fost construite cele mai mari constructii de poduri si sisteme energetice de la noi din tara peste Dunare ,Danubius cum ii spuneau romanii,Donaris cum ii spuneau stramosii nostrii dacii.Niciuna din aceste lucrari nu a durat 13 ani asa cat a durat cea de la Vidin-Calfat datorita distrugerii economiei romanesti prin aportul nemijlocit al alogenului Mugur Isarescu in sfertul de veac de cand are pe mana finantele romanesti. Daca privim si vedem ce minuni fac ,,nenorocitii" de comunisti chinezi in domeniul constructiilor de poduri,sosele,cai ferate etc, si in cat timp, ramanem ca la dentist. Noi de exemplu in baza contractului cu Bektelul cam tot in peste 10 ani am construit cativa kilometrii de autostrada la preturi exorbitante si trebuim sa platim alte sume exorbitante pentru rezilierea contractului cu acestia. Si toate aceste sume enorme le platim noi poporul nu guvernatorul care a distrus tara si poporul. Podul de la Turnu Severin construit de catre Apolodor din Damasc. A fost construit în numai trei ani (103–105) după planurile celebrului arhitect, Apolodor din Damasc, fiind considerat cea mai îndrăzneață lucrare inginerească a antichității romane. Podul a fost ridicat pe 20 de piloni din blocuri de piatră, fiind lung de 1.135 m, lat de 14,55 m și înalt de 18,60 m, la capete având câte un portal monument, ale căror relicve se văd pe ambele maluri ale Dunării. Pentru partea lemnoasă a construcției s-au folosit stejarii de pe 200 de hectare de pădure. Podul de cale ferata Anghel Saligny de la Cernavoda. Legătura feroviară dintre Fetești și Cernavodă are o lungime de 21 km. și cuprinde podurile peste Brațul Borcea și peste Dunăre. Începerea lucrărilor de execuție a avut loc la 26 noiembrie 1890 în prezența regelui Carol I. Colectivul de proiectare și de execuție a fost condus de ing, Anghel Saligny. Întreaga linie ferată, inclusiv podurile, au fost executate cu cale simplă. Podul de peste Dunăre are o deschidere centrală de 190 metri și alte 4 deschideri de 140 metri, alături de un viaduct cu 15 deschideri de 60 metri. Podul se află la 30 m peste nivelul apelor mari ale Dunării pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai mari catarge. Podul peste Borcea cuprinde 3 deschideri de câte 140 metri și un viaduct cu 11 deschideri a 50 metri. În Insula Borcea, care în acea vreme constituia o baltă, pe care o traversa un tronson de 14 km al căii ferate, s-a mai realizat un viaduct de 34 deschideri a 42 metri. Cu rampele de acces, cei 4087,95 metri de poduri formau, la acea vreme, cel mai lung complex de poduri construit în România și al treilea ca lungime din lume. Deschiderea centrală de 190 m era cea mai mare din Europa continentală. Costul total al tronsonului de linie ferată Fetești-Cernavodă, inclusiv liniile de cale ferată și stațiile, a fost de 35 milioane lei aur. Dorobanţul dinspre partea de sud Cei doi dorobanți [modificare] La capătul podului dinspre Cernavodă, în memoria eroilor căzuți în Războiul de Independență, a fost ridicat un impresionant monument din bronz, reprezentând doidorobanți. Dorobanții și stemele au fost realizate de sculptorul francez Léon Pilet (1836-1916), o parte din contravaloarea lor fiind suportată de ambasada franceză de la București, ca un dar în cinstea regelui Carol I. Pilet a realizat mai întâi cinci modele diferite în miniatură, iar regele însuși a ales modelul care a fost realizat pentru pod. Statuile au fost turnate în trei bucăți la Lyon și mai apoi îmbinate la fața locului. Dorobanțul de pe partea nordică poartă semnătura autorului, alături de anul realizării (1895). Inaugurarea podului Podul a fost inaugurat la 14/26 septembrie 1895 în cadrul unor mari festivități la care a participat regele Carol I. După ce s-a bătut ultimul nit, un nit de argint, s-a zidit documentul inaugurării și s-a celebrat serviciul religios. Un prim convoi de încercare, format din 15 locomotive grele a trecut peste pod, cu o viteză de 60 km/h, urmat de un al doilea tren rezervat oaspeților cu o viteză de 80 km/h. În acest timp, Anghel Saligny a stat alături de șefii echipelor de muncitori care lucraseră la execuția podului, într-o șalupă sub pod, aceasta pentru a garanta rezistența podului. Săptămâna viitoare se împlinesc 