităţii la Pungeşti, americanii de la Chevron s-au întors în această dimineaţă pentru a-şi instala utilajele în comuna vasluiană şi de această dată având loc incidente cu localnicii. Jandarmii au intervenit, îndepărtându-i pe protestarii care reclamă că au fost evacuaţi cu forţa din corturi şi urcaţi în dube. Potrivit şefului Jandarmeriei, în zonă se află 250 de jandarmi. El a precizat că nu s-a folosit forţa împotriva manifestanţilor. ”Niciun moment nu s-au folosit mijloace din dotare, gaze lacrimogene, bastoane”, a spus el, precizând că o maşină a Jandarmeriei a fost avariată, fiindu-i spartă luneta. Viceprimarul din Pungeşti, Vasile Voina, a declarat pentru gândul că din informaţiile sale 20 de protestatari au fost reţinuţi în cursul dimineţii. ”La Jandarmerie au fost luaţi oamenii pentru identificare. Li s-au cerut cărţile de identitate şi nu le aveau la ei”, a explicat el. La jumătatea lui octombrie Chevron şi-a suspendat activitatea în zonă, încercând să fa că ulterior o campanie de informare despre gazele de şist, însă localnicii i-au alungat pe reprezentanţii companiei. Mai mult, Consiliul Local din Pungeşti a votat o hotărâre privind interzicerea explorării şi exploatării gazelor de şist, hotărâre atacată însă în instanţă de Prefectura Vaslui. De asemenea, aleşii locali vor organizarea unui referendum de demitere a primarului din Pungeşti care şi-a pus la dispoziţie terenul celor de la Chevron. Şi această hotărâre a fost atacată în instanţă de Prefectură. Jandarmii au intervenit din nou, luni, în jurul orei 12.00, pentru a îndepărta de pe carosabil câteva zeci de persoane care protestează la Pungeşti şi care blocau accesul maşinilor Chevron pe terenul pe care compania va amplasa sonda de explorare a gazelor de şist. Aproximativ 40 de localnici din Pungeşti care se opun explorării gazelor de şist şi care protestează în faţa gardurilor montate de Jandarmerie au încercat din nou, în jurul orei 12.00, să împiedice accesul maşinilor Chevron. Reprezentanţii Chevron au anunţat, luni dimineaţă, că la ora 7.00 au fost începute lucrările de amenajare a drumului de acces spre terenul concesionat de companie în zona localităţii Siliştea-Pungeşti din judeţul Vaslui, unde au ajuns mai multe utilaje. Răzvan Mitroi, purtătorul de cuvânt al Chevron România, a declarat corespondentului MEDIAFAX că la ora 7.00 compania a reluat lucrările în zona Siliştea şi că pe terenul concesionat acolo au sosit primele utilaje de la firma care va executa lucrările de amenajare a platformei unde ar urma să fie amplasată pima sondă de explorare a gazelor de şist. Amenzi de circulaţie mai mari de la 1 ianuarie 2014. Vezi cât vei plăti dacă încalci Codul Rutier Codul Rutier stabileşte că amenzile contravenţionale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate. Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului. NOUL COD RUTIER. De la 1 ianuarie, salariul minim brut creşte de la 800 la 850 lei, ceea ce înseamnă că valoarea unui punct de amendă devine 85 lei, faţă de 80 lei, cât valorează un punct-amendă în prezent. Astfel, de anul viitor, folosirea telefonului mobil la volan sau lipsa centurii de siguranţă vor fi pedepsite cu două puncte de penalizare şi o amendă de 170 sau 255 lei. Aceeaşi sancţiune este valabilă şi pentru oprirea în loc nepermis, depăşirea vitezei legale cu 10-20 km/h, oprire neregulamentară sau circulaţia pe interzis. Cu trei puncte de penalizare şi amenzi de 340 sau 425 lei sunt sancţionate, printre altele, staţionarea neregulamentară, depăşirea vitezei legale cu 20-30 km/h, pătrunderea într-o intersecţie atunci când circulaţia în interiorul acesteia este blocată. Sancţiunea este şi mai mare pentru cei care refuză să ofere poliţistului actele la control, depăşesc viteza legală cu 30-40 km/h sau circulă fără lumini ori fără semnalizare corespunzătoare, care vor fi amendaţi cu 510-680 lei. Un diplomat UE susţine că CE regretă declaraţia lui Băsescu despre unirea cu Republica Moldova Comisia Europeană (CE) a deplâns declaraţiile preşedintelui român Traian Băsescu, vineri, la Vilnius, cu privire la unirea României cu Republica Moldova, a declarat un diplomat UE pentru Euractiv. Potrivit site-ului, între timp, Comisia pare să fi transmis mesajul că declaraţiile cu privire la România mare ale preşedintelui român erau ultimul lucru de care era nevoie pentru avansarea iniţiativei Parteneriatului Estic, deja afectată de modificarea poziţiei Ucrainei în cursul summitului de la Vilnius. Euractiv precizează că l-a invitat pe Băsescu, la Vilnius, să comenteze cu privire la unificarea României cu Republica Moldova, dar că preşedintele român s-a mulţumit să răspundă doar râzând. Site-ul l-a întrebat, de asemenea, pe Vlad Filat, fostul premier al Republicii Moldova, prezent la summit, dacă declaraţia preşedintelui român ajută fosta republică sovietică, iar acesta a răspuns că declaraţia ajută Rusia. El a apreciat că singurii care pot profita de o asemenea declaraţie sunt comuniştii proruşi, care vor doar să destabilizeze ţara. Întrebat dacă a discutat cu Băsescu pe această temă la summitul de la Vilnius, Filat a