Alta-n rimă...tot de climă! :) Hazarde climatice – lecție în versuri Autor: prof. Ion Busuioc Hazardele, ne spune cartea, Sunt fenomene sau sunt procese, Care-afectează societatea Prin pagube, răniți sau prin decese. Fenomenele dinamice Care se tot produc în atmosferă, Sunt hazardele climatice La care lecția noastră se referă. La început, le identificăm Și, după ce le exemplificăm, Despre fiecare o să comentăm Și în caiete o să ne notăm. Furtuni, tornade și secete, Brumă, depuneri de gheață, Îngheț, grindină și trăsnete, Furtuni de praf și cu ceață. Furtunile tropicale Ce se formează pe oceane Și fac ravagii pe litorale: Taifunuri sau uragane- Sunt furtuni violente, Cu ploi multe, abundente, Cu vânturi foarte intense, Produc pagube imense. Zona cea mai afectată De-acești cicloni tropicali E în Asia situată: Zona Golfului Bengal. Cu o dinamică la fel de mare, Însă formate doar pe uscat, Adevărate vârtejuri ucigătoare Sunt și tornadele, s-a constatat. Cele mai multe, de zeci de ani, Îi afectează pe-americani. Pentru a face față situației, Trebuie știut când și unde se formează, Pentru evacuarea populației Și luarea unor măsuri de bază. Furtunile din zonele temperate N-au tăria celor tropicale, Dar produc pagube-n societate Și uneori răniri și cazuri mortale. Și-n România sunt astfel de furtuni, Mai ales pe timp de vară, Care pot produce multe stricăciuni În orice parte din țară. Se pot produce inundații, Se pot avaria clădiri, Va fi nevoie de multe reparații Și de spitalizare în cazuri de răniri. E bine totuși ca să știm, Când vedem nori negri de furtună, Să încercăm să ne adăpostim Și să ieșim când o să fie vreme bună. Când furtunile-s pe timpul iernii, Aduc cu ele multe pericole, Căci înrăutățirea vremii Se poate transforma ușor în viscole. Aceste fenomene hibernale, Cu vânt puternic și căderi masive de zăpadă, Pot deveni adesea infernale Că pot bloca vehiculele-n stradă. În România, aproape an de an, Cele mai multe viscole-s în Bărăgan. Când două mase de aer diferit Ajung, la un moment dat, să se-ntâlnească, Atunci, să știți, că-i nimerit Ca o furtună, brusc, să izbucnească. Masele de aer, ca două inamice, Încep ca să se lupte, la fel ca la război, Aerul cald, aerul rece, încep ca să-și revendice, Cu violență, teritoriile noi! De multe ori, lupta este și zgomotoasă Și din acestă luptă mai sar ades scântei, Atunci, furtuna-i și mai periculoasă Căci poate să trăsnescă, de vrei, ori de nu vrei. În caz de trăsnet, nu este indicat Să stați în preajma unor stâlpi înalți, Nici să vorbiți la telefon nu e recomandat Și nici pe malul apei să nu stați! Tot în sezonul cald, în norii de furtună, Se pot forma ușor bobițe înghețate, Când cad din nori, să știți că nu-i a bună, E grindină și tot ce-i cultivat ea „bate”. Dacă-i mai mare ca dimensiune, Precum un ou de gâscă sau chiar ou de găină, Poate produce mare stricăciune: Sparge acoperișuri și geamuri la mașină. Ba chiar mai mult de-atât, (ferească Dumnezeu!) Ne poate sparge capul, ne poate răni rău! În general, la furtună, Plouă mult și nu e bine! Însă treaba nu e bună Nici când ploaia nu mai vine! Seceta-i considerată Perioada-ndelungată De cel puțin 14 (paișpe) zile Fără ploaie, succesive. Afectează plantele, Că nu mai e apă-n sol, Dar și animalele... Debitul fluviilor... Nu-i nici apă în fântâni Dup-atâtea săptămâni! Perioada asta uscată Poate fi contracarată? Aveți idei?...Informații? Corect! Doar prin irigații. Ar mai fi de-analizat Și-alte astfel de hazarde, Însă ora s-a-ncheiat, Timpul iată că ne arde! Ca să nu fie problemă, O să vă rămână temă: „Să scrieți voi în caiet, Din reviste, cărți sau net, Despre depuneri de gheață, Despre brumă, despre ceață”.
Posted on: Thu, 19 Sep 2013 16:33:25 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015