59 de ani de la inaugurarea Podului Prieteniei, Giurgiu-Ruse. Lungă de aproape trei kilometri, construcţia era, la momentul acela, cel mai mare pod combinat din Europa: rutier, feroviar şi pietonal. Deși podul are deja o vârstă venerabilă și nu a suferit prea multe lucrări de reparații, are în continuare un farmec aparte.Citiţi şi:RAPORT DE ȚARĂ. Giurgiu asigură mare parte din producția de grâu, porumb și floarea […]RAPORT DE ȚARĂ. Giurgiu a câștigat detașat în fața Teleormanului„Raport de ţară”, o campanie inedită şi curajoasă lansată de Digi24 La începutul anilor 50, conducătorii României și Bulgariei și-au pus în plan să facă o legătură directă între state, printr-un pod peste Dunare. Dar proiectul era costisitor, mult peste posibilitățile de finanțare din partea celor două țări vecine, în condițiile grele de după Al Doilea Razboi Mondial. URSS a decis la acea vreme să pună la dispoziție utilajele care lipseau România și Bulgariei. Și nu doar atât, s-a hotărât finanțarea construcției aproape integral. Istoria sa se leagă de începutul perioadei comuniste și relațiile cu marele vecin de la Răsărit. Imediat după Revoluție, se ajunsese ca pe podul Giurgiu - Ruse să treacă anual trei milioane de persoane. Cozile de TIR-uri se întindeau pe câțiva kilometri, iar autoturismele așteptau uneori chiar și trei - patru zile ca să treacă granița. Giurgiu a devenit astfel un punct important pe hartă, ca urmare a conexiunii care se făce pe aici cu vecinii Bulgari spre Turcia. În anii 90 se duceau mulți români la turci, pentru comerț. Acum, 90% din cei care trec Dunărea pe pod sunt turiști, dar și numărul acestora este în scădere puternică. Pentru a crește traficul pe pod, guvernul bulgar a redus în 2011 taxa pentru autoturisme de la șase, la doi euro. România a decis să nu reducă taxa, deși în 2010, după o discuție cu prim-ministrul bulgar, premierul de atunci, Emil Boc, afirma că mașinile vor circula mai ieftin pe podul Giurgiu-Ruse. Podul Prieteniei, așa cum au insistat sovieticii să fie numit, este cel mai lung pod de peste Dunăre. A fost construit pe două nivele, unul rutier și unul feroviar și are și trotuar pentru pietoni. În plus, este singurul pod de peste fluviu, care are posibilitate de a se ridica dacă trec ambarcațiuni mai înalte. Secțiunea centrală mobilă, de 85 de metri este supusă periodic la revizii de către partea română, în atribuțiile căreiă intră buna ei funcționare. Dar este folosită cel mult de două ori pe an, pentru că traficul naval a scăzut considerabil, iar ambarcațiuni de foarte mari dimensiuni sunt folosite extrem de rar. România și Bulgaria au semnat în anul 2000 un acord pentru construirea unui al doilea pod, între Calafat și Vidin, dar proiectul a întârziat din cauza fondurilor insuficiente.Deocamdată, cele două ţări sunt legate, pe toată lungimea frontierei comune pe Dunăre de 470 de kilometri, de un singur pod, cel de la Giurgiu la Ruse. Sistemul hidroenergetic de la Portile de Fier 1 si 2 La 1 ianuarie 1964, conform H.C.M. 995/07.12.1963, a fost infiintata Intreprinderea Centrala Hidroelectrica Portile de Fier, avand ca obiect de activitate supravegherea lucrarilor de investitii pentru realizarea Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie (S.H.E.N.) Portile de Fier. In conformitate cu prevederile Acordului si Conventiilor dintre Romania si Iugoslavia, executia S.H.E.N. Portile de Fier I a inceput la 7 septembrie 1964, iar finalizarea lucrarilor a fost consemnata la 16 mai 1972. Lucrarile pentru realizarea obiectivului principal s-au derulat pe doua santiere nationale, romanesc si iugoslav, in perioada 1965 – 1971. In baza Acordului din 19 februarie 1977 dintre guvernele Romaniei si Iugoslaviei privind conditiile extinderii colaborarii pentru utilizarea potentialului hidroenergetic al Dunarii, au fost demarate lucrarile premergatoare realizarii S.H.E.N. Portile de Fier II, a carui executie a inceput la 3 decembrie 1977. In prezent Sucursala Hidrocentrale Portile de Fier cuprinde Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I, Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier II si centrala suplimentara Gogosu.
Posted on: Sat, 15 Jun 2013 14:19:22 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015