răspuns că nu, iar atunci când a fost întrebat dacă preşedintele s-a consultat cu cineva din Republica Moldova înainte să facă declaraţia, fostul premier a răspuns că în orice caz nu s-a consultat cu noi. Euractiv l-a întrebat pe Filat inclusiv dacă Băsescu ar putea candida pentru funcţia de preşedinte, o idee care circulă în presa românească, precizează site-ul, la care acesta a răspuns să nu mergem chiar atât de departe. Preşedintele român Traian Băsescu a declarat la Vilnius că unirea cu Republica Moldova constituie una dintre priorităţile politicii externe a Bucureştiului. De asemenea, Băsescu a declarat, miercuri seara, la TVR, că următorul proiect de ţară pentru România este întregirea ţării, menţionând că este convins că dacă în Republica Moldova va exista un curent unionist, atunci România va fi pregătită. Consiliul UE a aprobat Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 de aproape 1.000 de miliarde de euro Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni regulamentul de stabilire a cadrului Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020, care prevede cheltuieli de până la 959,99 miliarde de euro în angajamente, pentru proiecte de dezvoltare pe bani europeni. Potrivit unui comunicat al Consiliului, decizia de luni urmează acordul din 19 noiembrie, din Parlamentul European, si marchează sfârşitul a doi ani şi jumătate de negocieri, permiţând ca noua generaţie de programe de cheltuieli ale UE să fie pusă în aplicare de la 1 ianuarie 2014. Regulamentul privind CFM permite Uniunii Europene cheltuieli de până la 959,99 miliarde de euro în angajamente şi 908,40 miliarde de euro în plaţi în următorii şapte ani, se arată în comunicat. Noul CFM, aprobat de Consiliul UE pentru competitivitate, este in scădere faţă de perioada de programare 2007-2013, cu 3,5 % pe partea de angajamente şi cu 3,7% in privinţa plaţilor, precizează sursa citată. In schimb, România va avea alocări europene de 39,8 miliarde de euro in noua perioadă de programare, cu 18% mai mari decât in perioada 2007-2013, când i se alocaseră 33 de miliarde de euro. Regulamentul CFM 2014-2020 asigură disciplina bugetară a UE şi reflectă presiunea bugetar aparte, cu care statele membre se confruntă in prezent la nivel naţional, se mai arată in comunicatul Consiliului UE. De asemenea, un accent puternic este pus pe cheltuieli care vizează stimularea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă, in conformitate cu priorităţile politice ale UE: plafonului de cheltuieli pentru competitivitate a crescut cu mai mult de 37% in comparaţie cu cadrul financiar multianual 2007-2013. Limitele de cheltuieli pentru perioada 2014-2020 sunt aceleaşi ca şi în concluziile Consiliului European din 8 februarie 2013. Mai departe, Parlamentul European si Consiliul UE urmează să încheie procesul de adoptare a aproximativ 70 de programe de cheltuieli şi trei proiecte de acte legislative referitoare la veniturile Uniunii Europene. Cele aproximativ 70 de programe de cheltuieli - care acoperă domenii precum cercetarea, agricultura sau politica de coeziune - negocierile dintre Consiliu si Parlamentul European fie au fost încheiate, fie se afla încă în curs. Obiectivul este de a adopta in mod formal aceste acte legislativ înainte de sfârşitul anului 2013, pentru a permite punerea lor in aplicare de la 1 ianuarie 2014, precizează Consiliul UE. In privinţa veniturilor proprii ale UE, negocierile sunt încă în derulare. EXTERNE Vladimir Putin, pe primul loc în clasamentul celor mai bogaţi lideri ai lumii Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, conduce în topul celor mai bogaţi lideri politici ai lumii, cu o avere estimată la 40 miliarde de dolari. Potrivit unui clasament întocmit de jurnaliştii publicaţiei The Huffington Post, preşedintele american, Barack Obama, nu se regăseşte printre primii 20 cei mai bogaţi lideri ai planetei. Majoritatea liderilor din Top 20 sunt bărbaţi, multi dintre ei conduc ţări din Orientul Mijlociu, iar averile colosale au fost construite pe baza legăturilor de familie, pe investiţii profitabile şi, în anumite cazuri, corupţie. Potrivit jurnaliştilor The Huffington Post, clasamentul celor mai bogaţi lideri include preşedinti, monarhi şi sultani şi nu este deloc suprinzător faptul ca mulţi dintre ei conduc ţări ai căror cetăţeni au un nivel scăzut de trai. Pe locul întâi în top se află preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, cu o avere estimată la 40 de miliarde dolari. El este urmat de Bhumibol Adulyadej, regele Thailandei, care deţine conturi ce însumează 30 de miliarde de dolari şi Hassanal Bolkiah, sultanul Bruneiului, cu 20 de miliarde dolari. În top se mai regăsesc Kim Jong-un, liderul suprem al Coreei de Nord, cu o avere de 5 de miliarde de dolari, Sonia Gandhi, preşedinta Congresului Naţional Indian, cu 2 miliarde dolari sau Albert al doilea, Prinţul de Monaco. Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii ocupă abia poziţia a 18-a , cu o avere ce nu trece de 500 de milioane dolari.
Posted on: Tue, 03 Dec 2013 07:48:31 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015