Vanga. Metode de vindecare si retete practice - Vanga a trăit în concordanţă şi armonie deplină cu natura, făcând cu adevărat parte din natură, scria K. Stoianov. Tocmai de aceea, natura comunica, vorbea cu ea atât de explicit. Vanga, având organele simţului desăvârşite, putea recepţiona mesaje de la tot ceea ce o înconjura: de la ierburi şi de la copaci, de la pietre şi din cosmos, din trecut şi din viitor. Lanţurile de munţi îşi deschideau în faţa ei tainele milenare, iar râurile îi destăinuiau legende despre dispariţiile de demult ale oraşelor şi oamenilor. După cum mărturisea ea însăşi, tot ce ne înconjoară e viu; nu există ,,natură moartă, totul este coordonat de materia superioară, adică de raţiune. ˛Ea a demonstrat aptitudini deosebite în domeniul activităţii terapeutice˛, scria Panfelev Zarev. Medicii sunt uimiţi de rezultatele ei. Farmacia Vangăi cuprinde întreaga natură, plantele, florile, precum şi alte bunuri obţinute pe cale naturală, înzestrate, anume parcă pentru om, cu miraculoase puteri de vindecare. Ştiinţa cedează de multe ori în faţa acestui ˛instinct medical˛. Lucrul cel mai important însă e că Vanga a fost o vindecătoare înzestrată cu calităţi morale deosebite. Vanga nu-i permitea nimănui să se răzbune, afirmând că omul este creat pentru fapte cuviincioase, iar perfidia, intriga sunt nedemne de el. Ea nu tolera răutatea, minciuna, mişelia, invidia. Personalitatea ei iradia un gen specific de idealizare moral-filozofică a omului şi a tot ceea ce este omenesc. Dintr-o simplă prezicătoare, ea a devenit un mare Învăţător, care ne sfătuieşte cum să ne trăim viaţa. Ştiinţa încearcă să demonstreze legătura dintre Om şi Cosmos, dintre om şi natură, care s-a exteriorizat atât de misterios în psihicul şi în capacităţile de clarvăzător ale Vangăi, femeia care, făcând foarte mult bine oamenilor, a fost numită ˛miracolul din Petrici˛. Ce spun studiile ştiinţifice despre clarviziune şi despre arta de a vindeca? Putem, oare, crede în ele? Această carte inserează şi opiniile savanţilor în această problemă. Vanga acorda o atenţie deosebită sănătăţii spiritului. Capitolul care conţine sfaturi de-ale Vangăi este completat cu recomandările unor remarcabili psihologi şi cercetători în domeniul relaţiilor interpersonale, care ne oferă sugestii de ordin moral-psihologic referitor la modul în care ar trebui să ne organizăm viaţa, bucurându-ne de ea ABC-ul SĂNĂTĂŢII A Afecţiuni ale inimii (profilaxia). Să se bea, de 4 ori pe zi, decoct de flori de păducel albastru (Crataegus rentaguna L.) Alopecia (chelirea, rotundă, la copii). O legătură de flori de Anagalis arvensir L. se fierb timp de 10-15 minute în votcă de struguri. Cu un tampon de vată, înmuiat în acest decoct, se loţionează, de câteva ori pe zi, locurile golite de păr. După o săptămână, se fierb rădăcini de trifoi şi, 3 zile la rând, se spală capul cu acest decoct. Amenoreea (lipsa menstruaţiei). Se iau 2 kg de coajă de ceapă, la 3 l de apă. Se fierbe până decoctul devine de culoarea roşu-închis, aproape cafeniu. Se bea o ceşcuţă dimineaţa, pe nemâncate, şi seara. Artrita. Se iau 20 de rădăcini, cât un bulgăre, de ciclamen (Cyclamen neapolitanum Ten) şi se fierb în 10 litri de apă. Când decoctul se răceşte, se separă 1-2 litri din cantitatea totală, iar cu cea rămasă se fac băiţe dimineaţa şi seara. Se recomandă ca băiţele să se facă pe rând: să se ţină câte o jumătate de oră, mai întâi, picioarele, iar mai apoi, mâinile. La sfârşitul procedurii, conţinutul pus deoparte se toarnă de trei ori pe cap. Decoctul poate fi folosit de mai multe ori. Astmul. Se