Xiang d, lost globulos ... Tu şi eu suntem noi Cît vom fi, - TopicsExpress



          

Xiang d, lost globulos ... Tu şi eu suntem noi Cît vom fi, amîndoi Dacă soarta împotriva va fi Unul din noi, stingher va trai. Într-o lume-n care banul, Multe vieţi a desparţit, Tu sa fii cea mai săracă, Eu să fiu cel mai iubit. Într-o lume-n care omul, Se mai crede încă zeu, Tu să fii o pămînteană, Muritor să fiu şi eu. Într-o lume poluată, Cu imagini fel de fel, Tu sa fii un lac de munte, Să mă oglindesc în el. Într-o lume sfîşiată, De foamete şi răzbel, Eu să fiu un un coif de luptă, Tu să fii un porumbel. Într-o lume-n care omul, În natură iese rar, Tu să fii o floare albă, Eu să fiu un grădinar. Într-o lume chiar şi-n alta, Cu mai bine şi mai rău, Tu să fii numai cu mine, Eu să fiu numai al tău. Naşului nostru, Leuştean Motto: fără supărare :-) Cercetează matematic Să găsească rădăcina Cînd la el, valoare au Frunzele şi cu tulpina. Pictorului Nicolae Trută Unii zic de Nae Trută, C-ar avea coloratură Eu sunt de acord cu asta Nu-n politică, ci-n pictură. (URA)T(URA) Stricaţi-ar ploaia, ploile, Paziţi-ar lupul, oile, Penurie să-ţi fie lipsa, Să-ţi lumineze doar eclipsa. Să nu ai timp de pierdut vreme, Să te trezeşti mereu devreme, Devreme cînd e prea tîrziu, Să-ţi urle cîinii a pustiu. Maşini la poartă o gramadă Poliţie,salvare, pompieri, La tine azi să fie ieri, Doar vîntul să îţi intre în ogradă. Ţara neschimbaţilor Ţara asta-i ţara-n care, Nu se schimbă mai nimic Numai preţul care sare, Peste leul cel pitic. Ţara asta nu-i a noastră, Asta este ţara lor Ţara... neschimbaţilor Au venit şi-au dat cu var, Peste-un roşu prea murdar Au promis că fac reformă, Au facut-o doar de formă. S-au schimbat pe ei cu ei, Derbedei cu farisei. Rîsul plînsului În rînjetul rîsului Din pădurea umbroasă E geamătul iedului Cu inima scoasă. Sub rîsul clovnului De pe masca hidoasă, E grija omului Pentru cei de acasă. În rîsul perfid Al politicului om, E plînsul copilului Schilodit de atom. Casa de dincolo Mi-am construit acum un an, O casă cu uşa-n tavan. La vest vecin este Istvan, La est Ivan cel Moldovan, La sud vecin e Borisov, La nord vecin Kalasnikov. Aş vrea să fiu în altă viată, Măcar un melc alunecos, Să pot să plec, cu tot cu casă, Într-un ţinut mai... calduros. Pămînt şi stea Sunt sigur că la moartea mea, Nu va cădea nici cea mai mică stea Cum sigur sunt, fară tăgadă, Că va cădea, pămînt, grămadă... Dorul doare Maică Mare, Taică Mare, De ce doare dorul tare? Dorul doare într-o parte, Fiindcă moartea ne desparte, Dorul doare peste tot, Fiindcă să vă văd nu pot. Maică Mare, Taică Mare! Cuiva din Rasarit N-avem noi topoare atîtea, Cîte cozi sunt printre voi, Declara pe-un ton răstit Cineva din răsarit. Avem cozi, avem topoare, Nu cumva gîtul te doare? Lui Glonţ Cristian, patron pe "Meridian" În afaceri penetrează, Precum numele ce-l poartă, Nu dă greş,nu ricoşează Şi deschide orice poartă. Sisif topograf Pe vreme bună sau pe vreme rea, Lucram s-apropii depărtarea. Acum cînd sunt pe lîngă ea, Aş vrea să depărtez apropierea. Urătura bătăturii M-au călcat prin bătătură, M-au călcat pe bătături, M-au tratat cu multă ură Şi apoi cu urături. Cearta cu mine A fost o vreme foarte grea Cînd îmi uram şi umbra mea Şi mă rugam la Dumnezeu, Să nu mă cert cu mine, eu. Nu mai urăsc, nu mă mai cert cu mine, Acum mai bine, rabd si tac Căci zilele-au rămas puţine Şi nu ştiu de am timp să mă împac. Mama Pentru toţi este Gilina Tata îi zicea Creştina , Pentru mine este Mamă, Însă totuşi cum o cheamă ? Buletinu-i ţine trena Iar în el scrie - ELENA . Pentru sora mea (Mari)(Ana) Nu am încercat vre-o dată Să mă cert cu Mariana Fiindcă n-am ştiut cu care: Ori cu Mari ori cu Ana. Prietenului George Calotă Nu-i calotă sferică, Nici calotă craniană, Este George Calotă, Un om bun de pus la rană. Cap şi gît - unui fost luptător (nu neaparat lui George Calotă) Luptător în tinereţe, Învîrtea nevasta jună Pe deasupra capului, Nu cu două, ci cu o mînă. Dar acum la bătrîneţe, Pot să spun fără să preget, Că-l învîrte ea pe el Nu pe mînă, ci pe deget. Criză, piţigoi şi prună