Și pentru că membrii Comisiei speciale parlamentare pentru Roșia Montană continuă să mimeze ”dezbaterea”, o declarație (mai exact o întrebare) mi-a atras atenția. “Vă plac migdalele? Aţi mâncat migdale? Într-un sâmbure de migdale va fi o concentraţie de cianură de trei ori mai mare decât în apa care va rezulta de acolo. Haideţi, când vorbim, să fim şi documentaţi”, i-a spus deputatul PSD Florin Iordache unui protestatar prezent la ”audieri”. Domnule Florin Iordache, înainte de a mai repeta papagalicește minciunile propagandistice ale RMGC, ar fi bine ca d-voastră să vă mai documentați. Și din alte locuri, nu doar din power-point-urile și poveștile companiei. Pentru a nu vă mai acoperi de penibil cum tocmai ați făcut-o. Pentru cunoștința d-voastră: În sâmburii de migdale (și în sâmburii altor fructe, îndeosebi caise) NU există cianură de sodiu, de genul celei pe care ar urma să o utilizeze RMGC la Roșia Montană. În sâmburi există o substanță, amigdalină, care, în reacție cu acidul gastric din stomac generează acid cianhidric (cianura de sodiu). În cazul intoxicațiilor și a otrăvirilor cu sâmburi de fructe (migdale, caise etc.) ceea ce contează e CANTITATEA, nu CONCENTRAȚIA. Fie că mănânci câteva grame, fie 70 de grame (aproximativ 50 de sâmburi de migdale amare – doza letală pentru un om de 70 de kilograme), CONCENTRAȚIA rămâne aceeași, diferența fiind făcută de CANTITATE. La Roșia Montană se vor folosi 12.000 de tone de cianură de sodiu/an (și nu amigdalină), o CANTITATE de peste 10 ori mai mare decât întreaga cantitate folosită în toate exploatările miniere din Uniunea Europeană la un loc. CANTITATEA asta de cianură NU DISPARE! O vom regăsi în iazul de decantare sau în… aer, prin evaporare. Indiferent de concentrație, CANTITATEA rămâne. Pentru a nu pune pe butuci comerțul cu migdale: în migdalele din comerț NU există amigdalină (și cu atât mai puțin cianură de sodiu). În primul rând, trebuie să știți că există două tipuri de migdale: migdale amare și migdale dulci. Cele cu conținut toxic de amigdalină sunt migdalele amare (în unele țări fiind interzisă comercializarea lor ca atare, fiind obligatorie fierberea și uscarea lor pentru a înlătura amigdalina). Ce se găsește în magazine sunt, îndeosebi… migdalele dulci. Și acestea sunt comercializate DOAR după ce sunt opărite și uscate. Și tot pentru documentarea d-voastră: Mina Marlin din Guatemala a fost deschisă în 2005 și utilizează cianurația, la fel cum intenționează să o facă RMGC. Reprezentanții Goldcorp, o companie mult mai mare decât Gabriel Resorces, susțin că tehnologia lor e sigură. Imaginile și studiile științifice de la fața locului arată o cu totul altă realitate. Iar tragedia copiilor localnicilor din jurul minei nu are legătură cu consumul de… migdale. Ci cu cianura de sodiu.
Posted on: Sun, 29 Sep 2013 15:58:10 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015