iau 40 de bulbi de arpagic, se toarnă peste ei apă clocotită. Bulbii se infuzează până când devin moi. Se scurge apa şi bulbii se înăbuşă în jumătate de litru de ulei de măsline, până se înmoaie. Ceapa se zdrobeşte până se omogenizează, căpătând consistenţa piureului. Se administrează câte o lingură dimineaţa, pe nemâncate, şi seara. Astmul (la copii). Se iau 40 de frunze uscate de podbal (Tussilog farfara L.), se toarnă peste ele 500 ml de rachie (votcă de casă) şi se lasă peste noapte. Tratamentul se face în felul următor: în prima seară, câteva frunze se aplică pe spate (între omoplaţi), în seara următoare, alte câteva frunze se aplică pe piept. Se procedează astfel până când se termină frunzele. Astmul (la copii, fază incipientă). Câteva pastile de aspirină se fac pulbere, apoi se amestecă bine cu o cantitate nu prea mare de grăsime curată de porc. Se unge o bucată de stofă şi se aplică pe pieptul bolnavului, timp de 10 zile. Abcesul la alveolele de lângă unghii. Un ardei iute se curăţă de codiţă şi de seminţe, după care se umple cu rachiu tare. Se introduce în el degetul afectat, urmărindu-se să nu se verse rachiul. După aceasta, degetul se bandajează. E mai bine ca bandajul să fie lăsat peste noapte, dar, întrucât procedura este foarte dureroasă, se recomanda să se ţină atâta timp, cât pacientul poate suporta. Abcesul se vindecă destul de repede. Aritmia (bătăi accelerate ale inimii). Se trece prin răzătoare 0,5 kg de lămâie, se amestecă cu 0,5 kg de miere şi se adaugă 20 de miezuri zdrobite de sâmburi de caise. Se administrează câte o lingură, dimineaţa şi seara. Arsura. În tratarea arsurilor cu gaze de eşapament, Vanga recomandă să se folosească următoarea doctorie: 6 gălbenuşuri de ouă proaspete, 6 linguri de unt proaspăt topit se bat bine până se obţine un amestec de consistenţa maionezei. Se înfăşoară de câteva ori arsurile cu un tifon impregnat cu acest amestec. Atonia musculară (la copii). Se iau 400 g de miere, în care se adaugă 20 g de sulf. Se unge bine corpul copilului cu acest amestec, masându-l (masajul se face, obligatoriu, de un specialist). După această procedură, copilul trebuie să transpire de 3 ori, apoi se îmbracă în mai multe haine, se înveleşte şi este lăsat să adoarmă. B Bronşita. Se fierb 2-3 frunze de podbal în 0,5 l de lapte proaspăt. Se adaugă o cantitate mică (pe un vârf de cuţit) de grăsime de porc proaspătă. Se bea câte o ceşcuţă seara, înainte de culcare. Bronşita (la copii). 1. Se prăjesc 2 ouă cu grăsime de porc, se sărează bine. Când se răcesc, ouăle prăjite i se pun copilului pe piept şi se lasă peste noapte. 2. Se ia o ceapă roşie, se curăţă de coajă, se face în ea, la mijloc, o adâncitură. Adâncitura se umple cu zahăr cristalizat. 3. (Fază incipientă). Să i se dea copilului să bea o linguriţă de ulei de ricin (o singură dată). C Căderea părului. 1. Părul spălat se clăteşte cu apa în care a fiert o iederă (Hedera helix L.). 2. Să se spele părul, folosind, în loc de săpun, argilă medicinală. Să se frece, apoi, locurile afectate cu felii de lămâie zdrobite. Se procedează astfel o lună de zile. 3. (La copii) Trei rădăcini de trifoi, de mărimea unei măsline, se trec prin răzătoare şi se toarnă peste ele 100 ml de spirt sau de vodcă tare de struguri. Se macerează 24 de ore, după care se freacă locurile afectate cu un tampon îmbibat cu această tinctură, de 1-2 ori în zi. Cefaleea la copii (dureri de cap persistente). 1. Se umple o pernuţă cu siminoc de nisip (Helichrysum arenarium D. C.), care a fost, mai întâi, uscat bine (în unele părţi această plantă e numită floare-sură, Iarba Maicii Domnului.). După ce copilul va dormi un timp pe această pernuţă, se scoate iarba din ea, se fierbe şi cu decoctul obţinut i se clăteşte capul. 