Criza asta nu e bună Stă pe noi de-o vreme bună Ca un piţigoi pe prună. Se numea cîndva război; Cine-i astăzi piţigoi Dacă noi suntem tot prună? Criză de bani, Criză de zile, Criză de fiere Şi de pastile, Criză de toate, Criză de moarte. Regretatului meu Tată socru Staicu Ion Stau şi-mi pun o întrebare Despre un tata şi amic: Cum putea să încapă oare Un suflet atît de mare, Într-un trup atît de mic ? Euro pe Ana Flutura pînă mai ieri, Lîngă steagul tricolor, Un steag roşu, roşu foc, Steagul bolşevicilor, Cel care ne-a dat pe noi, Cu un secol înapoi. Flutură de la o vreme, Şi pe străzi şi pe străduţe, Lîngă steagul nostru falnic, Steag albastru cu steluţe. Cîte secole urmează Să rămînem de caruţă? Unii chiar anticipează: Cîte unul de steluţă. Numai Ana Lugojana De acum Europeana, Stă pe gînduri şi îndrugă: Alt stăpîn, aceiaşi slugă. Urmaşului nostru Iustinian Stefănescu Mamă, neamul nu se stinge Cum credeam acum un an Bucuria ne atinge: S-a născut IUSTINIAN. Ingratitudine Omule pretins de bine Nu mai da cu piatra în mine Nu mă mai bîrfi murdar, Te văzuşi cu sacii în car? Cantafabulă Tot vorbim de evoluţie Într-o ţară în care racul, S-a făcut frate cu dracul Şi- au creat o instituţie. Se intreabă: cine a tras? Se raspunde: a tras dracul Mă intreb: cine ne trage? Eu raspund: ne trage racul. Dupa ce trecură lacul, Racul, frate bun cu dracul Hotărîră optimişti Să devină capitalişti. Şi de atunci de atunci Racu-i cu papuci, Dracul cu nădragi, Umblă după fragi. Şi de atunci mergem ca racul Şi-n curînd ne va lua dracul. Schimbare Ca să schimbi lumea-n mai bine, Trebuie să începi cu tine. Cîntec de nuntă Nu regret nimic din ce-am pierdut Pot s-o iau oricînd de la început Dar ce pierd acum este pierdut Nu e loc de al doilea început. Doamne binecuvîntează, Casa ce se întemeiază, Dă-le Doamne în paşi lumină, Fă-le sufletul gradină. Boală Sunt bolnav de România Şi nu vreau să mă tratez, Doamne de-as avea tăria, Cît mai mulţi să-i infectez. Sunt bolnav în România, N-am cu ce să mă tratez, N-am cu ce să emigrez Şi iertaţi-mi blasfemia, Sunt sătul de România. Sunt sătul de România, Vreau să spun de cea a voastră, Căci din România mea, Prea puţin mai e din ea. Balada Glanetaşului frumos Nici un artist nu s-a gîndit, Să facă o statuie, Pentru acela ce-a trudit, S-aducă pîine-n cetăţuie. Dar ce vorbesc eu de statui, Cînd el nici pensie nu are Cît să mai poată şi el oare, Să ţină atîţia nesătui. Ţărane,Glanetaş frumos, Ridică sapa ta miraculoasă Şi taie buruiana de prisos, Ce de-o vecie viata ţi-o apasă. El este omul cel frumos, Care în fiecare an, Ne-aduce grîul ca prinos Şi ciocîrliile în lan. Canibalismul aleşilor Săraca tară bogată De doua decenii mîncată, De viermii de stînga, De corbii de dreapta, De şacalii de centru, Care-au fost PENTRU. Au fost pentru ei Şi nu pentru ţară Acum noi plătim, Această povară. Vis bizar Am visat cîndva, Că visam ceva, Ceva ce nu era, Nici vis nici aievea. Am visat că e vară, Cu zapada afară, Albind pe tine Şi-nverzind pe mine. În faţă drum lung, Nu puteam să ajung Cu vara din mine Peste iarna din tine. Peste tot doar troiene Pe zapadă sunt semne Oare ce să însemne? Încotro,să ne îndemne? Divorţ De te va lăsa nevasta, Întrebarea este asta: Ce-ai făcut sau n-ai făcut, De-a făcut să facă asta. Orbecăială materială Cînd banii vorbesc, Oamenii orbesc. Cu simpatie colegului topograf ŢENESCU DAI ÎN EL Pînă cînd o viaţă şchioapă Şi un trai aşa urît, C-un picior aproape-n groapă Şi cu două după gît. Supărarea vremii Sunt făcută-n fel şi chip, Parcă-aş fi videoclip: Cînd frumoasă, cînd urîtă Şi mai rea şi mohorîtă, Mai cîinoasă, mai stricată, Încă nu mi-aţi zis vreodată Că aş fi ...prostituată. Cine a fost primul ? Umbla ungurul haihui, Peste vale, peste grui, Tot zicînd în gîndul lui: Asta-i ţara nimănui. Şi mergînd aşa călare, Întîlni o apă mare; Cum de sus nici gînd de ploaie, Hotărî să fac-o baie. Iese ungurul la mal, Nici tu haine nici tu cal... Cine-a fost primu-n Ardeal, Attila sau Decebal ?
Posted on: Tue, 09 Jul 2013 12:22:01 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics



!

© 2015