Si...ziua aceea se metamorfoza. ...Curand, in ochii ei sarea marii isi gasea infinitul umed. Mirosul de parfum tandru de pe mijlocul fin si tandru, atragea buzele lui mai aproape de marginea lumii. Din timpurile apuse, acasa se intorceau cocorii constiintei. Pe patul deschis ampluu...laitmotivele se impleteau cu momentul de suspin. Ceva natural, complet functional devenea acum cea mai stransa si calda imbratisare din Univers... Niciodata nu se contopeau tragediile sufletesti cu pasiuni agonizante...acum, insa...era momentul lor. Cu ochii larg deschisi..in fragedele clipe, el o ruga sa ii mai acorde doar inca cateva minute....minute de simtire.Ii atingea obrazul, genele, gatul...urechea dreapta cu varf de deget. Finetea pielii si calculul secundelor faceau ca momentul sa fie agonie. Dorul acela atotcuprinzator de..iubire nostalgica il facea sa isi piarda firul logic...nu mai traia in corpul acela...zbura cumva in alte clipe...ca un cuantum de secunde spulberate de destinul fad. O IUBEA....
Posted on: Thu, 03 Oct 2013 21:13:28 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015