2. Se recomandă să se spele capul cu apa în care a fost fiartă mentă (Mentha piperita L.). 3. Dacă durerea de cap este provocată de stres, timp de câteva zile, se ia seara în gură câte o linguriţă de zahăr tos, după care se bea o ceaşcă plină cu apă. 4. Pentru tratamentul durerilor de cap cronice, Vanga recomanda să se pregătească un decoct de cimbru (cu multă apă). Seara, se scufundă capul în vasul cu decoct şi se ţine în el timp de 10-15 minute, după care, cu aceeaşi fiertură, se umezeşte tot corpul. Ciroza. Laptele de mamă se amestecă cu făină şi se bea câte o lingură, dimineaţa şi seara, înainte de mese. Colita. Să se bea, de 2 ori pe zi, zerul care rămâne de la scurgerea brânzei. Bucatele grase sunt contraindicate. Constipaţia. Să se consume o dată sau de 2 ori pe zi câte o lingură de magiun din pomuşoare de soc, fără zahăr. În loc de zahăr, se recomandă miere. Contuzie. 1. Să se aplice pe locul afectat felii de cartofi cruzi. 2. (Învechită) Se aplică pe locul afectat o bucată de pielicică de iepure, proaspăt jupuită. Copii slabi (până la trei ani). Se recomandă să li se facă primăvara 10 băiţe cu decoct de frunze de nuc proaspete. Crăparea pielii de pe mâini. Să se facă 2-3 băiţe cu decoct de iarbă-iute (Poligonum hidropiper L.). D Dereglarea metabolismului. O lingură de sunătoare (Hipericum perforatum L.) se fierbe timp de 1-2 minute în 200 ml de apă. Decoctul se bea dimineaţa, pe nemâncate. Se recomandă ca procedura să se repete zilnic, o perioadă mai îndelungată. Dermatita intertriginoasă. Se ia coajă de stejar găunoasă şi se mărunţeşte până devine pulbere. Locul afectat se spală, se usucă şi se pudrează cu pulberea căpătată. Diabetul zaharat la copii (în fază incipientă). Se colectează flori de dud-alb (Marus alba L.), din care se prepară un decoct, care se toarnă peste copil. Diabetul zaharat (în fază incipientă). Se recomandă să se bea decoct de vârfuri de lăstari de măr. Diareea. 1. Să se bea de câteva ori în zi infuzie de mentă. 2. Să se bea, timp de câteva zile, câte un pahar cu apă, în care se adaugă 10 picături de must, din care se prepară votcă de anason. Dilataţia varicoasă. Celor care suferă cu varicoză li se recomandă să încalţe ciorapi din bumbac şi, dimineaţa, să păşească prin rouă, până când ciorapii se vor umezi cu totul. După răsăritul soarelui, ciorapii nu se scot, ci se lasă să se usuce pe picioare. 2. Se pun într-un vas câteva nuci verzi şi se toarnă peste ele ulei de măsline. Vasul se lasă la macerat, pentru 40 de zile, într-un loc unde pătrunde soarele. Cu această compoziţie se fricţionează locurile afectate. 3. În decurs de 10 zile, se fac bandaje cu bojoci de porc, tăiaţi felii. 1-2 felii - cele care se aplică nemijlocit pe vene - pot fi presărate cu sulf. Bandajul se lasă peste noapte. Dispneea. Se amestecă 200 g de miere, 200 ml de ulei de măsline, 200 ml de votcă de struguri. Se bea câte un păhăruţ de 3 ori pe zi. Dizenteria. O legătură de plante de scânteuţă ( Anagallis arventis L.) se fierb timp de 10-15 minute într-un litru de apă. Se bea câte o ceşcuţă numai dimineaţa, o perioadă de 2-3 zile. Durerile de gingii. 1. Se clăteşte, de câteva ori pe zi, gura cu decoct de cimbru (Santureja montana L.), în care se adaugă un pic de piatră-acră. 2. Se recomandă să se mestece, de două ori pe lună, timp de câte o oră, răşină de pin (Pinus silvestris L.).
Posted on: Fri, 09 Aug 2013 09:09:06 +0000
Recently Viewed Topics
© 2015